De la începutul războiului la scară largă din Ucraina în 2022, Rusia a devenit din ce în ce mai opacă – statistic, economic și social. Datele oficiale sunt din ce în ce mai inaccesibile sau incerte, în timp ce indicatorii economici tradiționali, precum PIB-ul, inflația sau balanța comercială, de cele mai multe ori nu reușesc să surprindă transformările nuanțate prin care trece societatea rusă. În acest context, indicatorii indirecți sau comportamentali (în special cei legați de cheltuielile de consum) devin instrumente critice pentru înțelegerea realității din interiorul țării. Doi astfel de indicatori ies în evidență: cheltuielile asociate cu serviciile alimentare și consumul de alcool.
La prima vedere, cele două categorii pot părea banale. Cu toate acestea, ele contribuie la o mai bună înțelegere a mentalității unei societăți vizate atât de sancțiuni externe, cât și de represiuni politice interne. Când oamenii nu își mai pot permite să călătorească în străinătate ca înainte, să cumpere mașini sau proprietăți imobiliare noi, vor tinde să își redirecționeze cheltuielile către destinații mai accesibile – cum ar fi restaurantele, barurile și magazinele de băuturi alcoolice. Această schimbare ne poate ajuta să înțelegem mai bine nu doar reziliența economică sau acomodarea la noile realități, ci și mecanismele emoționale și psihologice de adaptare la criză.
Rușii cheltuiesc mai mult la restaurant. Partizanii războiului și liberalii sunt supărați, în timp ce Kremlinul se bucură că oamenii mănâncă și beau în loc să protesteze
În ciuda sancțiunilor occidentale severe, a perturbării lanțului de aprovizionare și a turbulențelor macroeconomice, un sector al economiei ruse a demonstrat o rezistență constantă: industria serviciilor alimentare. Conform datelor oficiale, volumul fizic al cifrei de afaceri pentru astfel de servicii în Rusia a continuat să crească constant între 2022 și 2024 - chiar dacă alte sectoare de consum au avut de suferit. În aprilie 2022, acest indice a crescut cu 1,9%, dar până în mai 2023, a înregistrat o creșterea anuală uimitoare de 21,8%. Chiar și la începutul anului 2025, cota de creștere a rămas pozitivă, indicele crescând cu 6,4% în ianuarie și cu 8,5% în aprilie față de anul precedent.
Aceste cifre contrastează puternic cu scăderea creșterii economice în sectoare precum producția de automobile, imobiliarele sau industria aeronautică – industrii care se bazează în special pe tehnologii străine, importuri sau parteneriate internaționale stabile. În schimb, serviciile oferite de restaurante rămân locale, flexibile și compensatorii din punct de vedere emoțional.
Există câteva motive pentru care aceste servicii nu numai că au supraviețuit, dar în unele cazuri au avut de câștigat. În primul rând, chiar și pe fondul unei scăderi a nivelului de trai, un anumit segment al populației ruse (în special categoriile de populatie a căror activitate este legată de complexul militar-industrial) a înregistrat o creștere a veniturilor reale. Pe măsură ce statul pompează miliarde de ruble în industria de apărare, muncitorii din industriile asociate, alături de beneficiarii de contracte guvernamentale și administrațiile regionale, sunt foarte bine plătiți. Cu toate acestea, aceste venituri suplimentare adesea nu pot fi folosite pentru achiziții majore: proprietățile imobiliare au devenit inaccesibile, vacanțele în străinătate sunt limitate, iar prețurile mașinilor au crescut vertiginos din cauza constrângerilor de aprovizionare și a deprecierii rublei.
În schimb, mulți ruși par să-și cheltuiască veniturile disponibile pe servicii și experiențe care le oferă satisfacție imediată. Masa la restaurant satisface această nevoie. În orașe mari precum Moscova și Sankt Petersburg, industria restaurantelor și-a revenit brusc. Cafenelele și localurile sunt arhipline. Viața de noapte continuă nestingherită. Acest tip de consum oferă oamenilor o alternativă de a scăpa de presiunile politice și economice cu care se confruntă zi de zi.
Acest fenomen a stârnit critici din partea ambelor extreme ale spectrului politic fragmentat al Rusiei. Pentru partizanii intransigenți ai războiului, a-ți petrece seara în sushi baruri sau cluburi de noapte în timp ce pe front soldații luptă și mor este o trădare a unui sacrificiu național. Între timp, liberalii anti-război critică același comportament ca fiind o negare imorală a consecințelor brutale ale războiului și un refuz de a lua poziție împotriva represiunii tot mai mare și a declinului economic.
Totuși, pare că Kremlinul dorește să încurajeze tocmai acest consumerism apolitic (această dorință de a izola viața privată de criza publică). Atâta timp cât societatea rămâne anesteziată de restaurante, festivaluri și optimismul temperat al consumatorilor, este puțin probabil că va contesta efectele ambițiilor sale geopolitice.
Din punct de vedere economic, boom-ul serviciilor oferite de restaurante reflectă și tendințe mai ample de substituție. Retragerea lanțurilor alimentare occidentale după 2022 a creat noi oportunități de piață pentru operatorii economici interni. În timp ce multe branduri au fost înlocuite cu alternative mai ieftine sau de calitate inferioară din țări terțe, iluzia abundenței persistă - cel puțin în centrele urbane. Din acest punct de vedere, restaurantele fac parte dintr-un peisaj consumerist atent conceput pentru a garanta stabilitatea în fața izolării.
