Campania electorală pentru alegerile locale parțiale din Capitală, dar și perioada premergătoare acesteia, au fost prilejul perfect pentru politicienii români de a mai răspândi puțină dezinformare în spațiul public. Lideri au fost, evident, candidații „antisistem”, dar nici membrii coaliției la putere nu s-au sfiit să strecoare ici-colo câte un „fitil” pentru câteva voturi în plus.
Suveraniştii români – care, practic, se află într-o permanentă campanie electorală încă de dinainte de prezidențialele anulate de anul trecut – au continuat promovarea naraţiunilor lor preferate care susţin că România este o colonie franceză sau că actualii lideri ascultă ordinele unei autorităţi suprastatale, contrare intereselor poporului român. De altfel, acelaşi tip de discurs acuzând ingerinţa unor forţe oculte a folosit liderul AUR, George Simion, şi în noaptea anunţării rezultatelor. Afirmând, fără nici cea mai mică dovadă, că democrația „a fost călcată în picioare”, acesta a acuzat puterea politică de tentative de excludere a opoziției din procesul electoral.
De notat și că, pe parcursul întregii sale campanii, fosta consilieră a lui Adrian Năstase, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Sorin Oprescu și a Vioricăi Dăncilă, când aceștia conduceau România, transformată astăzi în mare luptătoare contra sistemului din care a făcut până de curând parte, și-a construit imaginea unei candidate urmărită la tot pasul de presa dornică să-i propage mesajele înălțătoare. În realitate (sic!), Anca Alexandrescu era însoțită de subalternii colegii săi de la Realitatea TV, nevoiți să țină, uneori în aceeași mână, pe lângă cele trei-patru microfoane cu sigla postului, și pe cele aparținând unor site-uri făcând parte din trustul-mamă.
Un capitol aparte îl reprezintă (din nou!) rateurile incredibile ale institutelor de sondare a opiniei publice, care, în buna tradiţie pornită acum un an, au prezentat estimări fără nicio legătură cu realitatea, probabil întocmite prin birouri, inclusiv cele care îl dădeau câştigător pe Ciprian Ciucu ratând scorul acestuia cu aproape zece procente.
Lucrătorii asiatici devin o obsesie pentru suveraniști: Anca Alexandrescu și basmul cu „blocul migranților”
Pe 5 noiembrie, Anca Alexandrescu se fotografia alături de liderul AUR George Simion în Sectorul 6 al Capitalei, condus încă de Ciprian Ciucu, între două blocuri rezidențiale. Cei doi pretindeau că imobilul renovat și adus probabil la standarde de confort mai apropiate vremurilor noastre fusese reabilitat de autorități pentru a găzdui migranți, iar cel aflat într-o stare avansată de degradare, locuit de români, fusese lăsat în paragină. Mințind cu nerușinare, cei doi acuzau guvernul că favorizează migrația în detrimentul ocrotirii propriilor compatrioți.
În realitate, clădirea respectivă este un fost cămin, nu un bloc de apartamente. Acesta se află acum în proprietatea privată a unui firme, ce are ca obiect principal de activitate oferirea de servicii de cazare către companii ale căror angajați nu au domiciliul în București, dar sunt nevoiți să petreacă o perioadă mai lungă în Capitală pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Și da, într-adevăr, majoritatea rezidenților respectivului bloc sunt, în prezent, migranții asiatici care lucrează în construcții, ca livratori sau în companiile de salubritate. O simplă privire pe site-ul respectivei companii arată că spațiile de cazare au 3, 4 sau chiar 6 paturi, indicând clar că avem de-a face cu o facilitate de cazare temporară, nu de case renovate pe banii românilor pentru „invadatorii străini”. Clădirea nu a fost, deci, reabilitată din bani publici, iar românii pot „locui” și ei în acel bloc, dacă plătesc tariful perceput de proprietar.
