Rafał Trzaskowski a venit cu o platformă. Karol Nawrocki a venit cu un plan de luptă, și a câștigat. Ce demonstrează alegerile din 2025 despre starea de spirit din Polonia, de ce a pierdut Trzaskowski și ce prevestește președinția lui Nawrocki pentru relațiile Varșoviei cu UE, Ucraina și SUA?
Adevăratul câștigător al alegerilor prezidențiale din Polonia: Jarosław Kaczyński
Dacă aș fi scris acest articol în primele ore după numărarea voturilor, ar fi fost o analiză superficială sau prematură. Acum însă, că apele s-au limpezit, verdictul este unul cert: adevăratul câștigător al alegerilor prezidențiale din Polonia este Jarosław Kaczyński. Nu Karol Nawrocki, candidatul ales oficial, ci liderul longeviv al PiS, care încă o dată a dat dovadă de un instinct politic pe care majoritatea, inclusiv politicieni din propriul partid, l-au desconsiderat. Sfidând logica convențională și protestele apropiaților, Kaczyński a ales personal un candidat controversat, cvasi-necunoscut – iar alegerea s-a dovedit câștigătoare.
Pentru mulți, Nawrocki părea un candidat cu puține șanse de câștig: un debutant pe scena politică, neexperimentat și necunoscut, cu un CV umbrit de acuzații și comportamente anterioare discutabile. Ultimele săptămâni de campanie electorală au produs mai multe dezvăluiri cu efect compromițător. Onet.pl a vorbit cu foști colegi din perioada în care Nawrocki lucra ca agent de pază la Grand Hotel în Sopot, care și-au amintit că acesta aducea dame de companie pentru diverși clienți. Tot în timpul campaniei, mulți au fost indignați când Nawrocki a apărut pe YouTube alături de Sławomir Mentzen, un lider al partidului de extremă dreaptă Konfederacja, care a obținut 15% în primul tur al alegerilor prezidențiale. „Am avut parte de multe lupte corp la corp nobile și bărbătești la viața mea”, a declarat Nawrocki. El a recunoscut implicarea în încăierări în masă între huligani, inclusiv o confruntare notorie din 2009 între suporterii echipelor de fotbal Lechia Gdańsk și Lech Poznań. Wirtualna Polska a confirmat că Nawrocki a fost într-adevăr implicat în acea încăierare unde nu s-au folosit doar pumnii. Łukasz Biela, procurorul care a investigat incidentul, a remarcat că unii suporteri ai echipei Lechia Gdańsk, alături de care s-a aflat Nawrocki, erau înarmați.
Reacția publicului a fost previzibil una împărțită. Pentru unii, aceste dezvăluiri au fost compromițătoare; pentru alții însă, ele i-au consolidat reputația. Nawrocki a devenit un fel de erou al poporului, trecutul său haotic fiind reinterpretat ca franchețe și bravură tinerească. În cele din urmă, 10.606.877 de polonezi l-au votat – cu aproximativ 370.000 mai mulți decât pe Trzaskowski.
Anti-sistem, pro-schimbare
Dacă Nawrocki ar fi pierdut, consecințele ar fi căzut direct pe umerii lui Kaczyński. PiS s-ar fi putut fractura, cu efecte posibil fatale pentru partid. În schimb, partidul iese din această luptă revitalizat. Rezultatul marchează totodată un eșec pentru Donald Tusk. Guvernul său nu a reușit să exploateze aura de competență sau coeziune pe care o proiectează și, în mod notabil, nu a reușit să-și comunice realizările în mod eficient. În special în rândul alegătorilor mai tineri, mesajul politic al guvernului a fost aproape inexistent. Rezultatul: Nawrocki a fost votat masiv de tineri, obținând 53,2% din voturile alegătorilor din grupa demografică 18-29 de ani, și 54% în rândul celor cu vârste cuprinse între 30 și 39 de ani.
„Tinerii alegători sunt atât anti-sistem, cât și însetați de o schimbare sistemică”, este de părere politologul Kinga Wojtas-Jarentowska. „Pentru ei statul este fie absent, fie opresiv, în niciun caz o sursă de sprijin real”. Luni, 2 iunie, prim-ministrul Tusk s-a adresat națiunii: „Vreau ca toată lumea, inclusiv oponenții noștri, din țară și din străinătate, să înțeleagă că suntem pregătiți pentru această situație, că înțelegem gravitatea momentului, dar că nu intenționăm să facem niciun pas înapoi. Tuturor celor care l-au votat pe Rafał Trzaskowski le spun: haideți să mergem mai departe”.
Kaczyński a transmis propriul mesaj, solicitând demisia lui Tusk și instalarea unui guvern de tehnocrați până la alegerile parlamentare din 2027.
Calea spre viitor, incertă
Odată cu depunerea jurământului în august, Karol Nawrocki va trebui să pună în aplicare nu doar mandatul democratic care i-a fost încredințat, ci și așteptările lui Kaczyński și misiunea grea pe care acesta i-a dat-o: blocarea guvernului lui Tusk. PiS, lideri ai Konfederacja precum Mentzen dar și Nawrocki însuși vor încerca acum să declanșeze alegeri parlamentare anticipate, probabil generând o nouă criză politică.
În calitate de președinte, Nawrocki este pregătit să respingă inițiativele progresiste (parteneriatele civile, liberalizarea legislației privind avortul și reforma justiției) dacă acestea nu se aliniază cu viziunea PiS. Mandatul său semnalează, de asemenea, o schimbare de direcție în politica externă: anti-Bruxelles, pro-Trump și profund sceptică față de Ucraina. El consideră Kievul incompatibil cu NATO și se simte mai în largul său în compania lui Viktor Orbán și Robert Fico decât în cea a lui Friedrich Merz sau Emmanuel Macron. În cele din urmă, se va încerca diminuarea rolului guvernului în relațiile cu Donald Trump, un președinte cu o afinitate mai mare cu noul președinte al Poloniei decât cu premierul Donald Tusk.
Alegerile prezidențiale subliniază un adevăr crunt: Polonia este ruptă complet în două, blocurile sale politice și sociale fiind într-un impas aproape insurmontabil. Ascensiunea lui Karol Nawrocki semnalează o perioadă de instabilitate profundă, cu consecințe care se pot extinde dincolo de politica internă. Nu vorbim de riscuri abstracte sau teoretice – trăim într-o epocă a amenințărilor tangibile, când unitatea este mai mult decât o virtute, este o necesitate. Niciun adversar nu îndrăznește să lovească o Americă divizată. O Polonie fracturată, în schimb, este o țintă mult mai ușoară.
