Un studiu comandat în primăvară de Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei arată că opiniile etnicilor estonieni și ale rusofonilor diferă semnificativ în ceea ce privește aspectele-cheie ale politicii externe.
Cele mai frapante cifre se referă la sprijinul acordat Ucrainei: 88% dintre etnicii estonieni susțin acest stat atacat, comparativ cu doar 6% dintre etnicii ruși. În acest context, nu este surprinzător faptul că estonienii consideră cooperarea regională cu țările nordice și baltice (44% dintre respondenți) și consolidarea apărării colective a NATO (44%) drept priorități de politică externă. În același timp, rusofonii acordă prioritate sprijinirii companiilor pentru a intra pe piețele externe (53%) și îmbunătățirii relațiilor cu Rusia (46%).
Per ansamblu, 68% dintre rusofoni consideră că relațiile cu Rusia ar trebui îmbunătățite sau cel puțin menținute la un nivel neutru, comparativ cu doar 29% dintre estonieni. Discrepanțe similare apar și în ceea ce privește atitudinea față de relațiile economice cu Rusia: doar 7% dintre rusofoni susțin sancțiunile, iar 70% se opun contractării de împrumuturi de către stat pentru cheltuieli de apărare.
Aceste opinii sunt predominante în orașele și regiunile cu o proporție mare de locuitori vorbitori de limbă rusă, în special în Tallinn și în întreaga regiune nord-estică a Estoniei, care se învecinează cu Federația Rusă. În regiunea nord-estică Ida-Virumaa, doar 3% susțin Ucraina.
Mai mult, 58% dintre rusofonii din Estonia consideră că Ucraina ar trebui să cedeze Crimeea Rusiei, iar 45% consideră că toate teritoriile ucrainene ocupate în prezent ar trebui să revină Federației Ruse. Mai mult de jumătate consideră că Ucraina ar trebui să renunțe la aspirațiile sale de a adera la UE și NATO și să își declare neutralitatea, în timp ce 39% doresc ca NATO să se conformeze cererii Rusiei de a-și înceta prezența militară și exercițiile militare nu numai în Estonia, ci și în Europa de Est în general. Mai puțin de 10% dintre etnici estonieni împărtășesc aceste opinii.
Divizarea este evidentă
„Cred că speram ca această divizare să fie mai mică, sau poate că am minimizat-o eu în subconștient”, spune Zhenya Volokhonskaya, redactor al programului de politică externă „Orbita” de pe canalul în limba rusă ETV+ al postului public de televiziune din Estonia.
În opinia ei, populația vorbitoare de limbă rusă din Estonia poate fi împărțită în trei grupuri: unul este foarte pro-estonian și pro-occidental, împărtășind pe deplin valorile europene; altul, aproximativ egal ca mărime, susține deschis agresiunea Rusiei; iar aproximativ jumătate din această populație rămâne indecisă. „Aceștia sunt oameni care manifestă un fel de relativism, poate ca mecanism de apărare: «nu cunoaștem întregul adevăr, nimic nu este alb sau negru». Și am simțit întotdeauna că acești 50% din populația vorbitoare de limbă rusă sunt cei cu care putem să lucrăm, pentru că la un moment dat s-ar putea trezi”, spune ea.
Rezultatele studiului sociologic nu o fac să fie optimistă: „Practic, se pare că 80% dintre rusofoni, fie mai vocal, fie tacit, încă susțin Rusia”, afirmă Volokhonskaya.
Potrivit ei, motivul pentru această divizare profundă între locuitorii vorbitori de limbă estonă și cei vorbitori de limbă rusă se găsește în interpretările diferite ale istoriei. „Pentru estonieni Uniunea Sovietică și, în consecință, succesoarea acesteia, Rusia, este o traumă, pentru că a însemnat deportări, represiuni și pierderea independenței. Dar pentru rusofoni este o mare putere, o uniune a popoarelor frățești — întreaga gamă de narațiuni cultivate de propaganda sovietică”, explică ea.
Această viziune este adesea însoțită de o atitudine disprețuitoare față de cultura și limba estonă. „Este considerată ceva provincial în comparație cu vasta Rusie, care pare mai apropiată datorită unui cod cultural comun. Și toate acestea sunt întărite de o cantitate copleșitoare de propagandă, inclusiv pe rețelele sociale. Estonia, ca stat, pur și simplu nu poate concura cu acest lucru, deoarece spațiul informațional rusofon este mult prea vast”, spune Volokhonskaya, menționând că narațiunile pro-ruse sunt răspândite în întreaga diasporă, indiferent de țară.