Retragerea candidaturii lui Ciucu Drulă
În ziua imediat următoare, unul din portalurile din celebra „rețea a minciunilor” asociată partidului AUR anunța retragerea din cursa electorală a liberalului Ciprian Ciucu în favoarea candidatului USR Cătălin Drulă. Scopul ar fi fost „recăpătarea vizibilității” pentru USR și „salvarea pozițiilor din aparatul administrativ al Bucureștiului” pentru PNL. Cetățenii Capitalei urma să fie, din nou, „păcăliți și folosiți ca pioni într-un joc politic murdar”. L-am contactat chiar în acea zi pe Ciprian Ciucu pentru a comenta informația, iar acesta ne-a răspuns scurt și la obiect: „prostii”. Timpul a dovedit că „primarul de la 6” avea dreptate, el înscriindu-se în cursa electorală, la fel cum de altfel a procedat și Cătălin Drulă.
Șase zile mai târziu, aproape simultan cu depunerea candidaturii fostului ministru al transporturilor, același organ de presă „independentă și consecventă” anunța că Ciprian Ciucu nu se mai retrage, ba chiar îi propune el lui Drulă să facă acest pas. De data aceasta a existat însă un sâmbure de adevăr – liberalul a spus într-un interviu că „am văzut efectiv datele sociologice și bine este dacă s-ar retrage cineva [...] De ce nu, în baza unui sondaj cel mai bun să meargă mai departe. Nu fac o propunere, doar explorez niște posibilități”, a spus Ciprian Ciucu. Declarația lui Ciucu a fost prezentată trunchiat și dublată de o interpretare a siteului diferit care a pretins că propunerea edilului de la 6 „trădează disperarea unui politician care știe că nu are nicio șansă”. Rezultatul alegerilor avea să arate cât de „pertinentă” a fost analiza 60m.ro.
Anca Alexandrescu față cu oculta Ciucu – Bolojan – Băluță
În aceeaşi zi, televiziunea unde se desfăşoară, în toată splendoarea zi de zi, Anca Alexandrescu sugera existenţa unor legături „ascunse” între Ciprian Ciucu şi Ilie Bolojan (!!!), folosindu-se de ştirea despre un TIR înmatriculat în Bihor, implicat într-un accident mortal din Capitală, care ar fi transportat materiale electorale pentru candidatul liberal. În realitate, camionul transporta materiale de construcţii, fără absolut nicio legătură cu PNL sau campania electorală ce urma să înceapă.
Într-un clip postat pe 13 noiembrie pe pagina de campanie a „independentei” Anca Alexandrescu, mereu prezentul alături de ea lider al AUR George Simion îi spune unei bătrâne că „trebuie să o votăm pe Anca, dacă nu, rămâne Bolojan și cu Nicușor și cu Băluță cu PSD-ul”. Speculând probabila antipatie a persoanei respective pentru actuala guvernare a țării, Simion o minte agramat și cu nerușinare pe aceasta, pentru că, evident, câștigarea alegerilor locale de către Anca Alexandrescu nu ar fi dus la schimbarea guvernului sau demiterea președintelui, și nici măcar la schimbarea din funcție a actualului primar al Sectorului 4, Daniel Băluță.
Indignare suveranistă față de angajarea unei cumnate care, de fapt, nu mai e cumnată
Pe 20 noiembrie, numirea în funcţia de secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a Alinei Gîrbea a prilejuit o nouă „campanie de dezvăluiri” din partea presei suveraniste, care acuza USR că îşi numeşte oamenii în sinecuri bine remunerate, deşi aceştia nu au pregătirea şi calificările necesare poziţiilor pe care le ocupă.
Numirea Alinei în MIPE fusese anunţată încă din august, dar suveraniștii au prezentat în noiembrie decizia drept una surprinzătoare şi rod al influenţei pe care Cătălin Drulă ar avea-o asupra guvernului. În ciuda CV-ului său, care consemnează mai multe funcţii deţinute în cadrul Comisiei Europene sau Parlamentului European, precum și în Comitetul Economic şi Social European, Alina Gîrbea era prezentată ca o persoană fără „recomandări sau proiecte concrete în domeniul fondurilor europene care să îi ateste competența”.
S-a mai spus despre fosta consilieră pe politica externă şi de extindere a UE că este cumnata lui Cătălin Drulă – fie sora partenerei candidatului USR, fie soţia fratelui acesteia. În realitate, relaţia de rudenie dintre cei doi fusese anulată după divorţul Alinei Gîrbea de soţul său, care este, într-adevăr, fratele partenerei lui Cătălin Drulă.
