Zvonuri și propagandă în Rusia despre șeful Wagner, Evgheni Prigojin: trădător, patriot manipulat de Occident, dar iertat de Putin, complice la un plan secret al Kremlinului.
Serghei Șoigu a adus mii de infractori în armată, scrie presa independentă rusă, care analizează și șansele Ucrainei de a intra în NATO și explică de ce Putin vrea un război cât mai lung.
În spatele statisticilor economice aparent bune stă economia de război, nu o creștere sănătoasă, scrie presa independentă rusă. Veridica a selectat și articole despre persecuții în Caucaz și cum poate fi democratizată Rusia.
Ucraina a păcălit Rusia, prin acțiuni hibride, că ofensiva sa este iminentă, scrie presa rusă independentă. Aceasta apreciază și că Moscova era mai interesată decât Kievul de distrugerea barajului Nova Kahovka.
Alegerile – pe care oricum le câștigă Putin – reprezintă un instrument util pentru Kremlin, scrie presa independentă rusă. Aceasta explică, totodată, de ce nu se mai poate conta pe sondaje și barometre de opinie în Rusia și cum sunt copiii încurajați să deseneze omoruri.
Incriminarea „rusofobiei” e noul instrument pe care regimul Putin îl pregătește împotriva criticilor săi, scrie presa independentă rusă. Aceasta abordează și cazul unui profesor încarcerat pentru că a criticat războiul.
FSB a recurs la jihadiști ISIS pentru a se infiltra în Ucraina, scrie presa independentă rusă. Veridica a notat și articole despre încercările Moscovei de a-și elimina opozanții în afara țării și despre civilii ucraineni deținuți ilegal de Rusia.
Schimbările frecvente ale conducerii forțelor ruse din Ucraina și scandalurile cu Evgheni Prigojin sunt legate de înfrângerile de pe front și jocurile politice ale lui Putin, scrie presa independentă rusă. Tot aceasta notează că armata a început să folosească obuziere din epoca lui Stalin și observă cât de săracă a fost parada militară din Piața Roșie.
Elita economică este tot mai nemulțumită de politicile lui Putin, dar nu îndrăznește să îl critice public, scrie presa rusă independentă. Aceasta abordează și despre sabotajele din Rusia și transformarea acestei țări într-un lagăr digital cu ajutorul instrumentelor biometrice.
Ca multe alte subiecte legate de Ucraina, criza cerealelor a fost exploatată inclusiv pentru a decredibiliza Kievul și a submina sprijinul pentru acesta. Unele aspecte ale sale au fost exagerate sau scoase din context și nu au lipsit nici narațiunile false pe această temă. Veridica a căutat să răspundă la 12 întrebări cheie apărute în dezbaterea generată de această criză.
---copie-thumb.webp){kind=small}
Colaborarea cu regimurile autoritare nu aduce beneficii, scrie presa independentă rusă, care dă exemplul jurnalistului Roman Protasevici, pentru care procurorii au cerut zece ani de închisoare deși își recunoscuse vina. Veridica a mai selectat articole despre fuga de război și zidurile construite, atât de Rusia cât și de vecinii săi, pentru a-i ține pe ruși în țară.
Veterani ai războiului din Ucraina sunt trimiși în școlile rusești pentru a îndoctrina elevii, scrie presa independentă rusă. Veridica a mai selectat și articole despre mercenarii Wagner și epuizarea bugetului Rusiei.
Jurnaliștii independenți și activiștii ruși denunță „revenirea la teroarea stalinistă”, direcționată împotriva celor care se opun războiului din Ucraina. Veridica a selectat din presa rusă independentă și interviul unui fost angajat al serviciului de pază al lui Vladimir Putin (FSO) care a fugit din țară de la invazia rusă în Ucraina.
Letonia este un susținător ferm al Ucrainei. Cu toate acestea, aproximativ un sfert din populația țării este alcătuită din etnici ruși, iar un procent și mai mare îl reprezintă persoanele care vorbesc rusa ca limbă maternă. Războiul din Ucraina a adus în atenție opțiunile acestei minorități – susține aceasta Riga și politicile sale vizavi de Ucraina, sau agresiunea Rusiei și pe președintele Vladimir Putin? Încă nu există un răspuns clar la această întrebare.
Războiul i-a determinat pe mulți savanți ruși să părăsească țara, din opoziție față de conflict sau pentru că nu își mai pot desfășura activitatea normal, scrie presa independentă rusă. Veridica a mai selectat articole despre interesul sporit al afaceriștilor ruși pentru Emiratele Arabe Unite și persecutarea unui cuplu de activiști anti-război.
Pentru prima oară după epoca sovietică, unui părinte din Rusia i se ia copilul din cauza opțiunilor sale politice, scrie presa rusă independentă. Veridica a mai selectat articole despre pedepsirea militarilor care nu vor la război, civili ucraineni luați prizonieri de ruși și mutarea unor bombe nucleare în Belarus.
Propaganda și dezinformarea Kremlinului se regăsesc în noua concepție de predare a istoriei în Universitățile din Rusia, constată presa rusă independentă, care mai scrie și despre persecutarea tătarilor din Crimeea, pe parcursul celor nouă ani de la anexarea peninsulei, pentru că nu sunt loiali autorităților ruse de ocupație.
Războiul din Irak a început cu o campanie împotriva armatei lui Saddam Hussein și s-a încheiat cu înfrângerea Statului Islamic. Între aceste două momente au avut loc insurecții ale sunniților și șiiților dar și un război civil între cele două comunități, mii de atentate sinucigașe, bătălii în care au fost distruse orașe întregi. Veridica vă prezintă momentele-cheie ale unuia din cele mai devastatoare conflicte din Orientul Mijlociu.
