Politicienii cu poziții pro-ruse (sau cel puțin ambigue) și cu profilul unor lideri cu mână de fier sunt favoriți în actuala cursă electorală din principalele trei orașe din Letonia. Se va răspândi această tendință și la nivel național?
Revenirea politicienilor pro-ruși controversați
Încă de la sfârșitul lunii februarie 2014, când Rusia a declanșat invadarea Ucrainei, și mai ales după 24 februarie 2022, când războiul s-a transformat într-o invazie la scară largă, unii politicieni au evitat să dea un răspuns clar la o întrebare pe care mulți o consideră una retorică: cine a provocat războiul? Trei dintre acești politicieni sunt letoni, destul de cunoscuți în țara lor și favoriți la câștigarea viitoarelor alegeri locale (programate pentru 7 iunie) în trei dintre principalele orașe ale Letoniei.
Fostul ministru al transporturilor, Ainārs Šlesers, politician cu o experiență de peste 25 de ani, pornește cu prima șansă să devină primarul capitalei Riga. Andrejs Elksniņš, actualul primar din Daugavpils, al doilea oraș ca mărime din Letonia, are șanse excelente de a-și păstra funcția în următorii patru ani. În sfârșit, Aleksandrs Bartaševičs este pe cale să câștige un nou mandat de primar în Rēzekne, un alt oraș mare aflat la câteva zeci de kilometri de Rusia. Pe lângă autoritatea și popularitatea lor, în special la nivel local, acești politicieni au în comun și o poziție ambiguă față de Rusia și invadarea Ucrainei.
Ani de zile, Šlesers a făcut comentarii controversate cu privire la Rusia. De exemplu, în 2014, a criticat Letonia pentru că a susținut sancțiunile introduse împotriva Moscovei, spunând că Rusia se poate descurca fără Letonia, dar Letonia nu se poate descurca fără Rusia. În 2014, a existat și o campanie numită „Reconcilierea națională”, promovată intens de Šlesers, prin care cetățenii letoni, speriați de soarta Ucrainei, erau chemați să facă pace în societate. Campania a fost finanțată de o companie deținută de un prieten al președintelui rus Vladimir Putin. În 2024, Šlesers a declarat la Radiodifuziunea Letonă 4, un post de radio în limba rusă, că, după război, porturile letone vor trebui să coopereze cu Rusia și Belarus. În același timp, el a cerut presei de limbă letonă să-i permită președintelui american Donald Trump să-și desfășoare mandatul și să-i susțină politica față de Ucraina. Šlesers și partidul său ar fi dispuși să sprijine mărirea bugetului de apărare al Letoniei.
Faptul că Elksniņš nu a putut răspunde la întrebarea cine deține peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia, a devenit memă pe Internet. Cu o altă ocazie, Elksniņš a spus că Crimeea aparține celor care au votat pentru anexarea acesteia la Rusia și chiar a susținut că Belarusul (care de la proclamarea independenței este condus de liderul autoritar Aleksandr Lukașenko, etichetat cu ani în urmă drept „ultimul dictator al Europei”) ar fi mai democratic decât Letonia. În 2022, împreună cu alți politicieni, Elksniņš s-a retras din partidul „Armonia” atunci când principalii săi lideri, Nils Ušakovs și Jānis Urbanovičs, au condamnat invazia Rusiei în Ucraina și ulterior au pierdut alegerile parlamentare fără a câștiga vreun mandat.
În 2022, Bartaševičs a fost criticat și ulterior exclus din propriul partid, după ce a cerut o poziție neutră față de Rusia și a refuzat să numească invadarea Ucrainei război. La sfârșitul lui 2023, Bartaševičs a declarat că susține atât NATO, cât și Ucraina. Nu a putut să explice ce l-a determinat să-și schimbe părerea. Există, de asemenea, suspiciuni de corupție care planează asupra sa: în timpul mandatului său de primar în Rēzekne, familia lui Bartaševičs și companiile fratelui său au câștigat achiziții publice și licitații municipale în valoare de 37,9 milioane de Euro.
Nu în ultimul rând, tot în 2023, Rēzekne s-a confruntat cu probleme financiare atât de grave, încât Ministerul Administrației Inteligente și Dezvoltării Regionale l-a concediat pe Bartaševičs. Acum, orașul este condus de administrația numită de minister. După alegeri, însă, orașul va fi condus de noii oficiali aleși.
O sa devină Riga MAGA?
