Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională.
În lunile care au trecut de la declanșarea masivului atac rus asupra Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a dovedit a fi un lider remarcabil. Nu a fugit, nu a trădat oamenii care l-au ales, nu a acceptat înțelegeri pe sub masă și nu a tranzacționat suveranitatea țării. Rușii au încercat să ajungă la el din primele ore ale invaziei. Să se teamă Moscova de președintele Zelenski, sau de ideile pe care și le-a asumat încă dinainte ca războiul să izbucnească?
Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.
Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?
Polonia este unul din statele NATO cu cele mai reci relații cu Rusia. Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la agresivitatea Moscovei în regiune, a cerut consolidarea prezenței NATO în flancul estic și a lansat un program ambițios de echipare a forțelor sale armate. Este, însă, Polonia capabilă să reziste, în cazul unui atac, suficient de mult până vin ajutoare?
Coaliția de guvernare din Bulgaria a promis sa îmbunătățească relația țării cu Macedonia de Nord chiar de la preluarea puterii. Dar acest lucru s-a dovedit mai dificil decât se anticipase, având în vedere că subiectul este folosit pentru mobilizarea votanților naționaliști.
Neutralitatea Republicii Moldova este una din temele predilecte ale propagandei ruse și pro-ruse. E adusă în discuție când se pune problema adoptării unor măsuri care nu convin Moscovei, dar se ignoră faptul că, prin prezența forțelor sale în Moldova, Rusia e singura care îi încalcă neutralitatea. Alte narațiuni sunt schimbate în funcție de necesități; cele privind neutralitatea rămân însă o constantă.
De mai bine de o lună, Serbia este ținta unei serii de amenințări cu bombă. Presa de scandal controlată de guvern și unele oficialități sârbe susțin, fără să ofere însă vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor, că această campanie are în spate Occidentul și are legătură cu reticența Belgradului în a impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, Rusia sau serviciile de informații ale Serbiei pot fi la fel de interesate de lansarea unei astfel de campanii.
Grupul Wagner este armata privată pe care Rusia o folosește în operațiunile sale externe, din Ucraina și Siria până în Africa. Marat Gabidullin a făcut parte câțiva ani din această armată privată și a participat la operațiunile sale în estul Ucrainei și Siria. Experiențele sale sunt descrise în Memoriile unui mercenar din grupul Wagner, publicată în România de Editura Corint, din care Veridica prezintă un fragment.
Invazia lui Putin în Ucraina este întâi de toate un avertisment către toți cei care au convingerea că deficiențele democrației, mai ales ale celor în curs de consolidare, pot fi combătute printr-un soi de transfer de expertiză dinspre regimurile autoritare. Având în minte exemplul Chinei, dar trăgând intens cu ochiul la propaganda lui Putin, foarte mulți dintre români, incluzându-i aici și pe politicieni, erau convinși de faptul că, în pofida „neajunsurilor” sale, autoritarismul este eficient.
Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.
Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.
Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.
Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.
Dependența europeană de hidrocarburile importate din Rusia împiedică adoptarea unor sancțiuni care să priveze Moscova de venituri semnificative, pe care le poate folosi pentru a-și susține mașina de război. Occidentul caută surse alternative, însă acestea sunt, în general, „Rusii mai mici” – regimuri autoritare acuzate și ele de încălcarea drepturilor omului.
Din dorința de a trimite sprijin militar Ucrainei, prim-ministrul Kiril Petkov se confruntă cu nenumărate provocări, inclusiv ruperea relației cu omul care l-a adus în politică, președintele Radev. Mai mult decât atât, Rusia a sistat livrările de gaze către Bulgaria, sporind dificultățile pe care guvernul trebuie să le rezolve.
Un general rus menționa recent Transnistria ca unul din obiectivele celei de-a doua faze a războiului din Ucraina. Se va opri Rusia în Transnistria sau va vrea să ajungă și la Chișinău, aflat la o aruncătură de băț? Și ce ar trebui să facă România în acest caz? Anul 1940 este invocat tot mai des…
Susținerea fără echivoc a Poloniei față de Ucraina au făcut uitate, pentru moment, fricțiunile dintre Varșovia și aliații săi occidentali. Problemele ar putea reveni însă, având în vedere că Partidul Lege și Justiție al lui Jarosław Kaczyński nu pare să renunțe la politicile sale ultra-conservatoare sau la eforturile de a controla agenda publică și instituțiile statului.
Tot mai mulți observatori se întreabă acum dacă liderii turci, în frunte cu Recep Tayyip Erdoğan, sunt capabili de o schimbare. Unele semne indică faptul că acest lucru ar fi posibil, dar analiștii experimentați rămân sceptici, insistând că o revenire a regimului la agenda reformistă din primii săi ani de guvernare (2002-2009) este imposibilă.