Candidata Anca Alexandrescu își închipuia că primarul Bucureștiului decide politicile guvernului
Tot în noiembrie, Anca Alexandrescu anunța că traficul din București s-a mai ameliorat „pentru că prețul motorinei a sărit de 8 lei!”, acuzând un complot al candidaților PNL, USR și PSD de a crește prețurile la carburanți, începând cu 1 ianuarie 2026. Folosind o retorică antiguvernamentală, candidata suveraniștilor din București îi acuza pe cei trei că sunt vinovați de măsurile pe care urmează să le ia executivul anul viitor; se pare că Anca Alexandrescu uitase deja, la acel moment, că dacă ajunge primar coaliția de guvernare se destramă. Mai mult, Anca Alexandrescu i-a comparat pe cei trei contracandidați cu naziștii judecați de tribunalul de la Nürenberg pentru crime de război, afirmând că „pentru că au distrus țara, Ciucu, Drulă și Băluță ar sta în primele rânduri, în boxa acuzaților”.
Discursul populist a continuat cu eternele texte despre „dreptul la viață, la demnitate, la a nu fi jefuiți de un sistem corupt”, ironizând propunerile concrete ale celorlalți pretedenți la fotoliul de primar al Capitalei despre smart parking – parcări inteligente, smart city și „alte baliverne care nu au nicio legătură cu viața reală a oamenilor”. „Bucureștiul își va alege primarul și va face dreptate”, încheia „Eu sunt Anca” îndemnul la vot, făcând abstracție de faptul că dreptatea se face prin fapte și nu prin baliverne despre demnitate și neatârnare.
Ciprian Ciucu a împrumutat un pic din „manualul” suveranist. Dezbaterea care n-a fost şi aluziile misterioase
Încă din prima zi a campaniei, astăzi câştigătorul cursei electorale, Ciprian Ciucu, propunea „o primă dezbatere cu primii cinci candidați, așa cum ne prezintă sondajele de opinie”. Propunerea a rămas la nivel de postare în social media, ulterior, el refuzând constant orice invitaţie la dialog „despre viziuni și proiecte” din partea contracandidaţilor şi a presei.
Împrumutând puţin din discursul suveranist, anterior, Ciucu îşi avertizase susţinătorii, dar şi contracandidaţii, că în campania electorală va fi ţinta „atacurilor mizerabile în valuri” din partea unor „securiști cu resurse multe, care acum au îmbrăcat haina «antisistemului»”.
Din arsenalul electoral al viitorului primar nu au lipsit nici insinuările și acuzele fără țintă sau dovezi. Cu o zi înainte de depunerea candidaturii, Ciprian Ciucu acuza, fără să aducă dovezi, că „PSD „strânge semnături în București pe două tipuri liste separate, una cu numele candidatului lor, alta fără un nume completat, adică în alb”. „Numai la rele le stă mintea”, comenta liberalul, întrebându-se ulterior, retoric, „De ce? Ce ar putea pregăti?”
Neputând să se lase mai prejos, a doua zi, plusând la capitolul mister, şi Anca Alexandrescu ne anunța, fără diacritice și cu ortografie aproximativă cum îi șade bine suveranistului român, că a primit „o invitatie intr un loc important”. Refuzând să dea detalii, a mai spus doar că „am refuzat o!” și că „cand voi fi primar general usa mea va fi deschisa pentru toata lumea!”, înainte să promită, totuși, că „la momentul potrivit voi vorbi despre asta”.
Sondajele de opinie, eşec pe linie
La începutul lunii noiembrie, PNL dădea publicității un prim sondaj de opinie care îl dădea ca favorit în cursa electorală pe nimeni altul decât propriul candidat, Ciprian Ciucu, cu 26,4% din opțiuni. El era urmat de Daniel Băluță cu 24,5%, Cătălin Drulă cu 18,7%, Anca Alexandrescu cu 15%, și Ana-Maria Ciceală de la partidul SENS cu 4,9%.
