Rezultatele recente ale referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova și ale alegerilor prezidențiale au dezvăluit un adevăr alarmant: propaganda rusă își exercită influența prin strategii sofisticate, transformând fiecare comunicare în unelte de manipulare, scrie Veridica.md. Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării. Acestea s-au intensificat pe măsura apropierii de cele două scrutine și a atins cote maxime în ultimele săptămâni, manipulând percepțiile publice și împiedicând o analiză obiectivă.
Narațiunile false ale Kremlinului: un arsenal nelimitat
Narațiunile false antireferendum au apărut încă înainte ca Parlamentul să decidă definitiv organizarea acestuia, la scurt timp după ce președintele Maia Sandu a propus un asemenea exercițiu, în condițiile apropierii de Uniunea Europeană și a deciziei de inițiere a negocierilor de aderare. Una din primele narațiuni false a fost asocierea referendumului cu aderarea la NATO și cu implicarea Republicii Moldova în războiul din Ucraina. Este de fapt o narațiune mai veche a propagandei ruse, în condițiile în care o eventuală aderare la NATO nu ar fi susținută de majoritatea populației, și a avut scopul clar de a planta frică și confuzie în rândul cetățenilor.
„Având în vedere realitățile schimbate, esența votului devine decizia de a participa de partea NATO la un viitor război european major sau al treilea război mondial. Astfel, referendumul în sine se transformă într-o chemare la război”, afirma încă în luna februarie portalul pro-rus mejdurecie.md. Veridica a demontat atunci această narațiune falsă. Astfel, unul din primii pași a fost să inoculeze frica în rândul populației, prin asocierea referendumului cu aderarea la NATO și implicarea Republicii Moldova în război.
Într-un context similar poate fi pusă și narațiunea că validarea referendumului va duce la unirea cu România, prin promovarea ideii că în urma acestuia, legea fundamentală va putea fi modificată prin proceduri mai simple, ceea ce este un fals. În plus, potrivit Constituției Republicii Moldova (art. 142), aspectele ce țin de neutralitate și statalitate pot fi decise doar prin plebiscit, nu de către Parlament, și doar dacă votează jumătate dintre alegătorii înscriși în liste.
Chișinăul „abandonează” Transnistria: un nou front al manipulării
Între timp, Moscova a scos din „arsenal” și „artileria grea” pentru a promova o altă linie de atac și anume că prin organizarea referendumului, Chișinăul renunță la Transnistria. „Planurile autorităților moldovenești de a organiza un referendum privind aderarea la UE în toamna anului 2024, fără a ține cont de opinia locuitorilor din Transnistria, va însemna că Chișinăul a decis să abandoneze republica nerecunoscută”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat publicației Izvestia, în luna martie. Acest fals a mai fost promovat și pe alte canale ale propagandei ruse, având drept scop asocierea referendumului și, respectiv a integrării europene, cu riscul pierderii unei părți a teritoriului Republicii Moldova (necontrolat, de facto de Chișinău), chiar dacă autoritățile resping acest scenariu și se pronunță în continuare, la fel cum au optat toate guvernările din ultimii peste 30 de ani, pentru identificarea unei soluții pașnice de reglementare a conflictului transnistrean. În plus, locuitorii din stânga Nistrului au avut posibilitate să-și exprime opțiunea în vederea modificării Constituției și s-a dovedit că în pofida bulei informaționale în care locuiesc, nivelul de euroscepticism în Transnistrie este mai mic decât în unele raioane și regiuni din dreapta Nistrului.
Narațiuni anti-UE și manipularea asupra terenurilor agricole
Atâta campania pentru referendum, cât și cea pentru prezidențiale au fost marcate și de un alt fals, readus în atenția opiniei publice, - cel cu privire la vânzarea terenurilor agricole străinilor. Este un subiect sensibil în Republica Moldova care este o țară agrară. Tema a fost scoasă în prim-plan în urma unor declarații interpretate ale șefului delegației UE, Janis Mazeiks și, deși,au fost prezentate dezmințiri și analize care demonstrează contrariul, a însoțit întreaga campanie, deopotrivă cu cea pentru turul II la prezidențiale.