Donații
Veridica.md
Alegerile parlamentare din primăvara anului 2023 au arătat că o parte semnificativă a populației vorbitoare de limbă rusă îi sprijină pe politicienii care pledează pentru relații de bună vecinătate cu Rusia, chiar dacă Rusia rămâne pentru Estonia principala potențială amenințare. Acest lucru a fost evident în mod special în Narva, unul dintre cele mai mari orașe estoniene, situat la granița cu Rusia, a cărui populație este predominant vorbitoare de rusă (mai mult de 80% sunt etnici ruși, în timp ce ucrainenii și belarușii reprezintă aproximativ 2%). La acea vreme, Aivo Peterson, reprezentând noua forță politică Koos, cu luări de poziție pro-ruse, se clasa printre primii trei lideri din Narva.
Trebuie menționat că doar cetățenii estonieni sunt eligibili să voteze la alegerile parlamentare din Estonia. La alegerile municipale, situația ar putea fi și mai îngrijorătoare, având în vedere că până acum puteau vota și cetățenii locali ruși și belaruși.
Amendamente constituționale
În această toamnă, după negocieri dificile, guvernul a inițiat un proces prin care cetățenii țărilor terțe nu vor mai avea drept de vot. Acest lucru necesită modificarea Constituției țării, o mișcare extraordinară pentru Estonia. În timp ce Partidul Reformist și Eești 200 au luat această decizie relativ ușor, partenerul lor de coaliție, Partidul Social Democrat, a trebuit să-și sacrifice reputația de forță politică care apără interesele populației de limbă rusă. Unii social-democrați de rang înalt, predominant vorbitori de limbă rusă, inclusiv câțiva parlamentari și primarul Tallinnului, Jevgeni Ossinovski, s-au opus schimbării constituționale, dar conducerea partidului a susținut inițiativa.
Mai mult, Raimond Kaljulaid, președintele social-democrat al Comitetului National de Apărare din Riigikogu, a declarat pe un portal public că în problemele referitoare la securitatea statului, naționalitatea, nu cetățenia, joacă rolul decisiv. El a făcut referire la un studiu anual al Ministerului Apărării care arată că trei sferturi dintre etnicii estonieni sunt dispuși să participe la apărarea țării, în timp ce mai puțin de jumătate dintre non-estonieni ar fi dispuși să facă același lucru. Există, de asemenea, o diferență semnificativă în ceea ce privește rezistența armată, iar etnicii estoni sprijină în proporție mai mare o astfel de atitudine din partea Estoniei.
După cum notează Kaljulaid, acest lucru poate duce la concluzii opuse: pe de o parte, revocarea drepturilor de vot ale cetățenilor ruși locali la alegerile municipale este pasul corect; pe de altă parte, drepturile de vot ale non-cetățenilor nu sunt problema principală, iar accentul ar trebui să fie în schimb pe integrarea vorbitorilor de limbă rusă într-un spațiu de valori comun cu estonienii.
În urma unor astfel de declarații, ratingurile social-democraților au început să scadă, în timp ce sprijinul pentru Partidul de Centru – singura forță politică majoră care se opune acestei inițiative – a crescut. Cu toate acestea, Partidul de Centru se confruntă și cu pierderi: după ce a pierdut controlul asupra capitalei cu săptămâni în urmă, acum își pierde și controlul asupra orașului Narva.
RSS Narva?
La mijlocul lunii noiembrie s-a anunțat că în orașul de graniță va fi formată o nouă coaliție. La 13 noiembrie, coaliția majoritară în localitate s-a scindat. Fostul primar social-democrat al orașului, Katri Raik (2020-2021 și 2021-2023), și-a exprimat disponibilitatea de a forma o nouă administrație împreună cu marele său rival, Mihhail Stalnukhin. Acesta din urmă a fost ani de zile una dintre figurile emblematice ale Partidul de Centru din Narva, dar a fost exclus din formațiune în septembrie 2022 după ce a postat un videoclip pe rețelele sociale în care îi numea pe cei care demontau monumentele soldaților sovietici „naziști” și l-a etichetat pe premierul de atunci Kaja Kallas pe și alți membri ai guvernului drept „fasciști”.
Conducerea Partidului de Centru, al cărui lider era la vreme aceea fostul prim-ministru Jüri Ratas, a votat pentru expulzarea lui Stalnukhin. Cu toate acestea, spre deosebire de partid, politicianul nu și-a pierdut popularitatea. La alegerile parlamentare din 2023, el a obținut cel mai bun rezultat în regiunea Ida-Virumaa, dar nu a reușit să-și asigure un loc în parlament din poziția de candidat independent. În urma acestei situații, a anunțat public că nu va mai candida pentru o funcție publică.
Cu toate acestea, Stalnukhin rămâne o figură influentă în Narva, de aceea eforturile lui Katri Raik de a obține sprijin nu sunt surprinzătoare. Nicio forță politică din oraș nu deține un avantaj clar sau o susținere larg răspândită în rândul locuitorilor. După excluderea lui Stalnukhin, Partidul de Centru și-a pierdut singura influență pe care o avea. Eesti 200, încercând să cucerească electoratul din Narva, s-a prăbușit sub pragul electoral după ce s-a alăturat guvernului estonian. Între timp, partidul pro-rus Koos – popular printre unii vorbitori de rusă, dar marginal pentru estonieni – nu este o alegere viabilă pentru niciun politician eston care dorește să-și mențină cariera.