Pe 12 noiembrie, apărea sondajul Avangarde, care modifica puțin ierarhia, candidatul PSD Daniel Băluță având cam același scor, dar fiind primul cu 24%. Liberalul Ciprian Ciucu era dat ca fiind pe locul doi cu doar 21 de procente, în timp ce procentele celui de-al treilea aspirant la fotoliul de lider, Cătălin Drulă creștea la 20%, la fel ca și Anca Alexandrescu urcată și ea până la 17% în preferințele electoratului bucureștean. Sondajul Avangarde îi introducea în discuție și pe independentul Vlad Gheorghe cu 5% din opțiuni, și pe influencerul Makaveli, pe numele lui Virgil Alexandru Zidaru cu 4%, același scor înregistrat și de Ana Ciceală.
Trei zile mai târziu, un alt sondaj, realizat de CURS, firma patronată de soțul unei cunsocute deputate PSD, îl dădea tot pe Daniel Băluță lider, de data aceasta cu 27%. Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă erau acum la egalitate, cu câte 22 de procente, iar Anca Alexandrescu avea 15%. Sondajul CURS îl aducea în atenție și pe candidatul POT, George Burcea, care avea 2%. Potrivit CURS, Makaveli avea 5%, Ana Ciceală scădea la 3%, iar Vlad Gheorghe la doar 2%.
În aceeași zi cu sondajul de casă al PSD, Realitatea TV, locul de muncă al candidatei „independente” Anca Alexandrescu, dădea publicității un sondaj realizat de Sociopol care îi credita pe Ciprian Ciucu și Daniel Băluță cu același scor – 22%. Ei erau urmați îndeaproape de Anca Alexandrescu, cu 20 de procente, și de Cătălin Drulă cu 18%. Potrivit colegilor doamnei Anca, sondajul „arunca în aer așteptările și calculele politice ale momentului”. Dovedind încă o dată că suveranismul și analfabetismul funcțional sunt buni prieteni, angajații Realitatea TV afirmau că Anca Alexandrescu se află „la o diferență extrem de mică, de doar un procent, față de candidații Daniel Băluță și Cătălin Drulă”. O să vă lăsăm pe voi să calculați diferența între 22 și 20, precum și pe cea între 20 și 18, dar nu putem să nu remarcăm că acelorași persoane cu probleme grave de aritmetică și care se prezintă necunoscuților drept jurnaliști, le-a scăpat prezența în top, cu un scor identic cu al lui Băluță, a liberalului Ciucu.
Un al cincilea sondaj de opinie al AtlasIntel îl dădea în frunte pe Ciprian Ciucu, cu 19,2%, urmat de Daniel Băluță – 18,6%, Cătălin Drulă – 18,1%, și Anca Alexandrescu – 17,9%. Ana Ciceală și Vlad Gheorghe erau creditați cu 7,1%, respectiv cu 2,6%. Influencerul Virgil Zidaru (Makaveli) era cotat cu 2,8%, iar George Burcea de la POT, cu doar 0,5 procente.
Tot AtlasIntel a publicat un sondaj și în săptămâna alegerilor, în care ierarhia apărea cu totul diferit. Astfel, Daniel Băluță, candidatul PSD – 23,3%, și candidata independentă susținută de AUR, Anca Alexandrescu – 23,2%, conduceau în intențiile de vot ale bucureștenilor separați de doar 0,1%, urmați foarte aproape, la 1,5%, de Ciprian Ciucu, cu 21,7%. Pe locul 4 se afla candidatul USR, Cătălin Drulă, cu 15,5%, urmat de candidata SENS, Ana Ciceală, cu 8,4%.
În fine, ultimul sondaj AtlasIntel o dădea pe Anca Alexandrescu lider, cu 24%, urmată de Daniel Băluță cu 23,9%, Ciprian Ciucu cu 20,2% și Cătălin Drulă cu 15,3 procente. Pe locul 5 venea Ana Ciceală, reprezentanta partidului progresist de stânga SENS, care creștea la 10%.
Cât de aproape de rezultatele finale au fost sondajele prezentate mai sus, am văzut cu toţii.
---copie-image.webp)
