Partidul pro-european „Contractul Civil” din Armenia, condus de premierul în exercițiu Nikol Pașinian, a câștigat detașat alegerile din 7 iunie. Opoziția pro-rusă contestă însă rezultatele, încercând cel puțin să blocheze obținerea unei supermajorități parlamentare de către formațiunea de guvernământ.
O supermajoritate i-ar permite partidului „Contractul Civil” să adopte legi constituționale și să numească discreționar oficiali în funcții de rang înalt
În total, 18 partide și alianțe electorale au concurat pentru fotoliile parlamentare. Dintre acestea, doar trei au reușit să treacă pragul electoral, în timp ce situația unui al patrulea partid rămâne incertă. Prezența la vot a fost una remarcabilă - 58,97%, o creștere semnificativă față de 49,4% în 2021 și 48,63% în 2018.
Potrivit rezultatelor preliminare, reconfigurarea legislativului a confirmat așteptările. Astfel, „Contractul Civil”, condus de actualul Prim-Ministru Nikol Pașinian, „Armenia Puternică”, sub leadershipul miliardarului ruso-armean Samvel Karapetian, și blocul „Alianța Armenia”, în frunte cu cel de-al doilea președinte al țării, Robert Kocharian, au depășit pragul minim necesar (stabilit la 8% pentru alianțe) pentru a fi reprezentate în noul Parlament.
„Contractul Civil” a obținut 727.160 de voturi (49,81%), urmat de „Armenia Puternică” cu 340.062 de voturi (23,29%) și „Alianța Armenia” cu 145.097 de voturi (9,94%).
Deși accesul acestor trei forțe politice în legislativ este o certitudine, partidul de opoziție „Armenia Prosperă” s-a situat la o distanță infimă, de doar 0,004%, de pragul electoral. Formațiunea a adunat 58.368 de voturi (3,996%) – o diferență aparent nesemnificativă, dar care poate modifica substanțial raportul de forțe din noul Parlament.
Conform algoritmului de atribuire a mandatelor prevăzut de Codul Electoral armean, în eventualitatea în care doar cele trei formațiuni menționate intră în Parlament, „Contractul Civil” ar primi 64 de mandate, „Armenia Puternică” – 28, iar „Alianța Armenia” – 12. În acest scenariu, partidul aflat la putere ar deține trei cincimi din mandate, un avantaj care îi oferă pârghiile necesare pentru a promova reforme constituționale, pentru a numi demnitari de rang înalt și pentru a adopta decizii strategice fără a depinde de voturile opoziției.
Dacă însă, în urma verificărilor, se va constata că „Armenia Prosperă” a recuperat acel avans de 0,004% și a trecut pragul electoral, structura Parlamentului va suferi modificări. Într-o asemenea situație, „Contractul Civil” ar obține doar 61 de mandate, pierzând capacitatea de a decide unilateral modificările constituționale, numirile sau demiterile fără sprijinul celorlalte partide.
Imediat după publicarea datelor parțiale, mai multe partide au contestat corectitudinea scrutinului, invocând vicii de procedură în procesul de numărare și înaintând cereri de renumărare către Comisia Electorală Centrală. La momentul de față, buletinele din 550 de secții de votare sunt renumărate, reevaluare ce ar putea schimba poziția finală a partidului „Armenia Prosperă” și, implicit, ponderea finală a opoziției.
Rezultatele finale vor fi publicate duminică.
Pe fondul acestor tensiuni, s-a remarcat deschiderea, în cursul zilei de marți, a unui dosar penal pe numele lui Gagik Tsarukian, liderul partidului „Armenia Prosperă”. Reprezentanții opoziției resping caracterul inopinat al acestei măsuri, catalogând-o drept o tentativă clară de exercitare a presiunii politice.
Mize și strategii electorale: ce metode au utilizat partidele pentru a-și atrage electoratul?
În noaptea de 8 iunie, când fuseseră centralizate doar 10% din sufragii, Premierul Nikol Pașinian s-a grăbit să își proclame victoria. Acest gest a stârnit un val de nemulțumire publică, oficialul fiind criticat pentru o declarație considerată prematură.
Totuși, după finalizarea numărătorii, partidul de guvernământ a înregistrat un scor de 49,81%, o scădere vizibilă față de performanțele din anii precedenți: 70,42% în 2018 și 53,91% în 2021.
Organizațiile neguvernamentale și instituțiile media au semnalat utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către aparatul de stat, existând indicii că angajații din sectorul public ar fi fost constrânși să participe la mitingurile electorale sub amenințarea unor repercusiuni la locul de muncă. Analiștii notează că o astfel de practică s-a generalizat sub diferite forme în multiple cicluri electorale din istoria post-sovietică a Armeniei.
Nici opoziția nu a fost scutită de acuzații, fiindu-i imputate tentative de mobilizare a electoratului prin recompense financiare. În spațiul public au circulat chiar înregistrări audio în care anumiți actori politici discutau despre oferirea de mită electorală. Aceste acuzații nu au fost însă confirmate din surse independente.
În paralel, reprezentanți ai guvernului au susținut că formațiunea „Armenia Puternică” ar fi facilitat transportul unor cetățeni armeni rezidenți în Rusia pentru a vota la scrutin, acuzație care rămâne de asemenea nefondată.
Într-o notă separată, oficiali guvernamentali au avertizat că persoanele sosite în țară sub suspiciunea de a participa la activități electorale ilegale riscă să fie încorporate de urgență într-un program de instruire militară pentru o durată de 25 de zile.
Alegeri descrise drept „libere și legitime”
În pofida diferitelor acțiuni de influențare a electoratului din perioada premergătoare alegerilor, ziua votului s-a desfășurat fără incidente majore.
Atât misiunile de monitorizare locale, cât și cele internaționale s-au pronunțat cu privire la corectitudinea și calitatea procesului electoral. Potrivit raportului de evaluare publicat de asociația civică „Akanates”, scrutinul a fost, în linii mari, pașnic, dinamic și competitiv.
De asemenea, Institutul Internațional Republican (IRI) a catalogat alegerile ca fiind corecte și legitime, evidențiind absența unor fraude sistemice. Totuși, experții IRI au atras atenția asupra faptului că acest proces s-a derulat într-un climat profund polarizat, marcat de dezbateri intense privind securitatea națională și orientarea geopolitică a Armeniei. În acest context, s-a raportat că Federația Rusă și vectorii săi de influență au încercat să destabilizeze climatul electoral prin presiuni economice, avertismente voalate și discursuri axate pe generarea de panică.
Mesajele de felicitare adresate Premierului Nikol Pașinian nu au întârziat să apară. Primul care a reacționat a fost omologul său georgian, Irakli Kobakhidze, care a transmis felicitări chiar înainte de finalizarea oficială a numărătorii.
Ulterior, Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru Premierul Pașinian și pentru eforturile Armeniei de consolidare a păcii.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat la rândul ei pe liderul armean, subliniind faptul că spiritul revoluției rămâne viu.
Mesaje similare au sosit și din partea președinților din Iran, Ucraina, Republica Moldova, precum și din alte state.
În schimb, Kremlinul a adoptat inițial o poziție de expectativă. Ulterior, Maria Zaharova a emis un comunicat oficial pe rețelele Ministerului rus al Afacerilor Externe, în care a evaluat desfășurarea procesului electoral. Aceasta a evidențiat faptul că datele preliminare demonstrează pierderea monopolului puterii de către partidul „Contractul Civil”, a cărui bază de susținere populară a cunoscut o contracție severă în raport cu precedentul ciclu electoral.
