Donații
Veridica.md
Pe 3 noiembrie a avut loc cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat președinta proeuropeană Maia Sandu și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Maia Sandu a obținut 55,4% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 44,6%. Scorul acumulat de Maia Sandu cu doar 2,3% mai mic decât cel acumulat în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova? Editorialiștii de la Veridica.md încearcă să răspundă la această întrebare.
ION TĂBÂRȚĂ, comentator politic și editorialist Veridica.md:
Cel de al doilea tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat. Republica Moldova și-a menținut cursul european, reușind să reziste atacului hibrid al Rusiei. Pentru turul II al alegerilor prezidențiale a funcționat perfect sloganul „Nu pot ei frauda, cât putem noi vota”. Moldovenii s-au mobilizat exemplar și într-un număr record pentru ultimele scrutine s-au prezentat la secțiile de votare, aproximativ 1,7 milioane de alegători exprimându-și dreptul la vot. Cu precădere, aceasta se referă la diaspora care a înregistrat un record absolut – aproape 330 de mii de concetățeni de ai noștri au votat în afara hotarelor țării. În turul II s-a păstrat tendința alegerilor prezidențiale din 2016 și 2020, adică prezența la vot să fie mai mare în turul II, la 3 noiembrie votând cu 130 de mii mai mulți alegători decât la 20 octombrie. De asemenea, trebuie remarcat și faptul că prezența la vot în Chișinău a fost de peste 56%, cu 2% mai mult decât media generală, votul pentru Maia Sandu fiind de peste 57%.
Influența și prezența Rusiei în Republica Moldova rămâne a fi încă foarte mare. Pe lângă tertipurile legate de transportarea organizată a alegătorilor moldoveni în Rusia și între o serie de state conexe Federației Ruse (Belarus, Azerbaidjan și Turcia), totuși, Moscova a reușit să dezechilibreze parcursul european în interiorul Republicii Moldova. Rusia prin dezinformare masivă și corupere în masă a alegătorilor de către „rețeaua Șor” a reușit să polarizeze societatea moldovenească la maxim, la referendum ajungându-se la o divizare a societății, practic, de 50% la 50%. Este evident că în societatea moldovenească încă există comunități care nu sunt integrate în statul Republica Moldova, ele fiind folosite de către Moscova în interesele sale geopolitice contra autorităților centrale de la Chișinău.
Deși partida proeuropeană din Republica Moldova a reușit să câștige o bătălie importantă în războiul hibrid contra Rusiei, confruntările decisive încă urmează. În anul 2025 ne așteaptă o bătălie chiar mai importantă decât actualul scrutin – alegerile parlamentare. Trebuie să recunoaștem și să o spunem în modul cel mai deschis, că pentru partida proeuropeană următorul scrutin legislativ, în momentul dat, nu arătă tocmai bine. Cu precădere, asta se referă la actualul partid de guvernământ. PAS trebuie să iasă din „mahmureala” succesului obținut foarte ușor la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 și să se trezească la realitate. Să înțeleagă că deja de ceva timp este la guvernare și nu în opoziție și că, după peste 3 ani de guvernare, trebuie să-și asumi cu totul alt discurs în comunicarea cu cetățenii, diferit de cel până la câștigarea alegerilor parlamentare. PAS trebuie să învețe să dialogheze cu parteneri politici – de pe stânga și dreapta politică – pentru că un nou mandat solitar la guvernare este de domeniul iluziilor sau, dacă PAS crede așa ceva, a imaturității politice.
