Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său
© EPA-EFE/LESZEK SZYMANSKI   |   Liderul PiS Jaroslaw Kaczynski vorbește în timpul unui protest față de presupuse încălcări ale legii de către guvernul de coaliție, precum și față de Pactului privind migrația, în fața sediului Ministerului Justiției din Varșovia, Polonia, 14 septembrie 2024.

Îl știam bine în liceu. Timp de patru ani, am urmat aceleași cursuri. Michał îl cunoștea pe unul din prietenii mei apropiați și cei doi stăteau adesea în aceeași bancă. Venea din când în când la mine acasă, deși pe mine nu m-a invitat niciodată la el. Provenind dintr-o familie numeroasă care locuia într-un apartament mic, probabil că nu era loc pentru oaspeți.

Michał era mândru că este cercetaș. Nu fuma și nu bea niciodată alcool și nu era deloc de acord cu cei care făceau asta. Era destul de vocal în această privință. Mi-aduc aminte de o după-amiază fierbinte, când un coleg de clasă a deschis o bere. „Aşa, și?” i-a spus Michał, vizibil iritat. „Ai de gând să bei bere așa pentru tot restul vieții?”. În afară de această aversiune, nu s-a remarcat niciodată de altfel. La învățătură era mediocru. Nu a avut rezultate strălucite, dar nici nu a fost vreun elev-problemă.   

La sfârșitul adolescenței, Michał s-a îndrăgostit de o fată pe care a zărit-o într-o stație de autobuz. A aflat că mergea la liceul Cervantes și, în următoarele săptămâni, a stat în fața liceului ei, conducând-o în stație zi de zi, cerându-i cu stăruință să iasă împreună. În cele din urmă, ea i-a cedat insistențelor. La final de liceu, relația mea cu Michał se răcise în mare măsură. Am auzit, ulterior, că s-a căsătorit cu Justyna, fata din stația de autobuz, iar acum au împreună doi sau trei copii.

Astăzi, când mă uit la fotografia care însoțea mandatul de arestare pe numele lui Michał, îmi dau seama că au trecut mai bine de 25 de ani de la ultima noastră întâlnire. Ochii lui au rămas însă aceiași, la fel de pătrunzători, intenși și tulburători, cu aceeași expresie de superioritate pe care mi-o aduc aminte de pe vremuri.

Michał Kuczmierowski, sau „Kuczmier”, cum îi spuneam pe atunci, a fost unul din oamenii de încredere din guvernul PiS condus de premierul Mateusz Morawiecki. În ultimii ani, a ocupat funcția de președinte al Agenției Guvernamentale pentru Rezerve Strategice (RARS), o agenție creată de partidul Lege și Justiție (PiS) aflat la putere. Atribuția RARS este să asigure rezerve de alimente, medicamente, echipamente și combustibil în caz de conflict armat, dezastre naturale sau crize precum pandemia de COVID-19.

Sub conducerea lui Michał, RARS a atribuit contracte guvernamentale de milioane de euro unor companii ale unor apropiați, fără să parcurgă procedurile de licitație publică. Procurorii îl acuză acum pe Michał Kuczmierowski de apartenență la un grup infracțional organizat, abuz de putere și neglijență în exercitarea atribuțiilor de serviciu în schimbul obținerii de câștiguri financiare. Dacă va fi găsit vinovat, Kuczmierowski riscă până la 10 ani de închisoare.

Unii experți sunt de părere că scandalul care vizează RARS ar putea fi unul dintre cele mai mari din timpul guvernării PiS.

Ambițiile politice ale lui Morawiecki, umbrite de acuzații de corupție care planează asupră apropiaților săi

Fondul scandalului care vizează Agenția Guvernamentală pentru Rezerve Strategice (RARS) din Polonia este reprezentat de contractele agenției, care ar fi fost acordate unui grup restrâns și prestabilit de persoane, majoritatea fără nicio expertiză relevantă. Printre beneficiari s-a numărat și Paweł Szopa, proprietarul brandului de îmbrăcăminte patriotică „Red is Bad”. Timp de trei ani, RARS a transferat peste 100 de milioane de euro în conturile lui Szopa. Anchetatorii susțin că bunurile pe care le-a vândut agenția au fost la suprapreț raportat la valoarea lor de piață.

