Belarus: și-a găsit Lukașenko succesorul?

Belarus: și-a găsit Lukașenko succesorul?
© EPA-EFE/ANATOLY MALTSEV   |   Președintele belarus Aleksandr Lukașenko participă la ceremonia de deschidere a Conferinței ONU privind schimbările climatice COP29 la Baku, Azerbaidjan, 12 noiembrie 2024.

Președintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a anunțat data următoarelor pseudo-alegeri din țară: evenimentul va avea loc pe 26 ianuarie 2025. În ciuda faptului că și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat (este în funcție de trei decenii deja), s-au înmulțit zvonurile că Lukașenko ar căuta pe cineva care să-i devină succesor. În prezent, în presă s-a vehiculat numele lui Dmitri Krutoi, șeful administrației prezidențiale, cel care îl însoțește adesea în deplasări și care chiar i-a ținut locul dictatorului în vârstă de 70 de ani la unele întâlniri cu oficiali ruși. Așadar, cine este Krutoi și este el cu adevărat persoana potrivită care să-i calce pe urme lui Lukașenko?

 

De la imaginea de reformist, la apologet al Rusiei

Pe 27 iunie 2024, Dmitri Krutoi, pe vremea aceea ambasador al Belarusului la Moscova, a fost numit șef al administrației prezidențiale a lui Aleksandr Lukașenko, devenind astfel cel mai influent oficial din țară după Lukașenko însuși. Numirea lui Krutoi nu a fost o surpriză. A fost o mișcare tipică pentru Lukașenko, spune Pavel Latușko, reprezentant al Cabinetului Unit pentru Tranziția Belarusului, fost Ministru al Culturii și diplomat (a  avut mandate de ambasador în Polonia și Franța): „Prin numirea lui Dmitri Krutoi ca șef al administrației sale, Lukașenko transmite un mesaj clar Kremlinului: am desemnat o persoană pe care o cunoașteți foarte bine, cineva care a făcut eforturi mari pentru a integra cât mai mult Belarusul în Federația Rusă, cel care a fost responsabil de elaborarea, aprobarea și implementarea a 28 de programe pentru uniunea statală Rusia-Belarus, care a contribuit foarte mult la încorporarea complexului militar-industrial al Belarusului în complexul militar-industrial al Federației Ruse, aceeași persoană care s-a ocupat de producerea mărfurilor de care Rusia a avut nevoie pentru a-și continua agresiunea împotriva Ucrainei, un politician care sprijină agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a semnat o serie de acorduri cu regiunile Ucrainei ocupate de Federația Rusă. Totodată, Krutoi a făcut demersuri pentru deschiderea unui consulat general la Rostov-pe-Don, al cărui district consular urmează să fie extins pe teritoriul Ucrainei ocupate. Vorbim de un om pe care îl puteți înțelege foarte bine, deschis și pro-rus”.

Cum a ajuns însă Krutoi în această poziție? După ce a absolvit Universitatea Tehnologică de Stat din Belarus în 2003, și-a început cariera ca funcționar în Ministerul Industriei Silvice. Potrivit lui Pavel Latușko, loialitatea pentru regimul Lukașenko este o tradiție în familia lui Dmitri Krutoi: „Au existat zvonuri în cercurile guvernamentale că o mare parte din meritul pentru ascensiunea timpurie a lui Krutoi i se datorează tatălui său, care era președintele concernului Bellesbumprom [responsabil pentru industria producătoare de lemn și hârtie]”.

Trei ani mai târziu, Krutoi a fost transferat la Ministerul Economiei, unde cariera lui a avansat pas cu pas, ducând în cele din urmă la numirea sa în funcția de ministru al Economiei în septembrie 2018. La vârsta de 37 de ani, Krutoi a devenit cel mai tânăr ministru al regimului Lukașenko. La vremea aceea, Krutoi era considerat un simbol al schimbării în cadrul regimului și, de fapt, a afirmat că era de datoria lui să stabilească relații bune cu statele occidentale. Întrebat însă de un reporter de la Belsat TV (un lucru neobișnuit în sine – de obicei, oficialii regimului ignoră presa independentă) dacă regimul „se va întoarce spre Occident”, Krutoi a răspuns: „Cu siguranță, avem în calcul o astfel de strategie. Nu este niciun secret”.

