Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.
Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.
Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.
Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război.
Războiul din Ucraina se dovedește tot mai costisitor pentru economia Rusiei, potrivit presei independente ruse, care scrie despre deficitul bugetar din 2022 și cel care se anunță în 2023, dar și despre problemele pe care le întâmpină industria, unde accentul se pune pe producția cu caracter militar.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
Militari trimiși pe front în Ucraina încearcă să scape de război și armata, iar statul răspunde trimițându-i în judecată, scrie presa independentă acolo. Tot aceasta analizează și răspunsul propagandei Kremlinului la înfrângerile din Ucraina: s-a transformat într-o „propagandă de criză”.
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Țările occidentale bogate, cu piețe de desfacere importante, sunt importante pentru China. Companiile chineze sunt prezente, într-o măsură mai mică, și în Europa Centrală și de Est. Este însă această regiune o miză în sine pentru Beijing, sau doar o „haltă” pe Noul Drum al Mătăsii, către Vest? Cât de ample sunt relațiile bilaterale și în ce măsură sunt ele influențate de Occident? Colaboratorii Veridica din regiune – Bulgaria, țările baltice, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România și Ucraina – au încercat să răspundă la aceste întrebări.
Presa independentă rusă relevă că serviciile speciale au o nouă predilecție pentru „prevenirea” atacurilor teroriste ale „naționaliștilor” ucraineni. Jurnaliștii mai constată că posturile oficiale de la Kremlin sunt în continuare urmărite de rușii din statele europene, deși au fost interzise în UE.
Odată cu trecerea anilor, încetează din viață și ultimii supraviețuitori ai lagărului Auschwitz-Birkenau, fabrica morții unde au fost exterminați peste un milion de evrei din toată Europa. Ce rămâne în urma lor este lagărul însuși și obiectele care se păstrează aici și care le permit istoricilor și cercetătorilor să descopere poveștile celor care au murit aici. Poveștile lor permit nu doar o mai bună înțelegere a tragediei victimelor acestui genocid, ci și conferă o notă umană, personală, memoriei lor.
Presa rusă independentă scrie că pierderile printre cei mobilizați recent vor ajunge la 100 de mii de persoane, dar asta nu-l va opri pe Putin, dimpotrivă, îi va trimite la război și pe tinerii înrolați acum în armată. Jurnaliști ruși scriu și și despre un cuplu, arestat recent în Suedia, care avea legături cu serviciul rus de informații militare și cu cei care i-au otrăvit pe Serghei și Iulia Skripal.
Presa rusă independentă relevă că un număr record de deținuți au dispărut din închisorile din Rusia, fiind înrolați de prietenul lui Putin în războiul împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, sondajele comandate de Kremlin arată că populația nu agreează războiul, așa cum și-ar dori autoritățile. Și tot jurnaliștii ruși scriu cum generalii care-l păzesc pe Putin vor să-l apere cu preoți, hipnotizori și parapsihologi.
Apărute inițial ca aparate de supraveghere, aparatele fără pilot – dronele – au trecut printr-o serie de transformări, de la vehicule de lansare a unor lovituri chirurgicale, la arme din arsenalul armatelor moderne, la fel cum sunt artileria și aviația. Dronele joacă un rol important și în războiul din Ucraina, unde în ultimele săptămâni s-a pus accentul pe o altă dimensiune a lor, aceea de instrumente ale terorii.
Presa rusă independentă relevă cum sunt folosiți imigranții ruși din SUA pentru promovarea intereselor Kremlinului, în special după anexarea Crimeii și în contextul războiului din Ucraina. Totodată, jurnaliștii constată că pe paginile oficiale ale autorităților ruse nu a fost publicată harta cu teritoriile anexate în acest război, dar și că accesul la datele privind cheltuielile bugetului de stat a fost blocat, pentru ca jurnaliștii să nu mai poată estima pierderile de război.
Batalioane întregi de ruși mobilizați sunt distruse pe frontul din Ucraina, iar militarii sunt abandonați de comandanți, scrie presa independentă rusă. Tot aceasta arată cum sunt instruite organele de propagandă să descrie unul dintre cele mai mari eșecuri ale războiului lui Putin – retragerea din Herson.
Presa independentă rusă scrie că o treime din funcționarii ruși au fugit din țară odată cu mobilizarea pentru războiul din Ucraina. Jurnaliștii mai observă că fake-urile la adresa Occidentului din discursul lui Putin, rostit la clubul Valdai, ar putea fi adevărate doar dacă s-ar referi la acțiunile sale.
Jurnaliștii ruși de investigație au descoperit subdiviziunea secretă din cadrul Forțelor armate ruse care dirijează atacurile cu rachete asupra infrastructurii civile din Ucraina. De asemenea, presa rusă independentă constată că miturile pe care s-a ținut regimul putinist s-au destrămat unul după altul din cauza războiului în Ucraina.
Odată cu mobilizarea anunțată de Putin, s-a dublat numărul atacurilor asupra comisariatelor militare din toată Rusia, scrie presa independentă rusă. În același timp a crescut și numărul celor care se eschivează de la serviciul militar, tinerii fiind luați cu arcanul. Rușii care au fost mobilizați recent își pierd viața în război, fiind trimiși în prima linie, fără vreo pregătire militară, pe post de carne de tun.
