Deși în cursă s-au înscris 17 partide și alianțe, principalii favoriți sunt partidul de guvernământ Contractul Civil, condus de premierul Nikol Pașinian; alianța Armenia Puternică, în frunte cu miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian; și Alianța Armenia, condusă de fostul președinte Robert Kocearian.
Este pentru prima dată din 2017 când Armenia organizează alegeri parlamentare la termen. Un an mai târziu, în 2018, țara a trecut prin așa-numita „Revoluție de catifea”, când liderul opoziției de atunci, Nikol Pașinian, a reușit să forțeze demisia guvernului, fiind ulterior ales prim-ministru în urma unor alegeri anticipate. Următoarele alegeri parlamentare, cele din 2021, au fost tot anticipate, fiind convocate pe fondul crizei politice de după războiul din 2020 dintre Azerbaidjan și Nagorno-Karabah, scrutin câștigat din nou de partidul de guvernământ.
În timp ce candidații continuă să folosească metodele tradiționale de promovare a programelor electorale, rețelele sociale au devenit cel mai dinamic câmp de luptă pentru impunerea narațiunilor și influențarea opiniei publice.
Facebook, principala arenă virtuală din Armenia
Facebook rămâne cea mai utilizată platformă de socializare din Armenia. Deși TikTok, Instagram și X (fostul Twitter) câștigă teren, Facebook își păstrează poziția dominantă. Deși campania electorală a început oficial pe 8 mai, partidele politice își începuseră campaniile online cu mult timp mai devreme. Au fost create sute de pagini pentru a susține anumiți politicieni și platformele lor, dar și pentru a ataca și discredita candidații rivali. Această tactică a fost folosită intens atât de actuala putere, cât și de opoziție.
Unul dintre cele mai vechi site-uri de știri care sprijină partidul Contractul Civil și pe premierul Nikol Pașinian este Medianews.site, o platformă axată pe atacarea figurilor din opoziție. Deși nu există informații oficiale despre proprietarii sau redacția site-ului, acesta a fost asociat cu Taron Ciahocian, șeful adjunct al cabinetului prim-ministrului. În urma unor verificări ale platformelor de înregistrare a domeniilor web, s-a dovedit că numele acestuia figurează în datele de contact ale site-ului. Cu toate acestea, Ciahocian a negat orice legătură cu Medianews.site.
Site-ul nu vizează doar politicienii de opoziție, ci pe oricine critică guvernul în mod deschis. Una dintre practicile sale obișnuite este publicarea unor comentarii atribuite unor utilizatori de Facebook. Multe dintre aceste conturi par însă false: fotografiile de profil sunt generate de inteligența artificială, lista de prieteni este goală, iar conturile nu furnizează informații personale sau alte elemente care să indice că aparțin unor persoane reale.
Platforma deține și o pagină de Facebook cu 263.000 de like-uri, care își promovează masiv conținutul prin reclame plătite. Conform regulilor Meta, orice reclamă legată de politică, alegeri sau probleme sociale trebuie să includă o notă de informare care să semnaleze clar sursa din care a fost finanțată reclama. Această regulă are scopul de a spori transparența și de a asigura stocarea acestor reclame în Biblioteca de Reclame Meta (Meta Ad Library). Cu toate acestea, pagina de Facebook Medianews nu afișează nicio astfel de notificare și, deși publică zilnic reclame politice, acestea nu figurează în arhivă. Ca urmare, cercetătorii nu pot accesa sau analiza aceste reclame odată ce campaniile expiră.
După mai multe săptămâni de monitorizare, am observat numeroase reclame politice rulate de această pagină care, între timp, au dispărut. Majoritatea acestora îi atacau pe liderii opoziției, Samvel Karapetian și Robert Kocearian. De asemenea, s-a remarcat faptul că multe dintre reclame aveau un caracter vădit manipulator sau un ton puternic emoțional, fiind concepute special pentru a influența utilizatorii cu un nivel scăzut de educație media.
Aceste reclame, care datează din 6 și 7 aprilie, au dispărut acum fără urmă. Cea din dreapta susține că miliardarul Karapetian ar fi declarat că, dacă nu va fi ales, prețul gazelor va crește.
O altă reclamă care circulă în prezent susține că numeroși armeni din Rusia, care ar fi fost mituiți de Samvel Karapetian, vin în Armenia pentru a-l vota, dar sunt arestați la graniță. Textul adaugă că, în lipsa unor dovezi solide privind mita electorală, aceștia sunt trimiși direct în zonele de frontieră pentru a participa la exerciții militare timp de câteva săptămâni. Informația nu este însă confirmată de nicio sursă oficială (declarații sau comunicate) și pare să se bazeze exclusiv pe zvonuri amplificate de pagini de dezinformare. Autorul articolului este menționat simplu ca fiind „admin”, un detaliu care indică adesea surse de conținut opace sau neautentice.
Textul reclamei: „Susținătorii lui Samvel Karapetian care vin în Armenia cu presupusă mită electorală vor fi mobilizați în exerciții militare timp de 25 de zile.”
În timp ce Medianews este o platformă cu vechime, au apărut și pagini create chiar în pragul alegerilor, care par să acționeze exclusiv în favoarea guvernului.
Am identificat cel puțin 10 pagini de Facebook create pe 3 februarie care, ulterior, și-au schimbat denumirea. Toate aceste pagini au fost înregistrate folosind aceleași două numere de telefon și adrese de e-mail, vizibile inițial în secțiunea de transparență a paginilor. Pe aceste conturi de Facebook, care susțin deschis partidul Contractul Civil, sunt publicate zilnic zeci de reclame. Unele dintre ele sunt în limba rusă, pentru a rula pe o audiență cât mai largă.
