Donații
Veridica.md
Târziu în noapte, la o televiziune din Seul, președintele Yoon Suk Yeol anunța, pe 3 decembrie, că instituie legea marțială. Nu s-a mai întâmplat asta de aproape 50 de ani în partea democrată a peninsulei. Yoon a invocat orientarea opoziției, majoritară în legislativ, către nordul comunist. A acuzat opoziția de acțiuni antistatale și de un complot care să ducă la rebeliune, fără însă a oferi și dovezi care să susțină decizia sa. Imediat după decretarea legii marțiale, armata era în stradă având ordin să încercuiască parlamentul. Au urmat câteva ore extrem de tensionate în care mai mulți parlamentari au reușit să pătrundă în clădirea legislativului și să respingă cu un număr suficient de mare, 190, legea marțială a președintelui Yoon. Inclusiv oameni din partidul președintelui au votat pentru. Astfel că șeful statului sud coreean nu a avut de ales și a trebuit să dea înapoi. Acum parlamentul a inițiat acțiuni menite să-l demită pe un președinte care câștiga alegerile acum 2 ani ca un politician conservator dur, un lider de care Coreea de sud ar avea nevoie în actualul context Mondial, cu un nord comunist, susținut de ruși, din ce în ce mai amenințător. A câștigat alegerile, cum s-ar zice, la mustață față de rivalul său din opoziție, Lee Nak-yon, Yoon având un procent avantaj.
În Coreea de Sud, corupția ajunge până la cel mai înalt nivel
Alegerile legislative din mai, anul acesta, au readus în prim plan o problemă gravă a acestei țări asiatice: corupția. Conservatorii lui Yoon nu au putut să-și mențină majoritatea în parlament în primul rând din cauza președintelui, aflat în centrul unui scandal de corupție. Concret, soția sa a fost acuzată că a primit o poșeta marca Dior. Opoziția a cerut investigarea Primei Doamne, dar președintele a blocat ancheta. Geanta, a fost oferită în circumstanțe neclare, de un pastor care, spun procurorii de la Seul, nu a primit favoruri în schimbul cadoului în valoare de peste 2000 de dolari. Președintele mai e acuzat și de speculații bursiere, la toate astea se mai adaugă și faptul că doi miniștrii ai guvernului girat de președinte au fost acuzați de luare de mită. Pe acest fond, alegerile din mai au fost câștigate cu o majoritate zdrobitoare de către partidul de opoziție, Partidul Democrat. De atunci popularitatea lui Yoon a scăzut constant, ajungând recent la doar 17 procente. A urmat decizia de a decreta legea marțială, pe care Yoon a justificat-o invocând un pericol nord-coreea. Adversarii săi politici spun însă că președintele ar fi avut ca motiv real dorința de a bloca anchetarea sa și a soției sale.
După încercarea eșuată a lui Yoon de a impune legea marțială, în legislativ a fost inițiată procedura de destituire a lui Yoon. Era nevoie de sprijinul a mai mult de două treimi din Parlamentul care are 300 de membri, adică cel puțin 200 de voturi. Ca să întrunească numărul de voturi, opoziția ar mai fi avut nevoie de 8 de la conservatorii aflați la putere. Numai că sâmbătă, în ziua votului din parlament, parlamentarii puterii au hotărât să boicoteze ședința. Toți, cu excepția unui singur deputat. Așa că moțiunea a picat. Dacă ar fi trecut, votul din parlamentul de la Seul ar fi dat unda verde pasului următor, adică reunirea Curții Constituționale. Cei 9 judecători ar fi examinat dovezile și ar fi luat o hotărâre ca atare. Dacă 6 dintre aceștia ar fi fost pentru demitere, atunci președintele ar fi fost înlăturat din funcție. Nu ar fi fost pentru prima oară în istoria Coreei de Sud, important partener al americanilor în Asia Pacific, când președintele țării este destituit astfel. Cel mai recent s-a întâmplat în 2016 când a fost destituit Park Geun-hye, care fusese acuzat că a ajutat un prieten să comită un șantaj. De altfel, Yoon, atunci procuror șef al districtului Seul, a jucat un rol esențial în acuzarea președintelui.
Corupția pare că e numitorul comun al președinților Coreei democrate. Roh Moo-hyun, președinte între anii 2003-2008 s-a sinucis în timp ce era urmărit penal într-o afacere de corupție, iar succesorul său a fost condamnat la 15 ani închisoare , tot pentru corupție, imediat după ce a demisionat. Spunem că viitorul lui Yoon este incert acum. Probabil că va fi demis, dacă nu va demisiona înainte de procedura opoziției.
