La începutul anului 2025, partidul de guvernământ, „Visul Georgian”, condus de miliardarul Bidzina Ivanișvili, a inițiat crearea unei comisii parlamentare de anchetă. Scopul său oficial a fost de a investiga acțiunile guvernării în perioada în care Mișcarea Națională Unită (UNM) s-a aflat la putere, din 2003 până în 2012.
Mulți observatori și reprezentanți ai opoziției au exprimat însă îngrijorări majore cu privire la motivele reale din spatele acestei inițiative. Ei se tem că, sub pretextul luptei împotriva fostului regim, partidul de la putere încearcă să reducă la tăcere opoziția, să rescrie istoria pentru a o alinia propriilor narațiuni și să promoveze mesaje pro-ruse.
Cele mai mari preocupări sunt legate de faptul că atenția comisiei s-a oprit asupra evenimentelor din august 2008, când între Georgia și Rusia a izbucnit un conflict militar. Unii spun că obiectivul anchetei este acela de a transfera responsabilitatea pentru declanșarea războiului asupra Georgiei, aliniindu-se astfel intereselor Kremlinului.
Demersul are loc pe fondul unei deteriorări puternice a relațiilor guvernării de la Tbilisi cu partenerii occidentali ai Georgiei. Negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană au fost suspendate, la fel și parteneriatul strategic cu Statele Unite, care au impus și sancțiuni unor personaje politice de la Tbilisi. Cel mai recent semnal de ostilitate față de Washington a fost dat la sfârșitul lui mai, când oligarhul Ivanișvili a refuzat să se întâlnească cu ambasadorul american în Georgia.
Un „Nürnberg georgian” pentru partidul lui Saakașvili
Partidul „Visul Georgian” a anunțat înființarea comisiei speciale de anchetă în ianuarie anul acesta. Comisia a fost creată în conformitate cu promisiunea făcută în campania electorală de fondatorul partidului, Bidzina Ivanișvili. Adresându-se susținătorilor din Gori înaintea alegerilor parlamentare din 2024, Ivanișvili a declarat că Georgia trebuie să „găsească puterea” de a-și cere scuze populației din Osetia pentru războiul din 2008. De asemenea, el a susținut că guvernarea lui Miheil Saakașvili, care era președinte în epocă, va fi vizată de un proces de tipul celui de la Nürnberg.
Deși obiectivul declarat al comisiei este de a investiga „regimul sângeros” al UNM din perioada 2003-2012, atenția s-a mutat în principal asupra evenimentelor din teritoriile ocupate din 2004 până în 2007 și asupra războiului din august 2008.
Ancheta e programată să dureze șase luni, iar la finalul acestei perioade comisia va prezenta un raport în Parlament în prima săptămână a sesiunii legislative din septembrie. În baza acestui raport vor fi făcute recomandări privind măsurile legale și politice care trebuie dispuse împotriva celor considerați responsabili, în conformitate cu Constituția georgiană.
Comisia și-a început oficial activitatea pe 5 februarie, fiind prezidată de vice-președintele Parlamentului și fostul Ministru al Justiției, Tea Tsulukiani, și avându-l ca secretar pe Sozar Subari din partea partidului Puterea Populară (un satelit al Visului Georgian). Comisia este formată din opt parlamentari: cinci din partea Visului Georgian și trei din partea partidelor de opoziție loiale guvernului.
În luna martie, Parlamentul a extins lista de prerogative ale comisiei: i s-a acordat autoritatea de a solicita investigații în orice moment, de a iniția proceduri administrative și disciplinare și de a recupera proprietăți de stat deținute ilegal.
De la sfârșitul lunii martie, au fost audiate persoane care au participat direct la evenimente până în 2008 și au luat decizii cheie pe câmpul de luptă. De atunci, Comisia a organizat în jur de 20 de audieri, aproximativ 55 de persoane fiind interogate. Atenția comisiei s-a concentrat pe analiza circumstanțelor care au dus la izbucnirea conflictului armat cu Rusia și pe acțiunile conducerii georgiene de la vremea respectivă.
La primele audieri, comisia i-a convocat pe Paata Davitaia, președintele primei comisii parlamentare care a investigat evenimentele din teritoriile ocupate, Tamaz Bestayev, șeful departamentului de asistență medicală și socială al administrației Osetiei de Sud aflate în exil, Mihail Kareli, fost guvernator al regiunii Shida-Cartley, Zurab Nogaideli, fost Prim-Ministru și Grigol Vashadze, fost Ministru al Afacerilor Externe. Declarațiile lor au fost folosite ca punct de plecare pentru o analiză amănunțită a evenimentelor.
La a doua rundă de audieri, comisia a dorit să audă părerile ofițerilor și comandanților care au condus direct operațiunile militare pe câmpul de luptă. Printre aceștia s-au numărat Lașa Koiava, fostul șef al Departamentului Medical al Forțelor Terestre, Șalva Dzhanașvili, fostul șef adjunct al Ministerului Afacerilor Interne, Vano Merabișvili, generalul Zaza Gogava, fostul șef al Statului Major al Forțelor Armate, și generalul Mamuka Kurașvili, fostul șef al statului major al operațiunilor de menținere a păcii. Audierile au durat câteva ore.
