Summitul a arătat că NATO începe să se adapteze la amenințările aduse de era dronelor și politica agresivă a Rusiei. Rolul Europei în asigurarea propriei securități crește semnificativ, dar e clar, totodată, că americanii nu pleacă nicăieri, în pofida nemulțumirilor administrației Trump față de aliați.
Echipa președintelui Zelenski a început să se gândească la alegeri și posibilii săi competitori – fostul comandant al armatei, Valeri Zalujnîi, și fostul comandant al informațiilor militare, Kirilo Budanov, scrie presa de la Kiev. Aceasta abordează și probleme legate de război, provocările pe care Ucraina va trebui să le depășească după ce acesta va înceta, și tensiunile în relația cu Polonia.
Există suspiciuni că puterea de la Tbilisi, unde omul forte e controversatul oligarh Bidzina Ivanișvili, a început să folosească acuzații de spionaj împotriva opozanților. Aflat la putere din 2012, Visul Georgian e acuzat de derive autoritare, iar politicile sale au dus la o deteriorare semnificativă a relațiilor Georgiei cu partenerii săi occidentali, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Asociația Patria Prima afirmă că Battlegroup Getica, din care fac parte români care luptă în Ucraina, nu există. Veridica a investigat afirmația și a constatat că este falsă, dar și că Patria Prima promovează teme întâlnite și în zona suveranistă și pro-rusă. Președintele asociației, Ștefan-Sebastian Dracopol, s-a făcut remarcat printr-un discurs agresiv, presărat cu invective și chiar instigare la ură.
Ucraina reușește să exercite presiuni asupra Rusiei atât pe front cât și în adâncimea teritoriului, scrie presa ucraineană, care notează însă că Rusia rămâne o amenințare, mai ales prin bombardamente pe care, fără arme de la Occident, Ucraina nu le poate opri. Jurnaliștii ucraineni analizează și modul în care mașina informațională a Rusiei caută să exploateze tensiunile polonezo – ucrainene.
De 1 iulie, mii de bulgari se adună pentru a vedea împreună răsăritul soarelui. Tradiția poartă numele unei piese Uriah Heep, „July Morning” și a luat naștere, ca un act de contra-cultură și o celebrare a libertății, în Bulgaria comunistă.
Turcia a început negocierile de aderare în urmă cu mai bine de două decenii, după ce fusese zeci de ani țară asociată la UE. Relația îndelungată, poziția strategică a Turciei, forța sa militară și dimensiunea pieței sale nu au convins însă Bruxellesul să închidă ochii la faptul că Ankara nu s-a aliniat la regulile și valorile UE. E un avertisment și pentru alte țări cu aspirații europene.
Absența lui Volodimir Zelenski la Conferința privind reconstrucția Ucrainei, găzduită de Polonia, a reflectat cea mai gravă ruptură politică dintre Varșovia și Kiev de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. Mulți spun că, în pofida acestor fricțiuni cauzate de perspective diferite asupra istoriei, Polonia și Ucraina sunt forțate să își mențină parteneriatul. Deocamdată însă, Rusia savurează spectacolul.
Devenite simboluri ale unor interpretări istorice divergente, monumentele sovietice au alimentat de-a lungul timpului tensiuni etnice, fiind scânteia care a aprins cele mai grave tulburări sociale de la redobândirea independenței.
Rusia are pretenții de putere globală și încearcă să o arate în Africa, unde caută să reînvie vechea influență URSS și, în același timp, să facă bani. Politica africană a Moscovei se limitează însă la exportul de cereale, arme (ieftine) și mercenari – și e încorsetată și de efortul de a nu deranja China, de care a ajuns să depindă de când a invadat Ucraina.
O victorie a liderului Rassemblement National (RN) la alegerile prezidențiale din Franța, din aprilie 2027, riscă să submineze capacitatea de acțiune comună, geopolitică a Uniunii Europene.
Ucraina și-a înăsprit poziția față de liderul autoritar al Belarusului, după ce ani de zile a încercat să nu îl irite prea tare, pentru ca acesta să nu-și implice țara în război. Acum Kievul strânge relațiile cu opoziția condusă de Svetlana Țihanovskaia și nu ezită să îl avertizeze pe Aleksandr Lukașenko că în cazul unei escaladări, dronele ucrainene sunt gata să lovească.
Disputa dintre SUA și puterile europene privind numirea unui Înalt Reprezentant al comunității internaționale trebuie privită atât în contextul mai larg al asperităților apărute în relația trans-atlantică, dar și ținând cont de abordarea „tranzacțională” a administrației Trump, dispusă să lucreze cu personaje nefrecventabile, ca liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, dacă se întrevede vreun câștig economic.
Măsurile pe care le pregătește UE ca să își protejeze piața internă de practicile comerciale chineze ar putea să afecteze investițiile Chinei în Ungaria, ceea ce ar pune în dificultate guvernul lui Péter Magyar.
Eșecul armatei de a apăra teritoriul României de incursiunile dronelor chiar și atunci când acestea reprezintă un pericol clar, cum s-a văzut la Galați și Constanța, aduce în atenție și soluții alternative: (contra)dronele, care se dovedesc tot mai eficiente în Ucraina. Aceasta a ajuns o forță globală în domeniul dronelor prin stimularea propriei industrii. Este fiabilă aplicarea acestui model și în România? Poate industria autohtonă să protejeze țara atunci când instituțiile dau greș?
Neo-fasciști europeni cu simpatii față de Rusia – și chiar și legături cu aceasta – s-au aliat cu extrema dreaptă a Serbiei, cu sprijinul discret al guvernării de la Belgrad.