Țările baltice doresc ca Ucraina să adere la NATO
Într-adevăr, oricât de mult ar dori statul estonian să fie altfel, rusofonii din țară își obțin informațiile despre evenimentele internaționale nu numai din mass-media publică națională. Deși canalele de televiziune rusești sunt interzise în Estonia, există modalități de a ocoli această restricție.
Subiectele de politică externă sunt, de asemenea, discutate în comunitățile de pe rețelele sociale, iar unul dintre inițiatorii acestor discuții în grupul de Facebook „Estonia vorbitoare de rusă” este un fost angajat al agenției pro-Kremlin Sputnik.
Comentariile de sub aceste thread-uri nu lasă niciun dubiu cu privire la tabăra în care se situează utilizatorii.
De exemplu, o declarație recentă a ministrului estonian de externe Margus Tsahkna, potrivit căreia europenii ar duce războiul în Rusia însăși dacă ar fi atacați, a stârnit îndoieli în rândul comentatorilor rusofoni cu privire la competența mentală a ministrului.
„Nu avem altă opțiune decât să presupunem că politicienii țării imploră în mod pervers Vecinul să restabilească ordinea în azilul de nebuni pe care ei înșiși l-au transformat într-un cuib de demoni”, a scris un utilizator.
Dacă populația vorbitoare de limbă rusă este lăsată în acest vid informațional, ea va cădea complet în bula informațională rusă de pe rețelele sociale, spune redactorul Zhenya Volokhonskaya. De aceea, ea consideră că este necesar să se sprijine mass-media în limba rusă la nivel de stat, mai ales că grupul cel mai vulnerabil la propaganda Kremlinului – cei de peste patruzeci de ani – în general nu cunoaște foarte bine limba estonă. „Nu este nevoie să blocăm canalele rusești – există deja atât de multe online. Algoritmii Facebook îți prezintă narațiuni care rezonează cu codurile tale culturale, iar tu percepi acest lucru ca o confirmare a propriului tău adevăr interior”, explică ea.
În același timp, potrivit studiului menționat anterior, respondenții vorbitori de limbă rusă se consideră mult mai bine informați în materie de politică externă decât estonienii: dintre persoanele apatride care dețin așa-numitele pașapoarte pentru străini, 82% se consideră informați din punct de vedere politic, iar în ceea ce-I privește pe cetățenii ruși locali, această cifră este de 80%. Aceeași cifră în rândul cetățenilor estonieni este de numai 59%.
Este, de asemenea, ușor de observat următorul lucru: cu cât identitatea estoniană a respondentului este mai slabă, cu atât opiniile sale privind politica externă a Estoniei se aliniază mai puțin cu discursul politic oficial al Tallinnului.
Estonia este membră a UE și a NATO din 2004 și sprijină Ucraina nu numai în războiul său împotriva invadatorilor ruși, ci și în aspirațiile sale de a adera la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană. În primăvara anului 2023, parlamentul estonian a adoptat o rezoluție în sprijinul aderării Ucrainei la NATO, cu o majoritate covârșitoare de deputați care au votat în favoarea acesteia.
Înaintea summitului NATO de la Haga, oficialii estonieni au pledat nu numai pentru creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, ci și pentru ca Ucraina să primească o invitație oficială de aderare la NATO. Cu toate acestea, trebuie menționat că nici în societatea estoniană nu există un consens cu privire la creșterea cheltuielilor pentru apărare: o treime din populație consideră că nivelul actual al cheltuielilor, de aproximativ 3,5% din PIB, este suficient, în timp ce o altă treime consideră că, de fapt, contribuția Estoniei ar trebui redusă, prin creșterea contribuției totale a altor țări din UE.
„De ce estonienii văd mai multe paralele cu Ucraina decât populația locală vorbitoare de limbă rusă? Pentru că estonienii se tem că ar putea să își piardă din nou țara, independența”, explică Zhenya Volokhonskaya. „Iar rusofonii se tem, probabil, că nu își vor mai găsi locul în această țară.” Statul estonian nu a reușit încă să rezolve această problemă.