Serbia este, de ani de zile, cel mai apropiat aliat al Rusiei din Balcani. Moscova se folosește de această relație pentru a proiecta o imagine de putere și relevanță pe scena internațională. Belgradul, pe de altă parte, adoptă o postură pro-rusă pentru a arăta că există o alternativă la un Occident care i-a rănit orgoliul în timpul războiului din Kosovo, dar și din motive mai pragmatice, cum ar fi susținerea din partea Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU precum și dependența sa de gazele rusești. Interesele reale ale Serbiei rămân însă îndreptate către UE, iar războiul din Ucraina poate aduce o schimbare în relația, deși una lentă, în relația sa cu Rusia.
Minciuni, adevăruri convenabile și cenzura sunt folosite de Kremlin pentru a impune narațiunile care îi convin, potrivit presei independente ruse. Aceasta scris și despre tezele pe care mass-media afiliată puterii trebuie să le impună pentru a inocula sentimente de „coeziune” și „mândrie” – fortificarea Rusiei, triumful „operațiunii speciale” din Ucraina și „noua ordine mondială”.
În aceste momente educația se confruntă cu provocări majore, generate de lipsa resurselor necesare și emoțiile puternice trezite de războiul din Ucraina. Am vorbit cu trei profesori de istorie din Polonia și Ucraina despre felul în care războiul le afectează viața profesională și pe cea personală.
Supraviețuitorii din orașul Izium au povestit pentru The Insider, după ce au fost eliberați de armata ucraineană, cum le-au fost ucise rudele și cât de brutală a fost ocupația rusă. O altă publicație rusă independentă scrie pe cine a numit Rusia la conducerea regiunilor ocupate din Ucraina – militari care își ascund identitatea, persoane care au legături cu administrația prezidențială și serviciile secrete și chiar și infractori.
Cetățenii ruși sunt mobilizați de la serviciu, de la universitate și chiar în timpul protestelor, dar propagandiștii, care îndeamnă lumea lupte și declarau la televizor că vor să meargă pe front, acum se eschivează, scrie presa independentă rusă după ce Vladimir Putin a decretat mobilizarea parțială.
În zelul lor de a executa ordinele, ofițerii armatei ruse și-au trimis oamenii la moarte, scrie presa independentă rusă, care preia mărturii ale unor militari ce au luptat în Ucraina. Un alt subiect este al rușilor din diasporă care, aliați cu extrema dreaptă din Occident, organizează manifestări de susținere a războiului din Ucraina.
Două noi investigații ale jurnaliștilor ruși independenți arată viața de lux a primelor persoane în stat. Iahtul Scheherezade a lui Putin a costat aproape 600 de milioane de euro, bani adunați de oligarhi, relevă jurnaliștii. O altă investigație arată cum s-a îmbogățit familia lui Andrei Turceak, secretar al Edinaia Rossia și vicepreședinte al Consiliului Federației, privatizând și distrugând cel mai important complex din industria de apărare a Rusiei.
Unul din „experții independenți” trimiși de AIEA la Zaporojie e, de fapt, primatolog cu vechi legături politice în Rusia, scrie presa independentă rusă. Veridica a mai selectat articole despre cum sunt învățați elevii ruși să iubească, să lupte și să moară pentru Patria-mamă și despre luptătorii ucraineni de la Azovstal, din Mariupol.
Presa independentă și experții ruși analizează starea forțelor armate ale Federației Ruse, care suferă pierderi catastrofale în războiul declanșat în Ucraina, și scriu despre armamentul sovietic învechit folosit de ruși, care face numeroase victime în rândul civililor, dar și al celor care îl folosesc. Citiți și cum a schimbat războiul peisajul mediatic din Rusia.
Cu o graniță de peste 1000 de kilometri cu Ucraina, Republica Moldova a fost și ea afectată de războiul declanșat de Rusia pe 24 februarie. Veridica a stat de vorbă cu mai mulți analiști de la Chișinău pentru a afla care sunt principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, stat care se confruntă, simultan, cu o criză economică și una energetică și trebuie, în plus, să gestioneze un număr semnificativ de refugiați ucraineni.
Înainte de izbucnirea războiului, armata rusă era deja într-o stare precară, după cum relevă mărturia unui militar care a luptat în Ucraina. Subiectul este abordat de o presa independentă rusă, care mai scrie și cum „bucătarul lui Putin”, Serghei Prijojin, care conduce grupul de mercenari Wagner, recrutează infractori, inclusiv criminali, din pușcării. O altă temă este cea a componentelor occidentale folosite în armele rusești, în condițiile în care industria rusă nu are tehnologia necesară.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar face din Alianță principala putere la Marea Baltică. Împreună, cele două țări dețin forțe aeriene, maritime și terestre bine pregătite și eficiente, o industrie a apărării performantă și o capacitate de răspuns ridicată. Au o poziție strategică și ar spori semnificativ securitatea celor mai vulnerabile țări membre NATO – Statele Baltice.
Legende urbane despre ucraineni și războiul din Ucraina ajung să fie folosite ca propagandă de război de Moscova, scrie presa independentă rusă. Aceasta arată și de ce manipulează și dezinformează raportul Amnesty International care critică Ucraina, dar și cum a recurs regimul Putin la amenințarea nucleară.
Donează