Încă din timpul guvernării Lege și Justiție (PiS), aceste tranzacții considerabile încheiate de RARS cu diferite companii private au atras atenția Biroului Central Anticorupție (CBA). Acesta a deschis o anchetă cu numele de cod „Walet”, prin care au fost interceptate convorbirile dintre Szopa, asociații săi și oficiali din cadrul RARS.

Una dintre principalele acuzații implică vânzarea de generatoare electrice destinate Ucrainei, o țară devastată de război. Szopa a cumpărat aceste generatoare din China la prețul de 16 milioane de euro și le-a vândut către RARS cu peste 80 de milioane de euro, înregistrând astfel un profit de peste 60 de milioane de euro.

Un martor critic în acest caz, Justyna Gdańska, care anterior deținea funcția de directoare a Biroului de Achiziții al RARS, cunoscută ca una din apropiatele șefului agenției, Michał Kuczmierowski, a fost arestată în iulie, iar de atunci a depus o mărturie incriminatoare. Potrivit acesteia, Kuczmierowski îi dădea indicații cum să încheie contractele prin metode ilegale, deseori scriind instrucțiunile pe bucăți mici de hârtie pe care ulterior le distrugea.

Detaliile legate de interogatoriul lui Gdańska, publicate de Gazeta Wyborcza, sugerează că Kuczmierowski însuși desemna companiile deținute de Szopa ca viitoare furmizoare a  generatoarelor. „Ofertele erau selectate pe bază de recomandare”, a mărturisit Gdańska. „Eu primeam aceste instrucțiuni de la Michał. Negocierile erau limitate, Szopa creștea prețurile foarte mult, iar acestea nu erau negociabile”. Când costurile au început să bată la ochi, lui Gdańska i s-a spus să repartizeze mai multe contracte cu sume mai mici, pentru a scăpa astfel de controale.

Mărturia ei incriminează și mai mult guvernul PiS, sugerând că o parte din sumele care ajungeau la  Szopa ar fi fost folosite în scopuri politice, în special pentru finanțarea campaniei electorale a premierului Mateusz Morawiecki. Gdańska a declarat că „bănuia că banii pentru Szopa erau de fapt direcționați în scopuri de campanie”.

CBA a descoperit anterior interceptări telefonice care indicau că Szopa ar fi finanțat așa-zise „ferme de troli” cu scopul de a consolida prezența online a PiS.

Michał Kuczmierowski, fostul meu coleg de clasă și fostul președinte al Agenției Guvernamentale pentru Rezerve Strategice (RARS) a Poloniei, a fost arestat la Londra la începutul lunii septembrie. Acesta a fost reținut după ce în luna august procurorii polonezi au emis un mandat de arestare, care la rândul său a dus la emiterea unui mandat european de arestare pe numele său. Kuczmierowski va rămâne în arest în Marea Britanie până la finalizarea procedurii de extrădare.

Într-un interviu acordat anterior publicației wPolityce.pl, Kuczmierowski a declarat că se va întoarce în Polonia doar în eventualitatea în care va primi garanții că procesul său va fi unul echitabil. „Dacă mi se va permite să răspund liber la acuzațiile care mi se aduc privind aceste documente în mod concret, o voi face de îndată cu cea mai mare plăcere”, a spus el. Între timp, Paweł Szopa, o persoană de inters în aceeași anchetă, se ascunde într-o țară sud-americană care nu are un acord de extrădare semnat cu Polonia.

Fostul Prim-Ministru, Mateusz Morawiecki, l-a apărat public pe Kuczmierowski, susținând că fostul șef al RARS a fost găsit țap ispășitor de liderul opoziției, Donald Tusk, într-o campanie instrumentată politic împotriva partidului Lege și Justiție (PiS). Potrivit lui Morawiecki, acuzațiile sunt false și de natură pur politică. Cu toate acestea, liderul PiS, Jarosław Kaczyński, s-a distanțat de scandalul în derulare, iar relația sa cu Morawiecki s-a răcit vizibil. Pe vremuri un obișnuit al întrunirilor de la sediul PiS de la Varșovia, Morawiecki a fost văzut din ce în ce mai puțin aici pe măsură ce conducerea partidului a devenit din ce în ce mai divizată.