În a treia zi de audieri, Giorgi Khaindrava, fost ministru de stat pentru soluționarea conflictelor, și adjunctul său, Gia Volsky, au fost chemați în fața comisiei.
Din declarațiile martorilor reies două viziuni diferite cu privire la desfășurarea conflictului: unii au susținut că civilii au fost lăsați în voia sorții din cauza „nebuniei” fostului președinte Miheil Saakașvili, un punct de vedere care susține poziția „Visului Georgian”, în timp ce alții au insistat că războiul a fost planificat dinainte de Rusia.
Membrii comisiei, condusă de Tea Tsulukiani, consideră că fostul guvern se face vinovat în special de faptul că nu a avertizat populația cu privire la riscul izbucnirii războiului și nu a asigurat evacuarea acesteia, ceea ce a dus la victime în rândul civililor.
De asemenea, aceștia au susținut că vor să afle dacă acțiunile lui Saakașvili au fost rezultatul „nebuniei” sale, sau dacă acesta a urmat instrucțiunile unor „forțe externe” - adică, dacă conflictul a fost provocat din exterior, o idee promovată din ce în ce mai intens de liderii „Visului Georgian” ca parte a unei narațiuni mai ample care susține existența unui „stat paralel”, despre care se presupune că încearcă să se amestece în politica internă a Georgiei.
Fostul premier, Zurab Nogaideli, a respins categoric acest scenariu, susținând că niciun oficial străin nu i-a spus vreodată că Georgia ar trebui să intre în război.
Fostul Ministru de Externe, Grigol Vashadze, care a participat la ultima întâlnire a președinților Miheil Saakașvili și Vladimir Putin din februarie 2008, a declarat că războiul a fost planificat dinainte de Rusia. El l-a citat pe Putin:
„Vom răspunde în mod corespunzător [Occidentului - n.trad.] la recunoașterea independenței Kosovo pe seama voastră. Nu este vina voastră. Este vina geografiei voastre. Cetățenii ruși, și în special cei care trăiesc în Caucazul de Nord, ne cer acest lucru, iar noi nu putem ignora această dorință.”.
Comisia, denunțată în Georgia și în afara acesteia. Autoritățile răspund dur
Nu toți politicienii opoziției au fost de acord să se prezinte la audieri, mulți dintre aceștia contestând legitimitatea comisiei. Guvernul a ripostat rapid, iar procuratura a demarat o anchetă privind refuzul lor de a răspunde convocărilor, amenințându-i cu pedepse de până la un an de închisoare.
Printre primii reținuți se numără Zurab Japaridze, liderul partidului Girchi. Acesta a refuzat să se prezinte în fața comisiei, numind-o „o farsă” și „un instrument de promovare a minciunilor actualului regim”. Instanța i-a stabilit o cauțiune de 20.000 de lari, pe care a refuzat să o plătească, spunând că nu recunoaște legitimitatea comisiei și a Parlamentului. Drept urmare, pe 22 mai, Japaridze a fost arestat chiar în sala de judecată.
Anterior, pe 14 mai, o decizie similară a fost luată și în privința fostului Ministru al Apărării, Irakli Okruașvili, care a refuzat, de asemenea, să se prezinte în fața comisiei și să plătească cauțiunea. Acesta a fost arestat în sala de judecată.
În plus, liderii Partidului Lelo pentru Georgia, Mamuka Khazaradze și Badri Japaridze, au refuzat la rândul lor să participe la audierile comisiei. Instanța a stabilit o amendă în valoare de 50.000 de lari, pe care fiecare a plătit-o, deși acțiunile lor au reprezentant o încălcare a legii.
15 organizații non-guvernamentale au semnat o declarație comună prin care au criticat arestările politicienilor. În opinia lor, Visul Georgian încearcă să suprime protestele anti-guvernamentale, să obțină legitimitatea Parlamentului cu forța și să elimine politicienii opoziției democratice pro-occidentale. ONG-urile au cerut organizațiilor internaționale să analizeze cu atenție situația, solicitând OSCE/BDIPC să monitorizeze procesele penale împotriva prizonierilor politici.
Crearea comisiei de anchetă a stârnit un val de critici atât în țară, cât și în afara ei. Al cincilea președinte al Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat că partidul de guvernământ a lansat un nou val de represiuni politice, iar comisia a fost creată nu pentru a stabili adevărul, ci pentru a persecuta politicienii de opoziție.
Participanții la războiul din 2008 au reacționat și ei, manifestându-și indignarea față de faptul că georgienii ajută Rusia să dea vina pe Georgia pentru război. O astfel de reacție a venit din partea Maiorului Malkhaz Kikabidze:
„Să dai vina pe Georgia pentru provocarea războiului din 2008 este un act de trădare. Este o declarație ostilă împotrivă armatei georgiene, garantul suveranității și independenței Georgiei. În 2008, armata nu a permis Rusiei să ridice steagul rusesc deasupra Tbilisiului. Sunt uimit să văd cum înalți oficiali care au participat direct la lupta împotriva inamicilor au ales să păstreze tăcerea.”
