Decizia Bucureștiului de a interzice accesul primarului de la Chișinău, Ion Ceban, în România și în spațiul Schengen a dat „știrea zilei” la Chișinău. Ceban este unul dintre cei mai influenți politicieni de peste Prut și era considerat în anumite cercuri drept cel mai probabil partener de o alianță pro-europeană în viitorul parlament. Trecutul său politic este însă unul controversat – un traseist politic care a lucrat cu foștii președinți pro-ruși Vladimir Voronin și Igor Dodon, Ion Ceban a avut la un moment dat un discurs anti-european dur și a fost suspectat de legături cu serviciul rus de informații FSB.
În ultimii ani, Ion Ceban a cultivat relații cu politicieni români, în special din zona PSD, și a adoptat un discurs pro-european. Există însă suspiciuni că această ultimă transformare a sa este doar de formă, pentru a atrage voturi, și că, de fapt, Ceban ar fi un (alt) cal troian al rușilor la Chișinău. Faptul că Bucureștiul a invocat „considerente de siguranță națională” pentru interdicție nu face decât să întărească aceste suspiciuni.
Traseism politic, discurs anti-european și legături cu Moscova
În vârstă de 45 de ani, Ion Ceban și-a început cariera în partidul comunistului Vladimir Voronin, în perioada în care acesta era la guvernare. Voronin este cel care a dus relațiile Republicii Moldova cu România la cel mai tensionat nivel din istorie: a lansat o serie de atacuri verbale dure la adresa Bucureștiului, acuzându-l inclusiv că ar fi încercat să dea o lovitură de stat folosind protestul pro-democrație din 7 aprilie 2009, iar guvernarea sa a expulzat diplomați români și a impus vize pentru cetățenii români. Ceban a deținut mai multe funcții în regimul Voronin, atât la președinție cât și la guvern, cea mai înaltă fiind aceea de ministru-adjunct al Educației. După ce Partidul Comuniștilor a pierdut guvernarea, Ceban, ajuns deputat pe listele acestui partid, a trecut la Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, care lucraseră și ei pentru Vornin, abandonându-l după ce a ajuns în opoziție. Igor Dodon a reușit să câștige alegerile prezidențiale, iar Ion Ceban i-a devenit consilier. Ulterior, Dodon l-a ajutat pe Ceban să ajungă primar al Chișinăului, în 2019, dar acest ajutor nu l-a împiedicat pe noul edil să își părăsească fostul șef, pentru a-și fonda propriul partid, Mișcarea Alternativa Națională (MAN).
Viziunile geopolitice ale lui Ceban s-au schimbat mai des chiar decât partidele politice. De la susținător al integrării europene pe timpul lui Voronin, care mima un proces de apropiere de UE, Ceban a devenit, când lucra cu Dodon, unul dintre cei mai mari opozanți ai acestui parcurs, fiind unul dintre politicienii care au protestat la Bruxelles împotriva semnării Acordului de asociere cu UE, în 2014. În acea perioadă, Ceban era unul dintre cei mai vocali susținători ai aderării Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia – Belarus – Kazahstan.
Momentul invaziei ruse în Ucraina l-a prins pe Ceban la Moscova. Partidul său, MAN, a beneficiat de consultanță de la un ofițer al serviciului rus de informații rus, FSB; această informație apare în decizia Trezoreriei americane de a impune interdicții, în baza legii Magnițki, mai multor cetățeni și entități moldovene și ruse pentru corupție și subminarea parcursului european al țării. Despre conexiunile lui Ceban cu FSB a scris anterior și Veridica.
Transformarea lui Ceban: relații cu politicieni români (PSD) și discurs pro-european
Cu toate acestea, Ceban și-a dezvoltat relații și cu politicieni din România (în special din zona PSD), de la primari ca acela al Buzăului, Constantin Toma, la fostul premier Marcel Ciolacu. De altfel, ultima astfel de întâlnire a fost cu mai puțin de un an în urmă. Pe atunci Ceban nu prezenta riscuri la adresa securității naționale a României.
