Corneliu Rusnac este redactor-șef la Radio Chișinău și realizator al emisiunii de dezbateri politice și analiză „Ora de Vârf”. A fost reporter la BBC World Service, secția română, biroul din Chișinău. A fost corespondent al Associated Press în Republica Moldova.
Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.
Războiul din Ucraina a accelarat procesul de detașare a Republicii Moldova de Rusia. După eliminarea dependenței economice și energetice, pârghiile Moscovei sunt propaganda și pro-rușii.
Moldova, mai puțin dependentă de Rusia: Gazprom pierde controlul rețelelor de transport de gaze din țară, iar Chișinăul respinge drept falsă o datorie de 700 de milioane de dolari către Gazprom
Antenele de pe clădirea Ambasadei ruse, instrumente de spionare a autorităților moldovene? SIS denunță acordurile cu FSB și SVR, ambasada rusă nu va mai oferi servicii consulare
Summitul CPE a adus, în premieră, perspectiva unei integrări europene fără reglementarea conflictului transnistrean. Moscovei i s-a transmis și mesajul că locul Moldovei e alături de democrațiile occidentale.
Maia Sandu a convocat o manifestație pro-europeană modelată după Marile Adunări Naționale care au culminat, în 1991, cu independența Republicii Moldova. Inițiativa a fost anunțată în contextul în care Moscova și filo-rușii de la Chișinău își intensifică presiunile asupra guvernării pro-europene. E un pariu riscant, care va fi câștigat doar dacă populația se va mobiliza ca în anii '90.
Partidele pro-europene de dreapta din România au fost votate masiv în Moldova, în timp ce diaspora i-a preferat pe suveraniști. Experții cred că suveraniștii au fost respinși pentru că sunt ostili Ucrainei.
Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.
Moscova găzduiește opoziția condusă de infractorul Ilan Șor și acuză Chișinăul de nazism, cum a făcut și cu Ucraina. Moldova răspunde prin acorduri de securitate cu Occidentul, care o sprijină politic și cu bani.
Administrația regiunii autonome găgăuze din sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.
Previziunile alarmiste că Transnistria va cere alipirea la Rusia sau că Putin va anunța, în discursul său din legislativul de la Moscova, anexarea regiunii separatiste s-au dovedit a fi nefondate. Transnistrenii au solicitat să fie protejați de Moscova „prin măsuri diplomatice”, dar pare a fi vorba, mai degrabă, de o încercare de a smulge concesii Chișinăului decât de un pas spre alipire.
Atât Transnistria cât și în Regiunea Autonomă Găgăuză spiritele par să se încingă, pe fundalul unui război hibrid tot mai acerb purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.
Alegerile parlamentare din România au fost urmărite cu atenție și în Republica Moldova, care s-a plasat pe locul cinci după numărul de cetățeni români care au votat la scrutinul din 1 decembrie – peste 81 de mii de alegători. Spre desosebire de statele din Vestul Europei, unde diaspora a votat masiv partidele suveraniste, în Republica Moldova a fost preferat USR, urmat de PNL.
Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.
Administrația regiunii autonome găgăuze din sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.
Transnistrenii au solicitat să fie protejați de Moscova „prin măsuri diplomatice”, dar pare a fi vorba, mai degrabă, de o încercare de a smulge concesii Chișinăului decât de un pas spre alipire.
Guvernarea spune că referendumul privind aderarea la UE va arăta clar opțiunile populației. Unii văd însă în consultarea din toamnă o manevră electorală care s-ar putea întoarce împotriva inițiatorilor.
Mitropolitul Moldovei a criticat Patriarhia Moscovei, iar preoți din Chișinău au cerut alipirea la Patriarhia română. Mișcările au legătură cu susținerea patriarhului rus pentru războiul din Ucraina.