Totodată, au existat îngrijorări exprimate de comunitatea internațională. Uniunea Democrată Internațională (IDU) a cerut guvernelor democratice să impună imediat sancțiuni împotriva lui Bidzina Ivanișvili și a apropiaților acestuia, precum și să încheie cooperarea financiară cu guvernul Visului Georgian înainte de noile alegeri parlamentare. Rezoluția IDU invocă necesitatea încetării imediate a tuturor măsurilor represive și a încetării terorizării propriilor cetățeni, organizațiilor societății civile, presei independente și oponenților politici.
Opoziția consideră că principalul obiectiv al comisiei este interzicerea partidelor de opoziție
Mai mulți analiști sunt de părere că adevăratul scop al înființării unei comisii de anchetă este de a pregăti un cadru legislativ pentru a interzice partidele de opoziție. Această ipoteză a fost aparent confirmată de secretarul executiv al „Visului Georgian”, Mamuka Mdinaradze, care a declarat că partidul de guvernământ intenționează să înainteze Curții Constituționale o cerere de a declara „Mișcarea Națională Unită” o organizație neconstituțională. Concluziile comisiei provizorii de anchetă a Parlamentului vor oferi o bază solidă pentru un astfel de demers, susține oficialul georgian.
O astfel de inițiativă ar interzice automat partidului să participe la alegerile locale din toamna acestui an. În plus, Mdinaradze a mai afirmat că, încă de la începutul activității comisiei de anchetă, a devenit evident că „autorii și complicii unor crime nemaiauzite din trecut” ar trebui să părăsească viața politică.
Trebuie totodată menționat faptul că, în martie 2025, Parlamentul a adoptat amendamente care simplifică procesul de declarare a neconstituționalității partidelor politice. Acest lucru a provocat temeri că Visul Georgian ar putea folosi aceste schimbări pentru a-și elimina oponenții politici înainte de alegeri.
Este important de înțeles că prin „mișcarea națională”, „Visul georgian” nu se referă la un singur partid. În discursurile din campania electorală, Bidzina Ivanișvili a folosit termenul „mișcare națională colectivă”. În logica „Visului georgian”, acest termen se referă la opoziție în ansamblul ei, dar posibil și la organizații neguvernamentale, precum și la presa critică la adresa partidului.
Visul Georgian își asumă tot mai mult tezele propagandei rusești
Mulți experți susțin că acțiunile actuale ale Visului Georgian contribuie la promovarea unor narațiuni pro-ruse și la slăbirea parcursului pro-european al Georgiei. De exemplu, oficialii Visului Georgian folosesc din ce în ce mai mult terminologia tipică propagandei rusești, cum ar fi „partidul global al războiului” sau amestecul puterilor occidentale în afacerile interne ale țării – toate acestea pe fondul deteriorării relațiilor dintre Tbilisi și UE sau SUA.
Narațiunea conform căreia „Mișcarea Națională Unită” se face responsabilă de izbucnirea războiului din august 2008 se aliniază perfect cu poziția oficială a Rusiei. Biroul Politic al Visului Georgian publicase anterior o declarație conform căreia războiul din 2008 a reprezentat punctul culminant al încercărilor repetate ale administrației UNM, susținută de patronii săi occidentali, de a „aduce trupe rusești în Georgia”.
La fel ca Rusia, „Visul Georgian” citează concluzia comisiei Taliavini (prima comisie internațională, creată în 2008 pentru a investiga războiul, precum și pentru a stabili culpa părților) conform căreia „conflictul armat a început cu un bombardament […] desfășurat de Forțele Armate ale Georgiei”. Cu toate acestea, citatul integral ne conduce la o concluzie diferită, mai aproape de poziția oficială a Georgiei de la vremea respectivă, și anume că autoritățile au fost forțate să ia măsuri defensive în fața agresiunii rusești tot mai mari:
„Conflictul armat la scară largă a început cu bombardamentul orașului G. Țhinvali în noaptea de 7 spre 8 august desfășurat de Forțele Armate ale Georgiei. [...]. Dar acesta a fost apogeul unor tensiuni, provocări și incidente, acumulate pe o perioadă lungă de timp”.
Criticii spun că accentul pus de comisie pe incriminarea fostei administrații georgiene privind declanșarea războiului ar putea distrage atenția de la rolul Rusiei în escaladarea conflictului și ocuparea ulterioară a teritoriilor georgiene. Veteranii războiului din 2008 și reprezentanții societății civile se tem că acțiunile comisiei ar putea fi percepute ca o trădare a intereselor țării și a apărătorilor acesteia. Aceștia subliniază că o revizuire a istoriei în favoarea justificării acțiunilor agresorului dăunează grav unității naționale și reprezintă o ofensă la adresa memoriei celor care și-au dat viața pentru independența Georgiei.