Cu toate acestea, 5 ani mai târziu, Krutoi a declarat în cadrul unui eveniment găzduit împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse că „Republica Belarus este un aliat militar, politic și economic fundamental al Federației Ruse. Înțelegem pe deplin motivele care au forțat conducerea rusă să ia decizia de a lansa o operațiune militară specială pe teritoriul Ucrainei. În opinia noastră, povara vinovăției pentru acest conflict sângeros este împărțită în mod egal de Occidentul colectiv și de autoritățile ucrainene”.

Un subordonat loial șefului

Aceste puncte de vedere opuse indică faptul că, pe de o parte, la fel ca orice alt oficial al regimului Lukașenko, Krutoi nu poate fi considerat un actor politic independent: el exprimă doar poziția dictatorului, care se poate schimba oricând, din orice motiv. Pe de altă parte, ne arată că întreaga mascaradă de imitare a liberalismului de către regimul Lukașenko s-a încheiat odată cu alegerile prezidențiale fraudate din august 2020, protestele ulterioare și răspunsul brutal al autorităților vizavi de societatea civilă, represiunile în masă și migrația enormă a belarușilor în străinătate, din motive atât politice, cât și economice. În 2020, dar și ulterior, Krutoi a susținut pe deplin acțiunile regimului Lukașenko și a refuzat să comunice cu oficialii care au luat partea poporului.

Acest tip de comportament a făcut ca Krutoi să fie din nou recompensat de stăpânul său. În august 2022, după începerea invadării la largă a Ucrainei de către Rusia, Krutoi a fost trimis la Moscova ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al regimului Lukașenko – o funcție încredințată în mod normal doar unei persoane complet loiale dictatorului de la Minsk.

După cum știm deja, în Rusia Krutoi a îndeplinit nu doar funcțiile unui reprezentant economic, vizând creșterea cooperării comerciale și economice cu autoritățile locale și întreprinderile din întreaga țară, o funcție obișnuită și deosebit de importantă pentru diplomații lui Lukașenko din întreaga lume. Krutoi a participat extrem de activ la integrarea Belarusului în Rusia, atât la nivel legislativ, cât și în mod concret. De exemplu, la începutul anului 2024, Krutoi a propus contopirea bazelor de date cu așa-zișii extremiști din Belarus și Rusia, pentru ca regimurile celor două țări să-și sincronizeze eforturile de a interzice materialele nedorite și de a aresta oponenții politici pe teritoriile ambelor state.

Este Krutoi complice la crime de război comise în Ucraina?

Pe 19 septembrie 2023, Dmitri Krutoi a participat la masa rotundă cu tema „Criza ucraineană: rolul inițiativelor umanitare și de mediere ale actorilor neutri”, eveniment organizat de Academia Diplomatică Rusă cu sprijinul Ministerului rus de Externe. În marja discuțiilor, Krutoi a declarat deschis: „Belarusul oferă asistență sistematică copiilor din Donbas. […] În decembrie anul trecut, la invitația conducerii din Belarus, principalele petreceri de Anul Nou din țara noastră au fost vizitate de copii din Republica Populară Luhansk. De la începutul anului 2021 și până în prezent, peste 3,500 de copii din Donbas au urmat cursuri de recuperare și reabilitare la binecunoscutul Centru Național pentru Copii „Zubrionok” și în alte centre similare din Belarus. Practic, aceștia sunt orfanii ai căror părinți au murit în timpul ostilităților, sau copii care provin din familii monoparentale cu venituri mici. Totodată, aș dori să subliniez faptul că, spre deosebire de minciunile nerușinate ale propagandei occidentale și ucrainene, copiii au fost trimiși în Belarus pentru îmbunătățirea sănătății numai cu acordul părinților și al reprezentanților legali”.

Cu toate acestea, aceste declarații au fost transmise împreună cu materialele puse la dispoziție de reprezentanții forțelor democratice din Belarus Curții Penale Internaționale de la Haga, ca posibilă dovadă a participării regimului Lukașenko la deportarea ilegală a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia, o crimă împotriva umanității,  ceea ce ar putea duce în cele din urmă la emiterea de mandate de arestare pentru Lukașenko și alți oficiali ai regimului său implicați în crime împotriva umanității pe teritoriul Ucrainei. CPI a emis deja astfel de mandate pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru Comisarul pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. În eventualitatea în care CPI ar viza și oficialii belaruși, Krutoi ar putea fi la rândul său ținta unei astfel de investigații, întrucât a discutat chestiunea trimiterii copiilor ucraineni în Belarus cu Lvova-Belova.