Morawiecki pare că se simte trădat de propriul său partid. El crede că persoane apropiate fostului Ministru de Interne, Mariusz Kamiński, au complotat împotriva lui, folosind Biroul Central Anticorupție (CBA) pentru a aduna dovezi în cadrul anchetei privind RARS, care ulterior au fost predate lui Tusk. Morawiecki suspectează că cel care a dat undă verde acestui proces ar fi Kaczyński, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari față de influența în creștere a lui Morawiecki în cadrul PiS. Premierul începuse să coaguleze în jurul său o nouă generație de politicieni tineri bine educați, ieșind astfel tot mai mult de sub autoritatea lui Kaczyński.

De-acum izolat politic, Morawiecki se confruntă cu o dilemă. Pe de o parte, ia în calcul să părăsească PiS pentru a înființa o nouă formațiune politică, care să-l aibă ca posibil aliat pe președintele Andrzej Duda. Pe de altă parte, Morawiecki dorește în continuare să fie candidatul PiS la viitoarele alegeri prezidențiale. „Mateusz are propriile sale ambiții. Țintește către funcțiile cele mai înalte, însă la ora actuală, în PiS are mai mulți dușmani decât prieteni”, a declarat pentru Salon24.pl o sursă din interiorul PiS.

Fraude cu diplome, relații cu Rusia, decontări ale unor călătorii fictive

La mijlocul lunii septembrie, Ryszard Czarnecki, fost europarlamentar proeminent și un membru extrem de influent al partidului Lege și Justiție (PiS), a fost arestat sub acuzații de corupție. Procurorii fac referire la legăturile sale cu Collegium Humanum, o universitate privată implicată într-un scandal de fraudă privind obținerea frauduloasă de diplome de studiu în schimbul unor sume de bani. Rectorul universității a fost reținut cu multe luni în urmă, fiind acuzat că s-ar fi aflat în spatele unui mecanism ilegal prin care universitatea emitea diplomele de studiu în schimbul unor plăți, eludând astfel parcursul academic formal.

Sute de indivizi, atrași de promisiunea obținerii unor diplome MBA fără niciun efort, ar fi beneficiat de pe urma acestui sistem. Diplomele în cauză erau extrem de valoroase, deoarece le permiteau titularilor să-și depună candidatura pentru poziții profitabile în consilii de administrație, inclusiv în cadrul unor întreprinderi de stat. Printre cei implicați se numără numeroși politicieni (mulți dintre ei asociați PiS), precum și oficiali militari de rang înalt, șefi de administrații locale și alte persoane publice.

Relațiile pe care rectorul Collegium Humanum, Paweł C., le avea cu persoane și organizații din străinătate, au ridicat la rândul lor semne de întrebare. Acesta dezvoltase legături strânse cu instituții din Europa de Est, inclusiv Belarus și Rusia. O preocupare deosebită o reprezintă colaborarea acestuia cu Academia Prezidențială din Moscova, o universitate cunoscută pentru legăturile puternice cu Kremlinul.

Czarnecki este acuzat că a făcut lobby pe lângă autoritățile din Uzbekistan pentru a înființa o filială a Collegium Humanum în această țară. În schimb, procurorii susțin că soția lui, Emilia H., a primit un titlu de doctorat și un post în cadrul universității, în ciuda faptului că nu a desfășurat efectiv nicio activitate. Anchetatorii bănuiesc că rolul ei a fost în întregime fictiv, creat doar pentru a-i oferi un flux de venituri.

Czarnecki a fost reținut pe aeroportul din Varșovia, iar acum se confruntă cu mai multe acuzații, inclusiv trafic de influență, spălare de bani și obținerea de foloase financiare cu titlu personal. Acesta a negat acuzațiile, numindu-le „absurde”, insistând că atât el, cât și soția lui, sunt nevinovați.

Cu toate acestea, nu e prima dată când Czarnecki are probleme cu justiția din Polonia. În august, Gazeta Wyborcza a dezvăluit detalii dintr-o altă anchetă, în care Czarnecki este acuzat că a falsificat cererile de rambursare pentru ordinele de deplasare către Parlamentul European. Conform constatărilor procurorului de caz, „Ryszard Czarnecki a transformat activitatea infracțională într-o sursă obișnuită de venit, obținând foloase necuvenite din activitatea infracțională pe o perioadă de patru ani”. Speța care datează din 2009-2013 vizează fraude repetate care au produs un prejudiciu total de peste 203.000 de euro prin rambursarea unor cheltuieli de călătorie fictive.