În concluzie, orice atitudine am avea față de Maia Sandu, ea, prin prestația sa, merită pe deplin încă un nou mandat. În primul mandat, ea a reușit să imprime o imagine nesperat de bună Republicii Moldova în relația cu Uniunea Europeană și cu partenerii externi. Însă, trebuie să recunoaștem că au fost și suficiente greșeli, nu atât greșeli directe din partea șefei statului, cât indirecte din partea partidului pe care l-a condus și l-a propulsat la guvernare. Este clar, actul guvernării necesită corecții serioase, fapt recunoscut inclusiv de Maia Sandu. Și, apropo, Maia Sandu devine primul președinte al Republicii Moldova reales direct, de către popor, pentru al doilea mandat. Vladimir Voronin a fost reales de către parlament, iar Mircea Snegur și Igor Dodon au fost înfrânți în disputa electorală pentru cel de-al doilea mandat.
MĂDĂLIN NECȘUȚU, editorialist Veridica.md:
“Efectul Stoianoglo” a creat rumoare înaintea votului din turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Judecând după experiența primului tur și rezultatul referendumului pentru modificarea legii fundamentale în vederea aderării Republicii Moldova la UE, era foarte probabil să avem un tur doi cu multe emoții și necunoscute la Chișinău. Însă toate calculele sociologice, de cele mai multe ori ieșite din tiparele științei aplicate, a făcut din nou din Republica Moldova un caz particular.
Toată mașinăria propagandei ruse, hrănită în ultimii ani cu sute de milioane de dolari, s-a împiedicat de un factor greu de încadrat în tiparele socio-politice ale măsurătorilor tradiționale - rânza moldovenească. Numai că de data aceasta a funcționat pe invers. Cetățenii Republicii Moldova s-au trezit în al doisprezecelea ceas și și-au croit soarta doar atunci când cuțitul nu doar că a ajuns la os, ci l-a pătruns.
Președinta Maia Sandu și-a asigurat al doilea mandat prezidențial cu o diferență de circa 10% în fața candidatului independent Alexandr Stoianoglo, susținut de facto de tot instrumentarul Kremlinului. În principiu, putem spune că diaspora a salvat din nou Republica Moldova, însă dacă elita moldovenească și forța de muncă reală nu ar fi plecat în Occident în căutarea unor orizonturi mai bune, nici Republica Moldova nu ar fi atât de măcinată și folosită cinic din considerente ce țin mai degrabă de pauperizare de către Federația Rusă.
Așadar, calul troian nu a putut fi băgat în cetate de către locuitorii interni ai “polis-ului” măcinați de fobiile asociate războiului și pauperizării prin “picătura chinezească” zilnică administrată de propaganda rusă. Situația a fost salvată de diaspora occidentală care a închis porțile cetății în fața unei tentații mari. “Calul de dar” a fost căutat la dinți de o diaspora conștientă și de către extensia lor internă. Familiile rămase acasă în cetăte au răspuns pozitiv campaniei lansate disperat de diaspora occidentală. Împreună cele două componente au funcționat ca un tot unitar și Republica Moldova, mică și încercată așa cum e ea, a destructurat mașinăria de vot pusă la cale de către serviciile speciale ruse cu ajutorul unor oligarhi fugari penali.
Republica Moldova a trecut primul test serios al rezilienței. În ciuda unor condiții vitrege, moldovenii au rezistat tentațiilor și presiunii unei tranziții spre mentalitatea occidentală în care șarjele de lovituri succesive ale Rusiei au fost respinse de fortificația prezentată de cea mai democratică armă - votul.
Lecția nu trebuie însușită doar pe intern, ci este una și pentru Occident care a putut observa că Republica Moldova este o nucă tare în calea ambițiilor imperialiste ale Moscovei. În ciuda fragilității aparente, Republica Moldova a dovedit, până la urmă, tărie de caracter și o capacitate de a învia prin propria cenușă.
In extenso, moldovenii nu au permis calului troian, reprezentat de pericolul rus, să intre în cetate. Cu toate acestea, pericolul respectiv se află încă la porțile cetății. Dacă pentru Republica Moldova lecția rezilienței a fost cea mai importantă, lecția Occidentului este că acest mic stat european trebuie ajutat suplimentar pentru a ține piept valurilor necontenite ale atacurilor rusești.