La prima vedere, acest lucru nu ar ridica semne de întrebare. Totuși, deși aceste pagini includ etichetele obligatorii de transparență pentru publicitate, identitatea reală a persoanelor din spatele lor rămâne ascunsă, iar numerele de telefon și e-mailurile asociate nu mai sunt active. Acest mod de operare, întâlnit atât la paginile pro-guvernamentale, cât și la cele legate de opoziție, este folosit adesea pentru a distribui volume mari de conținut similar, creând falsa impresie că un anumit mesaj se bucură de o susținere mult mai mare decât în realitate.
Unele dintre aceste pagini nu au nicio apreciere și nici postări normale, dar rulează zeci de reclame. De exemplu, pagina „Армения без фильтра” („Armenia fără filtru”) a rulat aproximativ 150 de reclame active și inactive începând cu 13 aprilie, toate în limba rusă, promovând exclusiv narațiuni pro-guvernamentale.
Inducerea fricii și narațiuni tipic rusești
Opoziția folosește și ea câteva teme majore pentru a critica actualul executiv. Unele dintre ele par concepute pentru a genera anxietate și chiar frică în rândul publicului, cum ar fi afirmația că distanțarea Armeniei de Rusia ar putea duce la o situație similară cu cea a Ucrainei. Conform acestei narațiuni, gazele și alte bunuri importate din Rusia s-ar scumpi masiv, împingând Armenia într-o criză economică profundă.
Mai multe dintre narațiunile care au fost utilizate în timpul campaniei electorale au fost utilizate pe scară largă anterior în fostele țări sovietice și comuniste și, în unele cazuri, au fost legate de eforturile de dezinformare ale Rusiei. S-a spus, de exemplu, că o integrare mai strânsă cu Uniunea Europeană ar duce la pierderea identității și a valorilor tradiționale ale Armeniei. Comunitatea LGBT este adesea introdusă în această ecuație, susținându-se că alegerea UE în detrimentul Rusiei va aduce legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. Acest tip de conținut este prezentat pe un ton extrem de alarmist și este însoțit de elemente vizuale de impact, fiind mult mai ușor de digerat de către utilizatori.
O altă narațiune puternică lansată de paginile opoziției susține că, dacă Nikol Pașinian va câștiga un nou mandat, 300.000 de azeri se vor stabili în Armenia. Tema este una extrem de sensibilă, speculând temerile profunde ale populației legate de securitatea națională după războiul din 2020 și evenimentele ulterioare. În același timp, mai multe pagini de Facebook amplifică acest mesaj folosind conținut generat de inteligența artificială și imagini trucate.
Prima reclamă: Imaginea arată un autocar cu steagul Azerbaidjanului intrând în Armenia, pe fundalul muntelui Ararat, cu textul: „Este al nostru, prin dreptul învingătorului”.
A doua reclamă: Steagul Azerbaidjanului suprapus peste un peisaj montan, însoțit de mesajul: „Noi, cei 300.000, venim”.
Mai multe pagini de Facebook care distribuie acest tip de conținut nu sunt gestionate din Armenia, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind implicarea unor actori străini în manipularea opiniei publice înainte de vot.
Pagina de Facebook „ST:AM” a fost creată pe 4 aprilie 2026. Ea figurează ca fiind administrată de trei persoane: două localizate în Polonia și una în Statele Unite. Deși pagina nu are nicio postare normală în feed, a publicat deja 44 de reclame plătite. Mesajele sunt trase la indigo: îl acuză pe premierul Nikol Pașinian că risipește bugetul statului pe proiecte inutile și avertizează cu privire la un colaps economic și militar dacă Armenia se distanțează de Moscova. Majoritatea reclamelor trimit către publicații media din Armenia afiliate unor lideri politici din opoziție.
Astfel de reclame sunt rulate fără disclaimer-ul obligatoriu impus de politicile Meta. Cu toate acestea, deși majoritatea reclamelor sunt active încă din 27 aprilie, sistemele automate ale Meta nu le-au clasificat sau eliminat ca fiind publicitate politică neconformă.
În schimb, alte reclame cu un conținut politic mult mai explicit sunt detectate și blocate rapid. De exemplu, într-unul dintre cazurile identificate, imaginea îl înfățișa în stânga pe Samvel Karapetian, iar în dreapta pe Nikol Pașinian alături de Ilham Aliev și Recep Tayyip Erdoğan. Mesajul vizual îl plasa pe Karapetian ca un garant al păcii pe termen lung, în timp ce Pașinian era asociat cu imaginea celor trei războaie recente. Aceste exemple arată că politicile Meta privind publicitatea politică nu sunt aplicate uniform și consecvent.
Astfel de materiale promoționale nu se limitează doar la Facebook, ele fiind distribuite masiv și pe YouTube. Dacă pe Facebook utilizatorii pot trece ușor peste o postare sponsorizată, pe YouTube aceștia sunt adesea obligați să vizioneze primele secunde înainte de a putea da „skip”. În foarte multe cazuri, informațiile despre entitățile care plătesc aceste clipuri lipsesc cu desăvârșire sau sunt complet eronate, ceea ce subminează transparența și îngreunează monitorizarea.
Aceste reclame permit marilor platforme precum Meta să genereze venituri semnificative în perioada preelectorală, în timp ce se bazează pe mecanisme de aplicare a regulilor care par insuficiente pentru a monitoriza în mod constant publicitatea politică și pentru a asigura conformitatea cu propriile reglementări.
