O campanie viguroasă împotriva adoptării Euro, normalizarea discursului anti-LGBT și o campanie pentru religia în școli au provocat tensiuni în Bulgaria în ultima perioadă, care a fost marcată și de judecarea și condamnarea, în Marea Britanie, a șase bulgari care spionau pentru Rusia și afirmau că au legături la vârful statului bulgar.
În timp ce Bulgaria se pregătește pentru euro, pendulul se înclină spre est
Înaintea mult-așteptatei intrări a Bulgariei în zona monedei unice europene – stabilită în prezent pentru 1 ianuarie 2026, Comisia Europeană urmând să dea Bulgariei undă verde definitivă la 4 iunie, după publicarea unui raport de convergență - vocile sceptice au devenit din ce în ce mai sonore.
La sfârșitul săptămânii trecute, pe 31 mai, peste o sută de proteste au fost organizate în întreaga țară împotriva tranziției, cel mai important fiind în capitala Sofia. În multe locuri, coordonarea considerabilă a fost posibilă datorită susținătorilor principalului partid de extremă dreapta pro-Kremlin din țară, Renașterea, care făcuse deja câteva demonstrații pe această temă, încheiate adesea cu vandalism și ciocniri cu poliția. Protestul de la Sofia împotriva adoptării monedei euro a adunat câteva mii de persoane și a evidențiat, de asemenea, o apropiere fără precedent între partidele naționaliste și pro-Kremlin din Bulgaria, de obicei fragmentate, în ciuda ideologiei comune. Membri și lideri ai diferitelor formațiuni au urcat pe scenă pentru a cere cu toții ca Bulgaria să „rămână liberă” și să nu devină o „colonie”.
Pe lângă faptul că vizează „dictatura de la Bruxelles”, Renașterea se bazează și pe o narațiune sentimentală, conform căreia, prin renunțarea la leva, Bulgaria nu numai că se pregătește pentru eșec, ci și pentru pierderea identității naționale (leva a fost adoptată în 1880, la un an după ce Bulgaria a obținut independența parțială față de Imperiul Otoman).
Președintele Rumen Radev, care are o poziție moderată sau chiar favorabilă cu privire la Kremlin, a folosit, de asemenea, situația și confuzia create în avantajul său: la 9 mai, de Ziua Europei, Radev și-a anunțat provocator propunerea de organizare a unui referendum privind adoptarea monedei euro de către țara sa, menționând că nu există consens în rândul societății - un astfel de pas ar trebui făcut „pe baza convingerii interioare a poporului, nu prin dispreț față de voința acestuia”. Ideea a fost rapid respinsă de parlament, cam din aceleași motive pentru care eforturile anterioare ale Renașterii în această direcție au fost zădărnicite în 2023 – un astfel de plebiscit ar încălca constituția bulgară și tratatul de aderare a țării la Uniunea Europeană, printre alte tratate internaționale.
Pe lângă faptul că este unul dintre cazurile în care opțiunile politice ale lui Radev ies la suprafață, ideea sa imposibilă de a bloca sau întârzia convergența a fost considerată în mare parte de presa critică drept o cascadorie mediatică în vederea unui potențial proiect politic după încheierea mandatului său în ianuarie 2027.
Temerile că euro va duce la inflație sunt deseori prezente în rândul societății, deși nu sunt dominante: potrivit agenției de sondaje Myara, la 15 mai, 63,3 % s-au exprimat în favoarea trecerii la moneda unică a UE, 35,3 % împotrivă, iar aproximativ 10 % au fost indeciși. Cu toate acestea, în cazul unui referendum, care este imposibil, 54,9 ar vota împotrivă, iar 34,4 ar fi pentru, deoarece mulți dintre cei înclinați pozitiv nu s-ar gândi să meargă la vot.
Promovarea religiei în școli, susținută de Biserică și de pro-ruși
În timp ce dezbaterea privind moneda unică se desfășoară constant de două luni încoace, a apărut și un alt subiect care a divizat profesioniștii și comentatorii: introducerea unui curs opțional „Religie și bunăvoință” în toate școlile primare. Ideea a fost promovată de ministrul educației, de patriarhul bulgar Daniiși susținută de sindicatul profesorilor, condus de un membru al partidului „Mișcarea rusofilă”.
