Noua șefă a Institutului Cultural Român, Corina Încroșnatu, a ajuns în funcție cu voturile PSD, ale suveraniștilor din AUR și POT, dar și cu cele ale UDMR. Acuzată de USR că ar fi avut legături cu „ideologul lui Putin”, Corina Încroșnatu și-a petrecut o bună parte din viața profesională în instituțiile statului, dar a trecut și pe la fundația condamnatului penal Adrian Năstase.
O ascensiune sprijinită de PSD și o carieră începută în instituții de stat înaintea studiilor universitare
Biografia pare, în mod neașteptat, partea cea mai puțin spectaculoasă a numirii lui Încroșnatu la conducerea ICR.
Născută în 1983 la Sinaia, Încroșnatu a absolvit Universitatea București în 2008, cu o specializare în filologie.
A intrat devreme în zona instituțiilor statului. Și-a început cariera ca voluntar la Ministerul Afacerilor Externe în 2003, la 20 de ani, cu un an înainte de a intra la facultate.
Din 2014, întreaga ei ascensiune se petrece în interiorul unei singure instituții, ICR. A intrat în institut ca expert în programe culturale, a avansat la șef de serviciu pentru reprezentanțele din Europa, apoi director general.
Între noiembrie 2021 și septembrie 2024 a fost secretar general, iar din septembrie 2024, vicepreședinte. Tot la propunerea PSD.
Acesta e și primul lucru pe care criticii îl reproșează: nu neapărat rusofilia, ci afilierea politică evidentă. În aproximativ două decenii, Încroșnatu a ocupat aproape exclusiv funcții publice, a lucrat pentru fundația lui Adrian Năstase și a fost susținută de PSD pentru funcții importante în ICR.
Propulsată în fruntea ICR de PSD, AUR, POT și UDMR
Pe 2 iunie 2026, Senatul a votat-o cu 81 de voturi „pentru" și 34 „împotrivă" pentru funcția de președinte al ICR. În calitate de candidat PSD, ea a fost validată alături de doi vicepreședinți, Adriana Gae, propusă de AUR, și Attila Weinberger, susținut de UDMR.
Încroșnatu a fost votată de senatorii PSD, AUR, UDMR și PACE.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL) a spus că votul a fost o nouă dovadă a „parteneriatului PSD-AUR.
„AUR și PSD au confirmat astăzi, încă o dată, că parteneriatul lor funcționează în Parlament”. E o acuzație despre putere politică, nu despre cultură, asta cu certitudine.
„Vă asigur că nu este nicio alianță”, a replicat senatorul AUR, Petrișor Peiu.
Eticheta „Dughin". Ce e verificat și ce nu
Deocamdată la nivel de discurs politic, USR a transformat numirea într-o chestiune de securitate națională.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a declarat în plen că PSD propune „o doamnă care a ajuns să fie faimoasă prin faptul că l-a invitat pe domnul Dughin la București", „crescută” pe lângă Fundația Titulescu a lui Adrian Năstase.
Senatorul USR a declarat că România n-ar trebui să-și lase diplomația culturală sub conducerea cuiva care l-a avut ca oaspete în 2013 la Fundația Titulescu pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin.
Deocamdată e neclar dacă acuzația lui Pălărie stă în picioare. El spune că Încroșnatu ar fi fost vicepreședinte a fundației Nicolae Titulescu, a fostului premier PSD, Adrian Năstase.
Ce e sigur, potrivit G4Media, e că Încroșnatu a fost voluntar la fundație până în 2014.
Dar Dughin a fost, cu siguranță, la fundația Europeană Titulescu pe 16 septembrie 2013, când Încroșnatu era voluntară. Adrian Năstase a scris despre asta pe blogul propriu.
Ulterior, când Năstase a publicat în 2020 notele întâlnirii, a precizat cine fusese de față. Numele Încroșnatu nu a fost menționat.
Dar faptul că nu e menționată pe blogul lui Năstase, nu e garanție 100% că nu a fost la întâlnire.
Versiunea care infirmă acuzația ca ar fi fost vicepreședinte le fundație vine, previzibil poate, de la România TV.
Televiziunea spune că e vorba despre presupuse acte de înregistrare ale fundației Nicolae Titulescu. Acestea nu au fost publicate de România TV, dar ar arăta că Încroșnatu nu a ocupat niciodată funcția de vicepreședinte, ci a avut, ca voluntar, o implicare în zona de secretariat.
Ce e sigur, Încroșnatu a fost voluntar la o fundație care, la un moment dat, a găzduit o vizită a unui personaj toxic, cu viziuni asumate de origine fascistă, pro-Putin, care în prezent se află sub sancțiunile UE. În anul următor, ea și-a început cariera la ICR.
Ideologul rus a făcut mai multe vizite în România tocmai pentru a-și construi un cerc de prieteni ai Moscovei și a promova eurasianismul. Adrian Năstase însuși s-a distanțat ulterior de el și a scris că „o discuție civilizată nu înseamnă prietenie".
Aleksandr Dughin a fost în România în 2013, 2014 și 2017. In 2013 a fost invitat la Fundația „Nicolae Titulescu” a lui Adrian Năstase, în iunie 2014 a avut întâlniri în București cu un cerc din jurul Mișcării Eurasia, iar ultima vizită a fost în aprilie 2017, la lansarea unei cărți la București.
Contextul numirii la ICR. Iarăși apare numele lui Adrian Năstase
Numirea lui Încroșnatu a venit la scurt timp după ce Ministerul de Externe a retras statutul de utilitate publică unei asociații prezidate de Năstase, Asociaţiade Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale.
G4Media a ascris că această succesiune de evenimente nu e o coincidență, ci o recompensare a unei rețele.
Întrebată dacă numirea ei e rodul unei negocieri PSD–AUR, Încroșnatu a oferit un răspuns instituțional: „ICR-ul este apolitic”.
Opoziția, cel puțin, nu o crede. Senatorul USR Remus Negoi a numit viteza numirilor „șocantă", acuzând PSD și „noii săi aliați" (AUR) că acaparează poziții-cheie din politica externă.
Corina Încroșnatu va conduce ICR timp de patru ani.
