A absolvit studii de licență și masterat la Facultatea de Științe Politice a Universității din Belgrad. Și-a obținut doctoratul la Universitatea RUDN din Moscova. A fost lector în cadrul Departamentului de Politică Comparată al Universității RUDN timp de patru ani. După începerea invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, a demisionat din funcție și s-a întors la Belgrad. Articolele sale au apărut în Euronews, Bloomberg, Novaya Gazeta, Radar și alte publicații media.
În Balcanii de Vest, Muntenegrul e țara cea mai avansată în negocierile de aderare la UE. Există însă actori politici puternici care preferă apropierea de Serbia și adoptarea unor legi de inspirație rusească, ceea ce ar putea duce la ratarea țintei de aderare în 2028.
Partidul președintelui Alexander Vučić continuă să câștige confruntările electorale din Serbia deși se confruntă cu cele mai mari proteste din istoria țării. Guvernarea profită că studenții din fruntea protestelor nu au o strategie clară și privesc cu suspiciune opoziția pro-europeană, care deține experiența politică necesară.
Rusia și Serbia sunt angrenate în operațiuni online similare, iar mesajele lor se amplifică deseori reciproc. Există însă o diferență semnificativă: campania online a Rusiei e o dimensiune a politicii sale imperiale, în timp ce regimul de la Belgrad vizează publicul intern din Serbia.
În era Putin, Iranul a devenit unul dintre cei mai semnificativi aliați ai Rusiei și un element-cheie pentru ambițiile Moscovei în Orientul Mijlociu. Ceea ce Rusia nu poate face însă este să își și protejeze aliatul, iar asta spune multe despre adevărata forță „imperiului” pe care și-l dorește Vladimir Putin.