Pentru un politician tradițional cum este Raik, nu există multe opțiuni: poate fie colabora cu Partidul de Centru, fie cu foștii centriști din jurul lui Stalnukhin. Vestea că intenționează să încheie o înțelegere cu Stalnukhin a stârnit atât entuziasm, cât și indignare. „Este acceptabilă formarea unei coaliții cu putiniștii și staliniștii doar pentru a obține puterea?” a scris un utilizator de Facebook în comentarii. Un altul a replicat: „Și ce, ar fi mai bun pentru oraș un primar din rândul putiniștilor și staliniștilor?” Trebuie să menționăm că ambii utilizatori sunt etnici ruși, deși dezbat în estonă. „Chiar și cu diavolul însuși, este mai bine decât dacă Raik nu ar fi fost deloc acolo”, scrie un utilizator vorbitor de estonă.
“Vremurile dificile necesită alegeri dificile . Dar pentru asta există coalițiile - pentru a găsi un teren comun. Ca parteneri egali, cu respect și în beneficiul Narvei!” a spus chiar Raik. Ea și-a asigurat criticii nemulțumiți de colaborarea ei cu Stalnukhin: „Susțin Ucraina în război și nu există naziști sau fasciști în guvernul estonian”.
Un echilibru fragil
„Statul estonian a crezut întotdeauna că populația din Narva trebuie transformată. Și de două decenii, Katri Raik a făcut exact asta, deși într-o manieră mai blândă și mai respectuoasă decât alți politicieni", a declarat jurnalistul din Narva Nikolai Andreyev pentru Veridica. „Sub conducerea ei a fost construită filiala Narva a Universității din Tartu... Am numit-o în glumă „Ambasada Estoniei în Narva”. Dar Katri a devenit „de-a noastră”, chiar și pentru mulți rezidenți în vârstă din Narva. În oraș, ea este pur și apelată cu numele mic”. Potrivit lui Andreev, de ani de zile Raik încearcă să asigure un echilibru între dorința statului de a face Narva mai estonă și dorința locuitorilor de a o menține sovietică.
El observă că generația mai veche de locuitori din Narva împărtășește o viziune asupra lumii similară cu cea a multor ruși. „Dar chiar și ei au fost extrem de loiali autorităților estoniene, chiar și atunci când au fost nemulțumiți. Și după ce a început războiul din Ucraina, statul, din perspectiva lor, a început să demonteze în mod intenționat acest echilibru fragil: interzicând sărbătorile pe rit vechi, impunând amenzi pentru postările comemorative pe rețelele sociale, demolând monumente, transformând școlile rusești în școli cu predare în estonă și ridicând bariere la graniță – și toate acestea pe fondul problemelor economice", explică el.
Decizia lui Raik a stârnit vâlvă în presa estonă. De exemplu, redactorul-șef al portalului Delfi, Urmo Soonvald, a susținut că ea a trădat Estonia. Situația a escaladat și mai mult când Stalnukhin a declarat la o conferință de presă că autoritățile din Narva funcționază în conformitate cu Constituția și legile RSS Estonia. În urma indignării publice, Stalnukhin și-a retras candidatura, iar Tatjana Stolfat a fost aleasă la conducerea Consiliului orașului Narva.
Coaliția condusă de Raik deține doar o mică majoritate în Narva, așa că multe s-ar putea schimba încă înainte de alegeri. „În acest moment, Raik încearcă să evite să ia o poziție definitivă. Ea încearcă să facă apel atât la pensionarul în vârstă din Narva, cât și la politicianul din capitală, dar asta este pur și simplu imposibil. De aceea șansele ei de a-l învinge pe Mihhail Stalnukhin sau pe Aivo Peterson în alegeri sunt practic inexistente”, crede Andreev. În opinia sa, va dura încă mulți ani până ce în Narva se va stabili un echilibru bazat pe respect reciproc și încredere.
La 20 noiembrie, Riigikogu a trimis la a doua lectură un proiect de lege de modificare a constituției care ar elimina dreptul de vot al cetățenilor din țări terțe. Un sondaj realizat pe 15 noiembrie a arătat că 63% dintre cetățenii estonieni au susținut revocarea dreptului cetățenilor ruși de a vota la alegerile municipale, în timp ce 29% s-au opus, iar 8% au fost indeciși. Dintre etnicii estonieni, 74% au susținut măsura, în timp ce doar 12% dintre respondenții din alte medii etnice au susținut-o.
Un nivel atât de scăzut de sprijin nu este surprinzător: rușii reprezintă aproximativ 24% din populația Estoniei și sunt cea mai mare minoritate națională din țară, mulți dintre ei având legături strânse cu persoanele care dețin pașapoarte rusești. Dacă vor fi adoptate modificări constituționale, cert este că acest lucru nu va consolida relațiile interetnice din țară.
---copie-image.webp)