Presa și unii politologi ruși au început să îndemne deschis Moscova să penalizeze Republica Moldova pentru „ieșirile” guvernării din ultimul timp, precum interzicerea simbolurilor „Z”, „V” și, în special, a panglicii Sf. Gheorghe – primele asociate direct cu agresiunea asupra Ucrainei, ultima considerată un simbol al armatei ruse.
Rusia pretinde că Ucraina a bombardat ținte de pe teritoriul său. Lipsa unei importanțe strategice a respectivelor ținte, precum și similitudinile cu dezinformările lansate în trecut de propaganda rusă, sugerează însă că Moscova caută pretexte pentru a-și intensifica bombardamentele asupra Ucrainei.
De la masacrele din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda la crimele de război ale Rusiei în Ucraina, comunitatea internațională a trebuit să găsească o cale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Pentru Iugoslavia și Rwanda s-au înființat Tribunale internaționale. În cazul Rusiei, putere nucleară cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, identificarea și judecarea celor responsabili de masacre precum cel de la Bucea ar putea fi mai complicată, însă există și aici soluții.
Ucraina s-a arătat dispusă, la negocierile cu Rusia, să renunțe la aspirațiile sale de a se alătura Alianței Nord-Atlantice dacă va primi garanții de securitate pe care încearcă să le prezinte populației ca pe un „NATO propriu”. Soluția este puțin fezabilă acum, când părțile par să negocieze mai degrabă pentru a câștiga timp.
În ciuda faptului că în ultimii opt ani propaganda rusă a țintit în special Ucraina, Kremlinul nu a uitat de Statele Baltice și Letonia. Pe de-o parte narațiunile au vizat chiar Letonia, pe de altă parte au fost promovate și dezinformările cu privire la Ucraina sau NATO.
Rusia, stat succesor al URSS, și-a asumat și a promovat, sub Vladimir Putin, și multe din miturile acestuia, în special cele cu privire la forța sa și a armatei sale. Miturile respective se găsesc în imaginarul colectiv din întreg spațiul ex-sovietic; invadarea Ucrainei a început însă să spulbere multe din ele, inclusiv cele cu privire la armata victorioasă, soldatul eliberator și popoarele înfrățite.
În ciuda superiorității covârșitoare a forțelor sale, Rusia nu a atins vreun obiectiv notabil în Ucraina, în primul rând din cauza rezistenței înverșunate a urainenilor. Această rezistență se vede și în teritoriile ocupate de armata rusă, în care populația refuză să accepte forțele de ocupație și puținii colaboratori locali pe care acestea încearcă să îi impună la conducere.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
Partidul Progresist al lui Vučić a obținut suficiente voturi pentru a forma cu ușurință un nou guvern, împreună cu Partidul Socialist al Serbiei pe post de vioara a doua. Cu toate acestea, președintele Vučić a sugerat că este posibil ca SNS să își aleagă un alt partener de guvernare în locul Socialiștilor, astfel încât în acest moment, cea mai mare incertitudine este legată de structura viitorului cabinet de la Belgrad.
Viktor Orbán este cel mai longeviv premier din istoria Ungariei și, după trei cicluri electorale la putere, încă se bucură de un sprijin masiv. Asumarea iliberalismului, suspiciunile de corupție și apropierea de Rusia nu par să afecteze semnificativ șansa lui Orbán de a obține un al patrulea mandat de premier.
Invazia produce efecte pe termen lung pentru relația dintre Bulgaria și Rusia. Demonstrațiile pro-Ucraina și nenumăratele inițiative ale voluntarilor în sprijinul refugiaților ucraineni s-au răspândit în toată țara, iar răbdarea pentru controversata ambasadoare a Rusiei la Sofia este pe terminate, în timp ce guvernul în sfârșit ia în calcul diversificarea surselor de gaze ale țării.
Republica Cehă a fost printre primele țări care au condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, iar premierul Petr Fiala, într-un gest de solidaritate, chiar a efectuat o vizită riscantă la Kievul aflat sub asediu. Cea mai surprinzătoare reacție a venit din partea președintelui Milos Zeman, un filorus înfocat care a condamnat răspicat invazia și a cerut măsuri ferme împotriva lui Putin.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și în Republica Moldova, care are – și ea – pe teritoriul său militari ruși, un conflict înghețat și o entitate separatistă agresivă sprijinită de Moscova. Scenariul unei invazii e tot mai puțin probabil, date fiind dificultățile întâlnite în Ucraina de armata rusă, ceea ce nu înseamnă însă că a dispărut riscul ca unele provocări să degenereze.