Rusia lui Putin este un conglomerat de reziduuri toxice ale diverselor epoci istorice. Din trecutul imperial, Rusia a păstrat obsesia vocației globale. Din cel sovietic, Putin a căutat să instrumentalizeze vestigiile simbolice ale statutului de superputere și să-i facă pe ruși să creadă că acea perioadă a reprezentat apogeul existenței lor politice. A adăugat acestor reziduuri cinismul și viclenia, specifice lumii interlope, peste care a așezat atent iluzia puterii și a bogăției, în spatele căreia nu este decât ruina și putregaiul corupției generalizate.
Serviciul de informații FSB are oameni care monitorizează expozițiile de artă pentru ca nu cumva să fie expuse lucrări care nu respectă agenda statului, potrivit presei independente ruse care mai scrie și că, dincolo de acțiunile FSB e autocenzura artiștilor. Un alt fenomen al Rusiei contemporane este reapariția „turnătorilor”, care îi denunță pe cei care critică războiul din Ucraina sau regimul lui Putin.
O fată de 13 ani a fost dată afară din școală, iar tatăl său a ajuns pe mâna FSB-ului, pentru un desen pro-pace, scrie presa rusă independentă. Din selecția realizată săptămâna aceasta de Veridica aflăm și cum a devenit Patriarhia Moscovei un braț al propagandei Kremlinului dar și cine e e responsabil de război – în primul rând Putin, dar și cei care l-au votat și i-au permis să devină un autocrat, jurnaliștii de propagandă, ofițerii și soldații de pe front.
Problema lingvistică și identitară a persistat de-a lungul celor 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Cea mai importantă revendicare din timpul mișcării de eliberare națională din anii 1988-91 – recunoașterea limbii române ca limbă oficială și a faptului că moldovenii fac parte din poporul român – a fost deturnată în următorii ani de politicienii din vechea nomenclatură comunistă, care au reușit să includă în Constituție sintagma „limba moldovenească” ca limbă de stat.
Subiectul a fost amplificat prin speculații și narațiuni false care devin evidente prin simpla consultare a istoricului „problemei Bîstroe” sau dacă sunt întrebați specialiștii, care sunt gata să explice cât de inepte sunt unele din ideile apărute în spațiul public – de exemplu cea cu dispariția Deltei. Nu este însă prima oară, de la începutul războiului din Ucraina, când în România e lansată o campanie menită să pună într-o lumină nefavorabilă țara vecină și să submineze sprijinul pentru aceasta.
Conducerea Rusiei crede că se află într-un război permanent și are o viziune imperială și expansionistă, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și cum planul de refacere a „Rusiei Mari” pus în mișcare de Putin prevede capturarea Ucrainei prin război și a Belarusului prin forțarea unei uniuni.
Rusia și-a lansat „operațiunea militară specială” în primele ore ale dimineții de 24 februarie. Amploarea și direcțiile atacului rusesc arată că Moscova plănuia un blietzkrieg încheiat cu decapitarea conducerii Ucrainei și cel puțin capturarea întregului litoral al Mării Negre, pentru a deschide calea către Transnistria. Rezistența ucraineană a dat însă peste cap planurile Moscovei, iar conflictul a devenit unul de durată, în care ambele tabere au înregistrat succese, dar și eșecuri. Veridica vă prezintă 10 dintre principalele momente ale acestui război.
Pe 3 martie 2022 a avut loc o serie de atacuri cu rachetă asupra orașului Cernihiv din nord-estul Ucrainei, aproape de granița cu Rusia și Belarus. Era unul dintre primele atacuri aeriene masive de când, pe 24 februarie, Kremlinul declanșase războiul la scară largă. Raidul aerian a vizat o zonă rezidențială a orașului, omorând 57 de civili și lăsând fără locuințe alți 100.
Rușii trebuie să înțeleagă că războiul din Ucraina e pierdut pentru a putea să aducă o schimbare în bine în propria țară, consideră dizidenți citați de presa independentă rusă. Aceasta mai scrie și despre pierderile cauzate de războiul declanșat de Rusia împotriva țării vecine, dar și despre nevoia ca Occidentul să devină mai atractiv pentru țările în curs de dezvoltare, pentru a câștiga competiția cu modelul alternativ oferit de autocrații.
Cenzorii Kremlinului nu mai au ce monitoriza la capitolul critică la adresa lui Putin, constată jurnaliștii ruși de investigație, după ce a fost epurată și blocată toată mass-media de opoziție din Rusia. Presa rusă independentă mai scrie și cum au eșuat eforturile Kremlinului de a recruta mercenari în Serbia pentru războiul din Ucraina.
Imperialismul rusesc de astăzi este rezultatul politicilor din „liberalii” ani 90, tolerate la vremea respectivă de Occident și de Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta mai arată că, invadând Ucraina, Rusia i-a făcut pe europeni să își regăsească solidaritatea, dar și cum, anterior, Moscova a plătit parlamentari din UE pentru a susține anexarea Crimeii de către Rusia. Jurnaliștii au analizat și atitudinea artiștilor ruși față de război și au constatat că aceia care sunt relevanți pentru tineri au evitat să îl susțină sau chiar l-au condamnat.
Firmele de servicii funerare din Rusia sunt supra-aglomerate și în multe locuri din țară se extind cimitirele sau se înființează unele noi din cauza numărului mare de persoane ucise în războiul din Ucraina, scrie presa independentă rusă. Tot acolo, Veridica a găsit și o analiză privind eșecul așa-numitei doctrine Gherasimov, care ar fi trebuit să facă din armata rusă o forță modernă, capabilă să poarte un nou tip de război, cu multe elemente hibride.
„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.
Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.
Donează