În ciuda faptului că avea un salariu de peste 7.000 de euro pe lună (fără a pune la socoteală alte indemnizații și beneficii), Czarnecki ar fi falsificat călătorii, inclusiv adrese, numere de înmatriculare auto (înregistrând 14 mașini, două mopede, o motocicletă și chiar o remorcă de tractor) și kilometraje. De asemenea, este acuzat că a furnizat rute de călătorie false. La momentul dezvăluirii acestor abuzuri, Czarnecki a încercat să dea vina pe asistenții lui.

Amploarea și creativitatea presupusei fraude, care a prejudiciat trezoreria Parlamentului European, a șocat multă lume, deși scandalul în sine este cunoscut de ceva timp. În ciuda gravității faptelor de care este acuzat, poziția lui Czarnecki în cadrul PiS a rămas în mare parte intactă, cel puțin deocamdată. Reținerea acestuia de către procurorii Biroului Central Anticorupție în septembrie l-a determinat pe președintele PiS, Jarosław Kaczyński, să-l suspende pe Czarnecki din partid.

Pentru Kaczyński și aliații săi, miza nu a fost niciodată mai mare

Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia a încasat o lovitură financiară uriașă în urma unei hotărâri a Comisiei Electorale Naționale (PKW), care a sancționat partidul pentru încălcări a legislației electorale în timpul campaniei din 2023. PKW a constatat că PiS a încălcat reglementările electorale, direcționând aproape 1 milion de euro prin instituțiile aflate în subordine pentru a evita restricțiile legislative privind finanțarea campaniilor electorale. În consecință, partidul se confruntă cu sancțiuni financiare severe care îi vor diminua semnificativ resursele înaintea viitoarelor alegeri.

PiS a fost silit să returneze 850.000 de euro la bugetul de stat, sumă care nu a fost cheltuită în mod corespunzător în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare. În plus, subvenția acordată partidului pentru cheltuielile de campanie va fi redusă la o treime din această sumă - aproximativ 2,5 milioane de euro. Totodată, se va aplica o reducere similară și subvenției subvenția anuale de care beneficiază partidul și pe care o folosește pentru a-și finanța operațiunile obișnuite pe tot parcursul mandatului. În următorii patru ani, partidul urmează să piardă finanțare totală de peste 10 milioane de euro.

Această pierdere creează un impas financiar major pentru PiS. Restituirea subvenției pentru campania electorală urma să fie folosită pentru rambursarea unui împrumut de 3,5 milioane de euro de la PKO BP, una dintre principalele bănci din Polonia. Potrivit termenilor acordului, PiS ar fi trebuit să efectueze rambursări substanțiale până la sfârșitul lunii iulie. Luna septembrie fiind deja încheiată și neavând alte fonduri la dispoziție, partidul se confruntă cu o criză financiară din ce în ce mai gravă.

În cadrul unei conferințe de presă recente, liderul PiS, Jarosław Kaczyński, a recunoscut gravitatea situației, confirmând faptul că partidul a depus plângere la Curtea Supremă pentru a contesta decizia PKW. În același timp, liderul partidului a făcut apel public la susținătorii PiS, îndemnându-i să doneze bani în conturile partidului. Dacă PiS va reuși sau nu să  strângă sumele necesare înainte de viitoarea campanie pentru alegerile prezidențiale rămâne o întrebare cu răspuns incert, iar semnele de întrebare cu privire la solvabilitatea partidului provoacă îngrijorări profunde în rândul politicienilor de dreapta.

Programat inițial pentru ultimul weekend din septembrie, congresul Lege și Justiție a fost amânat pe fondul tulburărilor interne și al speculațiilor tot mai mari cu privire la viitoarea conducere a partidului. Era de așteptat ca congresul să producă schimbări radicale în structura partidului, inclusiv actualizări în statutul acestuia, schimbări de personal și o potențială fuziune cu Polonia Suverană (Suwerenna Polska), partidul de extremă dreaptă condus de fostul Ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro. Potrivit unui material publicat de Wirtualna Polska, scopul modificărilor propuse este de a întineri conducerea PiS, aducând în prim plan o nouă generație de politicieni în vârstă de 30-40 de ani. Au existat zvonuri că fostul vicepremier și Ministru al Apărării, Mariusz Błaszczak, ar fi în spatele acestei „schimbări de gardă”, semnalând o potențială schimbare în dinamica puterii la nivel de partid.