Catalogat drept un oligarh, Šlesers este una dintre cele mai influente personalități din Letonia. A intrat în politică în 1998, numărându-se printre co-fondatorii „Noului Partid”. După un timp, a devenit Ministrul Transporturilor. Ocazional, a fost implicat în diverse scandaluri de corupție. Expresia „caracatița lui Šlesers”, o trimitere la numirea oficialilor și a altor persoane loiale acestuia în poziții cheie, este deja bine-cunoscută. Intransigența sa i-a adus porecla „Buldozerul”. În anii 2010, Šlesers dispărut parțial din politică. Cu toate acestea, a revenit ulterior cu un nou partid, „Letonia pe primul loc”, o inspirație evidentă din sloganul lui Donald Trump „America pe primul loc”. Šlesers face adesea trimitere la Trump ca la o figură de autoritate. Mai mult decât atât, în anii 2000, Trump, Šlesers și alți oameni de afaceri plănuiau să construiască un cazinou în Riga, transformând o parte a orașului în Las Vegas. Proiectul nu a fost niciodată implementat.
La ora actuală, Šlesers, favoritul sondajelor în cursa pentru primăria Rigăi, este parlamentar. „Letonia pe primul loc” este cel mai popular partid, conform sondajelor. „Domnul Šlesers se pricepe foarte bine să facă jocul ambelor tabere. În fața publicului vorbitor de limbă rusă, nu abordează subiecte politice. Letonilor, în schimb, le spune că înainte de invazie avea o poziție, dar acum are alta, fără a spune de fapt ce gândește”, este de părere politologul și profesorul universitar Lelde Metla-Rozentāle. „Există un electorat pentru care poziționarea împotriva războiului este decisivă atât de partea letonă, cât și de cea rusă. Iar la mijloc se află ‘Letonia pe primul loc’, care spune că cel mai important lucru este economia”, a declarat pentru Veridica experta letonă, adăugând că Šlesers caută practic sprijin în rândul unui segment tot mai mare al populației: cei care s-au săturat de război.
Geopolitica va influența mult alegerile, în ciuda reticenței politicienilor de a aborda subiectul
Andrejs Elksniņš este, de asemenea, un politician cu experiență. În trecut a fost membru al legislativului pe listele partidului „Armonia”. Începând din 2021, Elksniņš este primar în Daugavpils, un oraș situat la aproximativ 40 de kilometri de Belarus, cu o populație majoritar rusă (puțin peste 10% sunt letoni și polonezi). Astfel, limba rusă domină viața de zi cu zi a orașului. Chiar dacă limba oficială a țării este letona, Elksniņš folosește limba rusă și în postările sale de pe rețelele de socializare.
Inna Plavoka, redactor-șef al publicației online „Chayka” din Daugavpils, a declarat pentru Veridica că majoritatea candidaților la viitoarele alegeri locale s-au axat pe probleme economice. Aceștia s-au abținut să abordeze subiecte ce țin de geopolitică. Plavoka recunoaște că nu știe ce cred cu adevărat politicienii. Elksniņš a spus odată că politicienii ar trebui să spună ce vor alegătorii și – adaugă Plavoka – unii dintre ei vor să audă o poziție pro-Kremlin. În ciuda reticenței politicienilor de a se implica în geopolitică, acest subiect încă influențează foarte mult alegerile. „Este o chestiune sensibilă. Aș spune, la fel de sensibilă ca statutul limbii ruse în Letonia”, explică Plavoka.
Popularitatea lui Elksniņš este alimentată și de priza deosebită a acestuia la public și de convingerea răspândită în rândul alegătorilor că liderii știu mai bine. Jurnalista prezice că Elksniņš va rămâne în funcție. Ba mai mult, există partide sau politicieni de la alte partide care funcționează pe post de sateliți, reprezentând interesele și pozițiile lui Elksniņš, așa că acesta are șanse mari să obțină controlul asupra consiliului local. Plavoka subliniază că primarul a declarat recent că un sistem monopartid ar fi o idee bună pentru municipalitate, ceea ce sugerează că Elksniņš își dorește o verticală puternică a puterii.
Politica Letoniei, la cheremul liderilor autoritari?
Liderii carismatici și autoritari au la ora actuală o priză puternică la public. Aceasta este imaginea pe care și-au creat-o și Šlesers, Elksniņš sau Bartaševičs. „Oamenii îl cred pe Šlesers, pentru că este un lider bun. Elksniņš? La fel”, spune Metla-Rozentāle, care descrie poziția lui Šlesers în felul următor: „Nimeni nu se gândește la Daugavpils așa cum o fac eu”.
Viitoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru începutul lunii octombrie 2026. Politologul leton recunoaște că popularitatea acestor politicieni arată ce tip de politică este la mare căutare acum în Letonia. Astfel, ambițiile partidului „Letonia pe primul loc” de a prelua puterea la scară națională sunt justificate. Pe termen lung, partidul continuă să-și mărească baza electorală și să atragă noi susținători.