Pe acest fundal a avut loc și ultima metamorfoză politică a lui Ceban. Fostul comunist, socialist, anti-european convins și adept înflăcărat al aderării la Uniunea Vamală, se declară acum pro-european și vorbitor de limba română (denumirea limbii eu un fel de hârtie de turnesol în politica de la Chișinău).
La începutul lui 2025 – an în care în Republica Moldova vor avea loc alegeri legislative – Ion Ceban a înființat „Blocul Alternativa”, o alianță care ar trebui să fie vehiculul politic pentru „pro-europenii” lui Ceban, care se prezintă ca o alternativă „de stânga” la pro-europenii „de dreapta” ai Maiei Sandu.
Turnura lui Ceban în preajma alegerilor parlamentare a fost însă privită cu neîncredere de jurnaliști, politicieni și experți de la Chișinău, mai ales că partenerii de alianță ai lui Ceban nu sunt nici pe departe cei mai pro-europeni politicieni. Printre aceștia se numără fostul premier Ion Chicu, cel care a promovat semnarea unui acord de împrumut de la Federația Rusă, considerat unul periculos pentru Republica Moldova și anulat de Curtea Constituțională. Din Blocul Alternativa face parte și partidul de stânga Congresul Civic, Mark Tkaciuk, fostul consilier al lui Voronin, considerat „eminența cenușie” a acestuia și cunoscut pentru declarațiile critice la adresa integrării europene și a UE în general. Componența Blocului Alternativa, dar și trecutul politic al lui Ceban, alimentează suspiciunile că acesta se erijează în pro-european doar pentru a atrage voturile centriștilor la alegeri, urmând ca, după acestea, să participe la formarea unei coaliții pro-ruse.
Interdicția impusă de România reprezintă o lovitură în imaginea de pro-european a lui Ceban, dar nu în măsură să-i pună în pericol cariera politică. Acesta a comentat în stilul său caracteristic decizia, dând vina pe guvernare.
„Colegii” lui Ceban pe lista cu interdicție de intrare în România, asocieri cu oligarhii toxici ai Moldovei, dar și cu stânga pro-rusă
Ion Ceban însă nu e singurul politician din Republica Moldova cu interdicție de intrare în România și, respectiv, în spațiul Schengen. În precizările MAE se vorbește de încă doi cetățeni, iar presa de la Chișinău a scris că e vorba de fostul premier (tot de pe timpul lui Voronin), Vasile Tarlev, și de controversata jurnalistă Natalia Morari.
Tarlev a fost cel mai longeviv premier de la Chișinău (2001-2008), dar tentativele sale ulterioare de a intra în politică n-au mers și a dispărut până anul trecut când a preluat conducerea unui partid necunoscut. Presa de investigații a scris că ar fi conectat cu oligarhul fugar Ilan Șor, cel care promovează interesele Moscovei în politica de la Chișinău.
Natalia Morari este o figură și mai interesantă. Născută în Moldova, a studiat și a lucrat ca jurnalistă la o publicație de opoziție din Rusia. A primit interdicție în Rusia și a revenit la Chișinău în 2008, dar au existat mereu suspiciuni în privința sa legate de conexiunile cu serviciile secrete ruse.
Morari a avut, se pare, un rol important în organizarea protestelor din aprilie 2009, legături cu politicieni de la Chișinău, a ajuns la conducerea unuia dintre cele mai bine cotate posturi de televiziune cu viziuni pro-europene, ca în 2021 să se afle că fiul ei a fost conceput cu oligarhul Veaceslav Platon.
Platon este considerat autorul unor scheme frauduloase în spațiul post-sovietic, inclusiv al cunoscutului Laundromat. În 2016 a fost reținut la Kiev și extrădat Chișinăului într-o operațiune care părea o reglare de conturi între Platon și oligarhul Vlad Plahotniuc, care la vremea respectivă era cel mai puternic om din Republica Moldova. Platon a fost eliberat pe timpul mandatului de președinte al lui Igor Dodon, aparent cu implicarea directă a fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, candidat la prezidențiale susținut de Dodon în 2024. În prezent, Stoianoglo este unul din liderii Blocului Alternativa, condus de Ceban.
Citește și Ion Ceban, Spațiul Shengen și alegerile parlamentare pe Veridica.md