Una dintre cele mai interesante idei vehiculate în timpul discuțiilor recente a fost perspectiva succesiunii la conducerea partidului. S-a discutat despre posibilitatea ca Jarosław Kaczyński, liderul longeviv al partidului și un personaj marcant în politica din Polonia, să renunțe la șefia PiS. Conform acestui scenariu, Kaczyński va păstra un rol cu putere de decizie la nivel de partid, urmând să preia conducerea unui „consiliu executiv” nou înființat, însărcinat cu supravegherea activității partidului. Va fi numit un nou președinte, care va fi eventual desemnat drept candidatul partidului la viitoarele alegeri prezidențiale.

În ciuda tuturor acestor zvonuri, mulți din cadrul PiS se îndoiesc că liderul în vârstă de 75 de ani va face pasul în spate. Membrii cu vechime ai partidului cred că propunerea nu va produce nicio schimbare concretă, iar Kaczyński își va păstra funcția de președinte al partidului. Cu toate acestea, până și loialiștii săi recunosc faptul că este nevoie de fețe noi la șefia partidului dacă se dorește surmontarea cu succes a provocărilor din ce în ce mai turbulente din peisajul politic.

Momentul amânării congresului este un bun exemplu din acest punct de vedere. Decizia de a reprograma evenimentul pe 12 octombrie a fost luată în condițiile în care PiS se confruntă cu scandaluri tot mai mari, probleme legale și o situație financiară precară. Pașii greșiți ai partidului din campania electorală din 2023 și scandalurile de corupție recente în care sunt implicate personalități de rang înalt precum Ryszard Czarnecki au adus partidul în situația în care se luptă cu disperare pentru a-și recăpăta influența.

Hotărârea PKW, la care se adaugă problemele juridice și financiare din ce în ce mai mari, ar putea submina în mod semnificativ capacitatea PiS de a organiza o campanie riguroasă la alegerile viitoare. Pentru Kaczyński și aliații săi, miza nu a fost niciodată mai mare.

Alte opinii
„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

Liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanișvili, dorește ca Tbilisi să-și ceară scuze pentru războiul din 2008 lansat de Rusia împotriva țării sale. În schimb, el promite reîntregirea Georgiei într-un scenariu care ar favoriza Moscova.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Rusia are nevoie de recruți pentru a-și acoperi pierderile mari de pe frontul din Ucraina. Ca să evite o mobilizare ne-populară, Moscova a creat o economie a morții, în care rușii își pun viața gaj pentru bani.

De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?

De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?

Cu relațiile cu UE tensionate de o serie de probleme, inclusiv de sprijinul pentru Rusia, Serbia încearcă să se apropie de Estonia, unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa.

Mai multe
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului

Rusia amenință cu Armageddonul nuclear, dacă se vor trece anumite „linii roșii”, pentru a împiedica livrarea de arme către Ucraina. Amenințările nu par însă atât de serioase cum vrea Putin să se creadă.

Dragoș Mateescu
26 sept. 2024
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează

Un raport recent al MAE rus denunță „neonazismul” din România și prezintă drept politici de stat acțiunile unor extremiști pro-ruși, inclusiv unii lăudați și citați de propaganda Moscovei.

Cezar Manu
25 sept. 2024
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia

Sancțiunile și presiunea publică generate de invadarea Ucrainei au forțat multe companii occidentale să părăsească piața rusă. Sunt însă destui investitori care au ales să rămână, atrași de potențialul acesteia.

Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei
Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei

Ultrașii au intrat în conflict cu Lukașenko din cauza reprimării identității naționale, a politiclor din timpul pandemiei și fraudării alegerilor. Încercând să scape de persecuția din țară, o parte din ei au ajuns în prima linie a războiului din Ucraina.

Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?
Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?

Primele „focuri” au fost deja trase: UE pregătește taxe pentru vehiculele electrice chinezești, iar Beijingul anchetează subvenționarea de către europeni a unor produse exportate în China.

Ioana Dumitrescu
18 sept. 2024
O provocare continuă: conectarea Statelor Baltice la UE
O provocare continuă: conectarea Statelor Baltice la UE

După două decenii de apartenență la UE și NATO, Statele Baltice nu și-au conectat încă pe deplin infrastructura la cea din țările partenere. Infrastructura feroviară rămâne îndeosebi o provocare.

Kaspars Germanis
17 sept. 2024