Donații
Veridica.md
Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale și un referendum pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Rezultatul referendumului a rămas necunoscut până în ultimul moment, iar la alegerile prezidențiale nici unul din cei 11 concurenți nu a reușit să acumuleze peste 50 la sută din voturile necesare pentru a fi declarat învingător, scrie Corneliu Rusnac pe Veridica.md.
Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale și un referendum pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Rezultatul referendumului a rămas necunoscut până în ultimul moment, iar la alegerile prezidențiale nici unul din cei 11 concurenți nu a reușit să acumuleze peste 50 la sută din voturile necesare pentru a fi declarat învingător.
Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor confrunta în turul doi
Pe primul loc s-a plasat actualul președinte Maia Sandu – cu peste 42%. Pe locul doi – candidatul Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo – cu peste 26% din sufragii.
Candidatul Partidului Nostru, Renato Usatâi, a obținut aproape 14%; fostul bașkan (guvernator) al regiunii autonome găgăuze, Irina Vlah, - 5,4%; fostul procuror, Victoria Furtună, - 4,5%; fostul premier din timpul guvernării comuniste, Vasile Tarlev, - 3,2%; și un alt fost premier, Ion Chicu – puțin peste 2%. Ceilalți candidați au obținut sub 1%.
Întrucât niciunul din cei 11 candidați nu a obținut peste 50% din voturi, în două săptămâni ar urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin la care vor participa primii doi clasați – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.
Ce înseamnă însă un al doilea tur de scrutin pentru fiecare dintre candidați?
Alexandr Stoianoglo, considerat un candidat prorus, va fi probabil sprijinit de către Moscova pe toate căile. Rusia va încerca să, probabil, să canalizeze toate voturile acordate altor candidați proruși în primul tur de scrutin, în favoarea lui Alexandr Stoianoglo.
Un simplu calcul matematic arată că voturile candidaților propuși, adunate împreună, ar forma un procent mai mare decât cel pe care l-a obținut Maia Sandu în primul tur de scrutin.
Sigur, turul doi nu înseamnă o simplă repartizare aritmetică a voturilor concurenților care au rămas în afara competiției. Cert este, însă, că Maia Sandu va avea de înfruntat o rezistență acerbă a forțelor proruse, alimentată, se pare, din abundență cu fonduri venite de la Moscova.
După încheierea primului tur de scrutin, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova s-a confruntat în ziua alegerilor, dar și în ultimile luni, cu un atac fără precedent asupra sistemului său democratic.
„Grupări criminale împreună cu forțe străine ostile intereselor noastre au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetățenii și țara noastră într-o zonă de incertitudine și instabilitate. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic, scopul lor a fost să inducă frică și panică în societate. Nu vom renunța să apărăm libertatea și democrația”, a spus Maia Sandu.
Ea nu a precizat dacă va cere sau nu anularea alegerilor ca urmarea a acestor ingerințe ale Rusiei.
O campanie dominată de multiple ingerințe ale Rusiei
Despre ingerințele Rusiei în campania electorală au vorbit mai multe persoane oficiale, inclusiv șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks, precum și o serie de analiști și comentatori politici.
Deși în ziua alegerilor observatorii nu au înregistrat un număr important de fraude care să ducă la denaturarea votului, totuși rezultatele ridică mai multe semne de întrebare. De exemplu, cum a putut, Victoria Furtună, un procuror cvasianonim cu probleme de integritate, să obțină aproape 4,5%? Cum s-a întâmplat că Irina Vlah, care niciodată nu s-a bucurat de popularitate în afara regiunii autonome găgăuze, să ia 5,4%? Singur, și-a spus cuvântul și propaganda rusă propriu-zis, deopotrivă cu cea orchestrată de la Moscova de către oligarhul fugat, Ilan Șor, împotriva actualei puteri de la Chișinău. Am asistat la o campanie dominată de propagandă antieuropeană și antiguvernare, știri false și dezinformare fără precedent.
Dar cred că nu e vorba doar de propagandă și dezinformare. Mulți observatori au rămas surprinși de prezența de 51,7% la urne. Una neobișnuit de mare pentru scrutinele din ultimii ani. Aceasta prezență sporită, depotrivă cu votul peste așteptări pentru unui candidați susținuți deschis sau mai puțin deschis de către Ilan Șor, pare să aibă o singură explicație – cumpărarea voturilor de către forțele proruse prin tot felul de mecanisme obscure. O demonstrează și recentele investigații jurnalistice.
Numărarea voturilor de la referendum a avut o evoluție dramatică
În ceea ce privește referendumul pentru integrarea europeană, numărarea voturilor de la plebiscit a avut o evoluție dramatică, rezultatul rămânând incert până în ultimul moment. Abia după numărarea a 99,37% din voturi a devenit clar că numărul celor care au spus „DA” aderării la UE este de 50,38%, față de 49,62% care au spus „NU”. Adică 745845 de voturi contra 734567. O diferență de numai 11278 de voturi.
Un rezultat care, în final, se datorează votului din diaspora, cea care a înclinat balanța în favoarea integrării europene.
Totuși, este de așteptat ca acest rezultat să fie contestat de forțele proruse. Am putea avea chiar o renunmărare a voturilor. Vom ști cu certitudine în câteva zile.
Dincolo de toate, sub aspect juridic, acest vot reprezintă o victorie a forțelor proeuropene. Deși una la limită, ea nu va fi deloc pe placul Mosovei, deoarece în urma acestui rezultat constituția va putea fi modificată în favoarea integrării europene.
Continuarea, pe Veridica.md