Decretarea legii marțiale le amintește coreenilor de loviturile de stat din trecut
Acțiunea lui Yoon a luat prin surprindere atât țara cât și comunitatea internațională care consideră Coreea de Sud o democrație modernă și înfloritoare, departe de zilele dictaturilor din trecut și tocmai de aceea consecințele asupra imaginii acestei țări ar fi considerabile. Ca politician, viitorul lui Yoon probabil că se va încheia în următoarele săptămâni pentru că este foarte clar că în actuala conjunctură, un nou punct de instabilitate politică pentru aliați ca SUA sau Japonia nu este necesar. De aceea Washingtonul și Tokio urmăresc cu atenție sporită ce se întâmplă la Seul și neliniștea lor e susținută de trecutul agitat, deseori violent, al acestei țări.
Coreea de Sud s-a confruntat, în trecut, cu lovituri de stat și decretarea legii marțiale, de fiecare dată în numele combaterii pericolului care vine din Coreea de Nord.
Nu mai departe de anul trecut, premiera filmului 12.12, o ecranizare a episodului dramatic din 1979 când asasinarea președintelui Park Chung-hee a dus la o lovitură de stat militară și a fost instituită legea marțială, a redeschis în societatea civilă dezbaterile despre trecutul Coreei de Sud. Așa se sfârșeau 18 ani la cârma țării a unui șef de stat autoritar ucis de propriul șef de informații și așa se deschidea o eră tulbure cu guvernări dictatoriale brutale care au lăsat o amprentă de neșters asupra memoriei colective a sud-coreenilor.
Generalul Chun Doo-Hwan a preluat atunci puterea, iar un an mai târziu instituia legea marțială pe fondul demonstrațiilor masive pentru democrație ale studenților, proteste izbucnite în orașul Gwangju din sudul țării. Au fost arestați toți adversarii, au fost închise universitățile, au fost interzise activitățile politice, iar mass media au fost reduse la tăcere. Pentru că legea marțială permite asta. Chun a trimis armata în sud pentru a înăbuși revolta ucigând 200 de tineri. A condus autoritar Coreea de Sud până în 1988, când protestele la nivel national l-au forțat să accepte alegeri libere și democratice. În anii 90 el a fost anchetat pentru lovitură de stat. A fost condamnat la moarte, dar ulterior, grațiat. În 1980 a fost ultima oară când în Coreea de Sud a fost decretată legea marțială și pentru cei care au trăit acele evenimente, mișcarea actualului președinte Yoon a trezit amintiri dureroase mai ales că după înlăturarea lui Chun Coreea de Sud s-a transformat într-o democrație robustă, cu proteste frecvente, cu libertate de exprimare, cu alegeri corecte și transferuri pașnice de putere.
Dincolo de problema corupției, amenințarea nord-coreeană este cât se poate de reală
În discursul său prin care instituia legea marțială, Yoon a spus că declară starea de urgență ”pentru a proteja ordinea constituțională bazată pe libertate și pentru a eradica grupurile anti-statale rușinoase pro-Coreea de Nord, care fură libertatea și fericirea poporului nostru”. El a insistat, în mesaj, asupra amenințărilor „forțelor comuniste ale Coreei de Nord”.
Yoon Suk Yeol nu ar fi nici primul, nici ultimul politician care, în lupta cu adversarii politici ori pentru a abate atenția de la acuzații de corupție, invocă interesul național sau o situație excepțională. Cred însă că, dincolo de afacerile dubioase ale lui Yoon (pentru unele chiar și-a și cerut scuze în primăvară, pentru altele probabil că va fi anchetat), înainte de a lua o decizie, Curtea Constituțională ar trebui să judece și motivele invocate de președinte atunci când a decretat Legea marțială.
Coreea de Nord nu este în niciun caz un vecin „comod”. Regimul de la Phenian are o istorie îndelungată de provocări, infiltrări în Coreea de Sud, tentative de destabilizare a acesteia, amenințări și chiar atacuri directe. Retorica agresivă a Phenianului s-a intensificat în ultimii ani. Nu trebuie uitat și contextul actual – Coreea de Nord și-a aprofundat parteneriatul cu Rusia, care îi oferă know-how în schimbul implicării în războiul din Ucraina, atât prin livrări de muniție cât și, direct, cu militari trimiși în teren. Phenianul este, așadar, o parte activă a confruntării mai mari pe care Moscova, dar și Beijingul, o au cu Occidentul.
---copie-image.webp)