Până la momentul desemnării, Veștea era un nume cunoscut mai degrabă presei locale brașovene. Câteva ore mai târziu, declarațiile venite de la membrii PNL arată un risc major de scindare. Mai mult, un general NATO l-a acuzat public pe Veștea de acțiuni care au împiedicat construirea infrastructurii militare. Cine este politicianul PNL, puțin cunoscut publicului național, căruia Nicușor Dan i-a încredințat formarea unui guvern într-un moment de criză?
Tot mai mulți profesori din România își exprimă public – și chiar și de la catedră – preferințele politice pentru extrema dreapta și îi promovează ideile. Fenomenul pare să ia amploare în contextul în care politicienii suveraniști par a fi singurii care se arată preocupați de bunăstarea profesorilor.
România este, de ani buni, ținta acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei, dar rămâne timorată în fața acesteia chiar și când Ucraina arată că „marea putere” nu e chiar atât de mare. Politicienii români nu înțeleg Rusia, iar „sistemul” pare să admire autoritarismul corupt și ineficient de la Moscova.
Partidul pro-european „Contractul Civil” din Armenia, condus de premierul în exercițiu Nikol Pașinian, a câștigat detașat alegerile din 7 iunie. Opoziția pro-rusă contestă însă rezultatele, încercând cel puțin să blocheze obținerea unei supermajorități parlamentare de către formațiunea de guvernământ.
Armenii se prezintă la urne duminică pentru alegeri cu miză mare, care ar putea decide dacă țara va continua calea pro-europeană trasată de actualul guvern sau va consolida din nou relațiile cu aliatul său tradițional, Rusia. Perioada premergătoare alegerilor a fost marcată de o ciocnire de narațiuni opuse, dezinformări și atacuri personale.
Noua șefă a Institutului Cultural Român, Corina Încroșnatu, a ajuns în funcție cu voturile PSD, ale suveraniștilor din AUR și POT, dar și cu cele ale UDMR. Acuzată de USR că ar fi avut legături cu „ideologul lui Putin”, Corina Încroșnatu și-a petrecut o bună parte din viața profesională în instituțiile statului, dar a trecut și pe la fundația condamnatului penal Adrian Năstase.
În 7 iunie vor avea loc alegeri parlamentare în Armenia. Acestea ar putea confirma ceea ce părea neverosimil acum câțiva ani - desprinderea de Rusia și virajul către vest.
După ce Rusia a depășit criza economică din anii 1990, în țară a apărut așa-numita clasă de mijloc, care, conform așteptărilor, ar fi trebuit să împingă țara spre democrație. Era însă o clasă de mijloc dependentă de stat, iar această dependență a menținut-o ferm în tabăra lui Putin.
Timp de o jumătate de secol, Patriarhul Ortodox Ilia al II-lea a fost una dintre cele mai influente personalități din Georgia, un simbol al stabilității într-o perioadă de-a lungul căreia republica ex-sovietică și-a câștigat independența, a trecut prin schimbări de sistem și de guvern, revoluții și războaie. E de văzut dacă succesorul lui Ilia, Shio al III-lea, ale cărui legături cu Rusia au atras atenția, va avea aceeași autoritate.
Guvernul lui Péter Magyar este format dintr-un amestec de experți independenți, critici ai lui Viktor Orbán dar și foști colaboratori ai acestuia. Criteriul care a contat cel mai mult în alegerea miniștrilor pare să fi fost competența, ceea ce reprezintă o schimbare față de epoca Orbán, când contau conexiunile politice și loialitatea față de șef.
Drone ucrainene de luptă au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al Statelor Baltice. Incidentele au generat tensiuni politice, dar și suspiciuni că Rusia ar fi cea care a bruiat și deviat dronele, în condițiile în care în regiune s-au înregistrat în ultimii ani numeroase provocări rusești.
Pachetul legislativ al Bruxellesului privind Inteligența Artificială (Omnibus) e menit să descurajeze folosirea „malefică” a IA – dezinformare, pornografie deepfake (inclusiv cu copii) etc. UE pare să neglijeze însă inițiativa europeană în domeniul IA, văzut ca unul cheie pentru viitorul tehnologic și economic.
Kremlinul pare a fi în defensivă în ultima perioadă, pe fondul greutăților pe care armata rusă le întâmpină pe front, a problemelor economice ale Rusiei, dar și a înfrângerilor înregistrate de aliați iliberali europeni ai lui Putin. Pe de altă parte, partide cu un discurs pe placul Rusiei continuă să crească în multe țări europene, inclusiv în România, unde ar putea ajunge la guvernare.
Bătălia pentru controlul Congresului american a început cu mult înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile din noiembrie. E o bătălie marcată de eforturi de „redesenare” a circumscripțiilor electorale, dispute din instanțe, inițiative legislative la nivel național și promovarea propriilor narațiuni.
Cea mai mare bursă de criptomonede din Polonia a fost implicată într-un scandal de proporții, pe fondul unor acuzații de fraudă, spălare de bani, influență politică și legături cu celebra „Tambovskaya Bratva”. Această organizație criminală rusă a fost asociată cu mediul politic și de afaceri din Sankt Petersburg în perioada ascensiunii la putere a lui Putin.
Românii plătesc cu până la 45% mai mult pentru energie. Facturile lor sunt umflate de problemele din sistem – proasta administrare, lipsa investițiilor, instabilitatea legislativă, distorsiuni de piață cauzate de stat – dar și de „rentele” care ajung în buzunarele așa-numiților „băieți deștepți”.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