Aceste eforturi au readus la suprafață ecouri ale amendamentul legislativ din vara anului trecut, care interzice „propaganda” LGBTQ+ și „ideologia de gen” în școli. În ciuda protestelor, inclusiv din partea profesioniștilor din domeniul educației, se așteaptă ca astfel de cursuri să intre în programa școlară începând cu anul școlar 2026-2027 și să fie predate de profesori care, la rândul lor, vor trece prin cursuri de îmbunătățire specifică a calificărilor lor profesionale.
Strategia nu a fost încă finalizată și votată, dar această narațiune se află pe un teren mai solid în comparație cu linia anti-euro: potrivit unui sondaj din martie al agenției Trend, 57% dintre bulgari sunt în favoarea orelor de religie.
De la Londra cu dragoste
În ciuda faptului că a ținut prima pagină a ziarelor internaționale, descoperirea la Londra a unei rețele de șase spioni bulgari care transmiteau informații sensibile Moscovei nu a stârnit prea multe reacții din partea oficialilor guvernamentali sau a procuraturii, în ciuda dovezilor că aceștia aveau colaboratori și pe plan local.
La 12 mai, cei șase membri ai rețelei constituite de fugarul austriac Jan Marsalek, implicată într-o serie de operațiuni de supraveghere și de spionaj informațional între august 2020 și februarie 2023, au primit o sentință cumulată de peste 50 de ani.
Potrivit instanței, rețeaua de spionaj a folosit metode sofisticate: fabricarea și utilizarea de identități false, fabricarea și adaptarea de dispozitive de înregistrare secrete.
Activitatea rețelei de spionaj a fost legată de șase operațiuni. Una dintre acestea a constat în supravegherea fostului cercetător Bellingcat și a renumitului jurnalist de investigații Christo Grozev, care, în 2022, a fost adăugat pe lista celor „căutați” de Rusia. Grupul, care s-a autointitulat în glumă „minionii”, a pregătit, de asemenea, un plan de răpire a disidentului rus stabilit în Regatul Unit Roman Dobrokhotov, a fostului politician kazah Bergey Ryskaliyev, care a solicitat, de asemenea, azil în Regatul Unit, precum și a avocatului Kirill Kachur. Rețeaua de spioni s-a implicat, de asemenea, în vandalizarea ambasadei kazahe din Londra în septembrie 2022 și a supravegheat o bază militară americană din Stuttgart de la sfârșitul anului 2022 până la arestarea grupului în februarie 2023.
Cazul a atras atenția și datorită numelor de politicieni bulgari de rang înalt menționați în discuțiile cu Marsalek ca fiind personalități cu care spionii au pretins că au intrat în contact.
Printre aceștia se numără președintele Radev și Korneliya Ninova, ministru al economiei în perioada 2021-22 și fost lider al Partidului Socialist Bulgar, o facțiune tradițional pro-rusă. În decembrie anul trecut, când această informație a fost vehiculată pentru prima dată, ambii au negat rapid orice implicare.
„Justiția penală se desfășoară sub jurisdicția țării în care a fost comisă infracțiunea”, a fost răspunsul scurt al actualului prim-ministru Rossen Zhelyazkov atunci când presa locală l-a întrebat dacă Bulgaria va urma pistele din acest caz, eliminând rapid orice posibilitate pentru o viitoare anchetă privind încălcarea securității naționale.
Scăderea încrederii în UE pare deopotrivă necontestată și inevitabilă
Campania constantă împotriva trecerii la moneda euro și lipsa oricărei strategii de informare cu privire la promovarea posibilelor beneficii coincide cu promovarea de către guvern a religiei în școli, în timp ce păstrează tăcerea cu privire la problemele de accesibilitate și competență ale sistemului (de exemplu, în 2023, Bulgaria a ocupat ultimul loc într-un indice al competenței mediatice în rândul statelor membre ale Uniunii Europene).
În condițiile în care spațiul media bulgar pare să fie ocupat de tot mai mulți actori și voci care se îndoiesc de principiile care stau la baza UE, cu un guvern care pare dispus să se potrivească agendei suveraniste/pro-ruse (anti-LGBT, religie în școli etc.) și cu forțele de opoziție pro-europene slăbite, scăderea încrederii în UE pare deopotrivă necontestată și inevitabilă.