Consumul de alcool și anatomia evadării din realitate
Alături de luatul mesei în oraș, consumul de alcool este al doilea indicator extrem de revelator cu privire la stresul și transformarea societății. De la începutul războiului, vânzările de alcool în Rusia au crescut atât în volum, cât și în concentrație. În 2022, vânzările cu amănuntul de alcool au crescut cu 3,5%, iar consumul de băuturi spirtoase (vodcă, coniac, băuturi spirtoase cu un indice de alcool volumetric de peste 25%) a crescut cu 11% față de anul precedent. Această tendință a continuat și în 2023 și 2024, consumul mediu pe cap de locuitor ajungând la 6,81 litri de etanol pur - cel mai ridicat nivel în aproape un deceniu.
Pe hârtie, aceste cifre pot părea neobișnuite, mai ales pentru o țară cu o veche tradiție a consumului excesiv de alcool. Dar ele contrazic realizările anterioare în domeniul sănătății publice: în cea mai mare parte a anilor 2010, consumul de alcool a scăzut în Rusia datorită campaniilor de reglementare, politicilor de vânzare mai stricte și normelor sociale în schimbare. Răsturnarea bruscă din 2022 încoace reflectă nu doar o opțiune pentru un stil de viață anume – dezvăluie o anxietate crescândă, o atomizare socială și o oboseală emoțională.
Interesant este că creșterea consumului de alcool nu este uniformă. Vânzările de băuturi alcoolice ușoare au scăzut sau au stagnat, în timp ce vodca și alte băuturi spirtoase tari au crescut vertiginos. Analiștii de piață leagă acest considerent de mai multe tendințe convergente. În primul rând, vinul (în special cel de import) a devenit prohibitiv de scump din cauza sancțiunilor, taxelor de import și disponibilității limitate. Având în vedere că tarifele pentru vinurile străine ar putea crește de la 25% la 50%, mulți ruși cu venituri medii, în special femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani (principala categorie demografică pentru consumul de vin), se orientează fie către vinuri locale, fie către băuturi spirtoase mai tari.
Această stratificare economică a preferințelor pentru alcool semnalează o tendință îngrijorătoare. Pe măsură ce vinurile scumpe devin un bun de lux rezervat persoanelor înstărite, populația în general se orientează către băuturi mai ieftine și mai tari. În unele regiuni, vorbim chiar și o creștere a producției ilegale și a contrabandei, în special acolo unde interdicțiile sau restricțiile locale imită campaniile anti-alcool de la sfârșitul erei sovietice. Conform statisticilor OMS, o mare parte din consumul de alcool din Rusia este „nedeclarat” - de la băuturi spirtoase făcute în casă la bunuri de contrabandă și surogate chimice.
Diferențele de la o regiune la alta sunt și ele importante. În timp ce statisticile federale vorbesc de creșteri modeste, consumul localizat de alcool nedeclarat poate fi mult mai mare. Lipsa unei politici naționale coerente privind alcoolul înrăutățește și mai mult problema. Restricțiile variază dramatic de la o regiune la alta, creând o amestecătură de reglementări care permit creșterea piețelor clandestine.
Există, de asemenea, o diferență de gen privind consumul de alcool. În timp ce berea și vinul erau anterior considerate băuturi mai „acceptabile”, în special în rândul femeilor, creșterea costului și scăderea calității acestor băuturi au împins unele consumatoare către băuturile alcoolice tari. Pe măsură ce impactul emoțional al războiului, cenzura și presiunile economice devin tot mai mari, alcoolul ajunge să fie nu doar o formă de socializare, ci un mecanism de adaptare.
Datele sugerează, totodată, o schimbare a stilului de viață. În absența călătoriilor în străinătate, a mobilității culturale, consumul de alcool a căpătat noi funcții. Acesta umple spațiul ocupat odinioară de alte activități de agrement, în special pentru adulții mai tineri și de vârstă mijlocie, ale căror aspirații au fost perturbate. Piața se adaptează în consecință: în timp ce vinurile de lux nu mai sunt la mare căutare, producătorii autohtoni de băuturi spirtoase își extind afacerile, de multe ori și cu sprijin de la stat.
La fel ca în cazul serviciilor oferite de restaurante, Kremlinul pare să tolereze, sau chiar să încurajeze discret acest tip de automedicație pasivă. Într-un sistem în care controlul societății este pe primul loc, o populație amorțită de alcool și distrasă de confortul bunurilor de consum este mai puțin predispusă să pună întrebări.
În ceața creată de incertitudini statistice și de propagandă, datele concrete privind PIB-ul sau fluxurile comerciale vor arăta doar o parte a realității Rusiei de azi. Pentru a înțelege cum războiul din Ucraina, sancțiunile și izolarea transformă țara, trebuie să ne uităm la indicatori comportamentali - ce mănâncă oamenii, ce beau și unde se duc banii lor.
Creșterea constantă a serviciilor alimentare din Rusia și creșterea vânzărilor de băuturi spirtoase indică o societate sub presiune. Aceste tendințe reflectă schimbări nu doar economice, ci și emoționale: orientarea către plăceri pe termen scurt în fața crizelor de lungă durată, evitarea implicării în politică prin alegerea unui anumit stil de viață și dependența de consum ca remediu pentru tulburările sociale.