Victoriile de la referendum și prezidențiale trebuie să rămână doar un preambul pentru alegerile parlamentare din vara anului viitor. Acestea vor întregi ciclul schimbărilor. Victoria de duminică seară nu trebuie să îmbete pe nimeni. Pericolul este încă în coasta Republicii Moldova și a Europei. Este nevoie de pragmatism și schimbări de optică pe intern pentru ca aceste exerciții electorale să se materializeze într-un nou ciclu politic pe aceleași coordonate. Republica Moldova are nevoie de mai multe bătălii pentru a câștiga un război, fie el și hibrid dus de Rusia împotriva sa. Până atunci, calul troian al Rusiei va sta în fața porților, iar tentațiile de introducere a lui în cetate rămân mari.
CORNELIU RUSNAC, coordonator editorial al Veridica.md:
Maia Sandu a învins în cel de al doilea tur de scrutin. Și de această dată, la fel ca și în cazul referendumului pentru integrare europeană, victoria s-a datorat cetățenilor moldoveni din diaspora care au votat-o masiv pe Maia Sandu. Pe interior, învingător a ieșit Alexandr Stoianoglo care a obținut puțin peste 51% din voturi, în pofida faptului că Maia Sandu a luat peste 50% în Chișinău, în zona de centru și în majoritatea raioanelor din sud.
Alegerile prezidențiale care s-au încheiat ieri au fost, probabil, cele mai dificile din istoria Republicii Moldova, fiind marcate de multiple fraude, de cumpărarea masivă a voturilor și de transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare. În mod paradoxal, aceste fraude au fost comise nu de putere, cum se întâmplă de obicei, ci de forțele care pretid că sunt de opoziție și care, în realitate, sunt coordonate din umbră de Federația Rusă.
Trebuie spus, întâi de toate că acest scrutin a scos la suprafață multe din slăbiciunile și carențele actualei puteri. În primul tur de scrutin am avut o campanie neașteptat de apatică a forțelor proeuropene și, abia după ce referndumul a trecut cu o diferență de numai 10 500 de voturi, se pare că partida proeuropeană și-a venit în fire. În turul doi am văzut, în sfârșit, o campanie dinamică, am văzut-o pe Maia Sandu mult mai implicată în dezbaterile televizate (la care Alexandr Stoianoglo a lipsit, de altfel), dar și mai prezentă pe rețelele de socializare, ceea ce cu siguranță i-a adus un plus de vizibilitate. Campania dinamică a Maiei Sandu în turul doi a avut, se pare, ca efect consolidarea diasporei și ieșira la vot într-un număr fără precedent – aproape 330 de mii, - adică aproximativ 20% din numărul total de voturi.
Dincolo de toate, tabăra proeuropeană din Republica |Moldova a trecut cu bine de două teste importante în această toamnă – referendumul proeuropean și alegerile prezidențiale. Rămân, însă, alegerile parlamentare care vor avea loc în 2025 și care, până la urmă, sunt cele mai importante, Republica Moldova fiind un stat parlamentar. Este de așteptat că, în următoarele luni, Chișinăul va trebui să facă față unor atacuri hibride, venite din partea Rusiei, mult mai dure decât până acum. Și nu va reuși să supraviețuiască dacă nu-și va consolida instituțiile de stat, întâi de toate pe cele de forță (poliția, Serviciul de Informații și Securitate ș.a.), dar și justiția care, așa cum ne arată experiența ultimilor ani, este crucială pentru securitatea și buna funcționare a unei țări. În Repubublica Moldova, reforma justiției, despre care se vorbește de atâția ani, nu a fost încă realizată integral. Probabil, din această cauză mai putem vedea persoane ca Marina Tauber, cercetate în multiple dosare penale, inlusiv pentru furtul miliardului, și care circulă și astăzi fără probleme oriunde-și doresc, inclusiv în Rusia, cu permisiunea judecătorior.
Citește articolul integral pe Veridica.md
---copie-image.webp)