Încă din 2020, lui Krutoi i s-a interzis accesul pe teritoriul Statelor Baltice din cauza participării la acțiunile de represiune împotriva poporului belarus. Cu toate acestea, el a reușit în mod surprinzător să nu fie inclus pe alte liste de sancțiuni ale statelor occidentale, în ciuda faptului că a jucat un rol semnificativ în sprijinirea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.

Singura certitudine a politicii din Belarus – deocamdată Lukașenko rămâne la cârmă

Este important de menționat faptul că anul acesta, la întoarcerea în țară, proaspăt numit șef al administrației lui Lukașenko, Dmitri Krutoi a început să efectueze controale amănunțite la întreprinderile agricole, anterior una dintre principalele activități publice ale lui Lukașenko. Krutoi a mers în locul dictatorului pentru a inspecta zonele din sudul Belarusului afectate de fenomenele meteo extreme ​​din iulie.

Mai mult decât atât, Krutoi a început să se întâlnească cu înalți oficiali ruși pentru a discuta oportunități de cooperare economică, deși aceste întrevederi intră în mod tradițional în atribuțiile șefului statului. De exemplu, pe 16 octombrie, s-a întâlnit cu șeful regiunii Habarovsk din Rusia, Dmitri Demeșin. A doua zi, a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu omologul său rus – șeful administrației lui Putin. Toate acestea ne dau motive să credem că Krutoi preia încet atribuțiile lui Lukașenko.

Există un alt argument folosit de experți care cred că Krutoi ar putea fi numit succesorul lui Lukașenko: nu este ofițer de securitate, așa că nu a luat parte personal la reprimarea poporului belarus, ceea ce înseamnă că, teoretic, poate fi o figură cu care Occidentul și forțele democratice din Belarus ar fi dispuse să negocieze.

Cu toate acestea, trebuie remarcat că, deocamdată este prea devreme să spunem cu certitudine că Krutoi (sau oricine altcineva) va deveni într-o bună zi succesorul lui Lukașenko. Dictatorul de la Minsk plănuiește să rămână la putere cel puțin încă cinci ani, o perioadă îndelungată într-un context regional și global extrem de tensionat.

Alte opinii
Prăbușirea Siriei, o înfrângere majoră pentru axa Teheran – Moscova

Prăbușirea Siriei, o înfrângere majoră pentru axa Teheran – Moscova

A căzut o piesă-cheie a așa-zisei „axe a rezistenței”, construită în ultimele decenii de Iran. Rusia pierde cel mai important aliat arab din Orientul Mijlociu. Viitorul Siriei, incert. Risc de război regional.

Este oficial: campania de susținere a lui Călin Georgescu poartă amprentele Rusiei

Este oficial: campania de susținere a lui Călin Georgescu poartă amprentele Rusiei

Documente declasificate de SRI, SIE, STS și ministerul de Interne arată că Georgescu este susținut de un actor statal. Acesta nu e numit, dar acțiunile sale sunt similare cu operațiuni lansate anterior de Rusia.

De ce cetățenii români din Moldova au votat altfel decât diaspora din Occident?

De ce cetățenii români din Moldova au votat altfel decât diaspora din Occident?

Partidele pro-europene de dreapta din România au fost votate masiv în Moldova, în timp ce diaspora i-a preferat pe suveraniști. Experții cred că suveraniștii au fost respinși pentru că sunt ostili Ucrainei.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok
Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.

Marin Gherman
02 dec. 2024
Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația
Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?
Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Refugiații ucraineni au fost în general bine primiți în Letonia, dar există și reacții ostile la adresa lor. Experții spun că e nevoie de un program de integrare a refugiaților pe termen lung.

Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.

Ihor Lubianov
27 nov. 2024
În politica estonă a început bătălia pentru Narva
În politica estonă a început bătălia pentru Narva

Deși Rusia e o amenințare pentru Estonia, rusofonii de aici au optat la alegerile legislative pentru politicieni pro-ruși. Aceștia vor acum să câștige, la locale, principalul oraș rusofon, Narva.

Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE
Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE

Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Cezar Manu
25 nov. 2024