Ucraina vrea să devină o putere energetică la Nistru, dar acest lucru amenință rezervele de apă potabilă ale Republicii Moldova și poate avea un impact indirect chiar și asupra României.
Ucraina vrea să devină o putere energetică la Nistru, dar acest lucru amenință rezervele de apă potabilă ale Republicii Moldova și poate avea un impact indirect chiar și asupra României.
Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.
Problemele ecologice ale Bulgariei au început să se adune pe măsură ce banii acordați de UE special pentru remedierea lor continuă să sosească la buget. E o criză din ce în ce mai gravă, care poate fi văzută drept “o probă de foc” pentru modul în care elita politică actuală gestionează (sau nu) problemele de mediu grave ale țării.
Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.
În timp ce șeful diplomației europene se afla la Moscova, într-o vizită nu lipsită de controverse, Rusia a anunțat expulzarea a trei diplomați europeni. A fost o umilință publică, care i-a înfuriat pe mulți.
Perdant în recentele alegeri prezidențiale din această toamnă, Igor Dodon încă se agață de putere în interiorul Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM), dar și în fața susținătorilor săi externi de la Kremlin.
Rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA obligă Rusia să se axeze pe acțiunile sale hibride din UE. Doar aici are sorți de izbândă. Doar în Uniunea Europeană există loc de manevre active și un lobby puternic pro-Rusia.
La învestirea lui Biden s-a vorbit despre un nou început, însă în mare măsură pare a fi vorba de o încercare de revenire la punctul în care Statele Unite erau când Donald Trump a preluat puterea. Ca și cum Joe Biden ar vrea să închidă, acum, o paranteză. Acea paranteză din istoria Statelor Unite nu reprezintă, însă, doar o sumă de decizii care pot fi corectate, ci și un nou mod de a privi lumea și de a interpreta realitatea, iar acesta nu poate fi combătut prin ordine prezidențiale și inițiative legislative. Soluția, pentru moment, pare a fi apelul la simbolurile în care este ancorată America.
Teoriile conspirației par să își găsească un nou avânt în această perioadă, fiind folosite inclusiv în campanii de dezinformare. Noii lor promotori vin din zona mass-media, a politicii și a Bisericii, iar acest lucru le dă un plus de credibilitate și o falsă legitimitate.
Vizita Maiei Sandu la Kiev poate duce la o resetare a relațiilor moldo-ucrainene și un parteneriat axat pe proiecte comune și integrarea europeană. Nu va fi, însă, ușor.
Cu o populație decisă să se vaccineze anti-Covid doar la nivel de 20-30% din prima strigare, România e pe la coada clasamentului, alături de Franța, vaccino-sceptică prin tradiție (și mândră de asta).
Ucraina vrea să devină o putere energetică la Nistru, dar acest lucru amenință rezervele de apă potabilă ale Republicii Moldova și poate avea un impact indirect chiar și asupra României.
România trebuie să își asume sprijinirea reformelor pro-europene din Republica Moldova printr-un nou “pact de la Snagov".
Donează
