Amenințarea externă constantă din partea celui mai apropiat vecin al Estoniei, politica externă ambiguă a Statelor Unite în rolul lor de garant al independenței estoniene, la care se adaugă o lungă perioadă de criză economică – toate acestea obligă Estonia să caute noi aliați și noi surse de finanțare, inclusiv piețe alternative de export. Creșterea cheltuielilor cu apărarea pe fondul războiului din Ucraina va face ca deficitul bugetului de stat să ajungă anul viitor la aproximativ un miliard de Euro. Nemulțumirea la nivelul societății e în creștere, în timp ce cotele de popularitate ale partidelor de la putere sunt în scădere. În acest context, tensiunile din interiorul elitelor politice estoniene au devenit tot mai vizibile.
La începutul lunii decembrie, în Estonia a izbucnit un scandal legat de vizita unei delegații de stat în Kazahstan, desfășurată în luna noiembrie. Ambasadorul Estoniei la Astana, Jaap Ora, a fost nevoit să demisioneze dintr-un motiv extrem de delicat: acesta îi solicitase președintelui Alar Karis să modereze tonul în discursul său referitor la războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele a ținut cont de această recomandare, iar subiectul agresiunii ruse a fost menționat doar în treacăt în discurs. Dat fiind că membrii delegației erau la curent cu intervenția ambasadorului, cazul a generat dezbateri aprinse în mediul diplomatic și s-a soldat cu demisia acestuia.
Elita politică ia poziție împotriva președintelui
Președintele Alar Karis a devenit rapid ținta criticilor. Președintele Comisiei parlamentare pentru afaceri externe, Marko Mihkelson (Partidul Reformist), a declarat că „diplomația discretă” practicată de șeful statului a dus la o ruptură evidentă între acesta și linia oficială a Ministerului Afacerilor Externe.
Kalev Stoicescu (Partidul Estonia 200), membru al Comisiei parlamentare pentru apărare națională, a pus sub semnul întrebării miza însăși a vizitei în Kazahstan. „Care a fost scopul real al acestei vizite? Estonia nu avea cum să convingă la nivel oficial Kazahstanul că Rusia este un stat agresor și că Vladimir Putin este vinovat – acest lucru era deja cunoscut, însă autoritățile kazahe nu pot sau nu doresc să afirme acest lucru în mod deschis”, a scris Stoicescu pe rețelele sociale. El a subliniat că responsabilitatea pentru prestația slabă a Estoniei pe plan internațional nu ar fi trebuit să revină exclusiv ambasadorului.
„Abordarea cea mai păguboasă, inclusiv în politica internă, este atunci când există instituții și persoane în Republica Estonia care sunt, practic, imposibil de criticat — indiferent despre cine ar fi vorba”, a declarat deputatul, făcând trimitere explicită la președintele Karis.
Controversa s-a amplificat după ce Karis le-a spus jurnaliștilor finlandezi că Uniunea Europeană ar putea ajuta Ungaria să plătească o eventuală amendă către Rusia, în cazul în care Budapesta ar accepta să renunțe la contractele energetice cu Moscova. Ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a respins public propunerea președintelui: „Este de neconceput ca state care au făcut ele însele pași decisivi pentru a opri finanțarea mașinăriei de război a Rusiei să ajungă să contribuie la economia rusă prin plata unor penalități în numele Ungariei”.
Președintele a reacționat la toată această escaladare a scandalului într-un mod neobișnuit, publicând pe pagina sa personală de social media un citat: „Mi-am pierdut răbdarea pentru anumite lucruri, nu pentru că aș fi devenit arogant, ci pentru că am ajuns într-un punct al vieții mele în care nu mai vreau să-mi consum timpul cu ceea ce mă nemulțumește sau mă rănește. Nu am răbdare pentru cinism, critici excesive și pretenții de orice natură. Nu mai simt nevoia să-i mulțumesc pe cei care nu mă plac”. Mesajul a stârnit nedumerire atât în rândul politicienilor, cât și al presei estone.
Legi nepromulgate
Anul viitor sunt programate alegeri prezidențiale în Estonia, și este deja clar că Alar Karis nu va candida pentru un nou mandat. Unul dintre motive este lipsa sprijinului din partea coaliției de guvernare, care îi reproșează, printre altele, refuzul său de a promulga mai multe legi considerate esențiale.
Cea mai controversată dintre acestea a fost legea care ar fi dus la închiderea Bisericii Ortodoxe Estoniene, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. Proiectul a provocat indignare în rândul comunității vorbitoare de limbă rusă și critici din partea juriștilor. Președintele a considerat legea neconstituțională. În cele din urmă, Biserica a fost obligată să-și schimbe denumirea oficială, continuându-și însă activitatea.
În decembrie 2025, Karis a refuzat să promulge o altă lege importantă pentru populația rusofonă, adoptată de Riigikogu. În noiembrie, Parlamentul Estoniei a decis ca, începând de anul viitor, doar tinerii cu un nivel minim (B1) de cunoaștere a limbii estone să poată fi încorporați în Forțele de Apărare ale Estoniei.
Teoretic, absolvenții sistemului de învățământ obligatoriu ar trebui să stăpânească limba oficială a țării la acest nivel minim. Cu toate acestea, în nord-estul țării (o regiune predominant rusofonă) această cerință este adesea greu de îndeplinit. În pofida faptului că întregul sistem educațional a făcut, la nivel oficial, trecerea la predare în limba estonă, în practică situația este mult mai complexă. Armata a semnalat în repetate rânduri că lipsa cunoașterii limbii îngreunează instruirea recruților și desfășurarea serviciului militar.
Adoptarea noii legi a stârnit reacții puternice și contradictorii. Unii vorbitori de limbă rusă au salutat pe rețelele sociale această nouă posibilitate legală de a evita serviciul militar. Alții au criticat autoritățile pentru că subminează unul dintre puținele mecanisme funcționale de integrare a minorității ruse. O parte a populației estoniene s-a declarat nemulțumită de scutirea rușilor de serviciul militar, în timp ce alții au pus sub semnul întrebării oportunitatea înarmării vorbitorilor de limbă rusă în actualul context geopolitic.
Președintele Karis a fost cât se poate de categoric, refuzând să promulge legea și invocând încălcarea principiului constituțional al nediscriminării. Decizia i-a consolidat poziția președintelui în rândul populației rusofone, dar a provocat iritare în coaliția de guvernare. „Iată că se repetă scenariul: mai întâi biserica rusă, acum președintele se opune cerinței ca recruții să cunoască limba de stat”, a comentat Kalev Stoicescu, membru al Comisiei parlamentare pentru apărare națională.
Comisia a decis în cele din urmă să revizuiască legea, fără a renunța însă la introducerea unor cerințe lingvistice. „Rămâne de văzut ce soluție tehnică vor găsi Ministerul Apărării și Parlamentul, însă obiectivul este clar: militarii trebuie să cunoască limba și să înțeleagă ordinele primite, iar Forțele Armate nu ar mai trebui să facă treabă altora”, a declarat Raimond Kaljulaid, membru al Comisiei parlamentare.
Popularitate neașteptată pentru președinte în rândul comunității rusofone
Cu cât criticile establishmentului estonian la adresa lui Karis devin mai dure, cu atât mai vizibil devine sprijinul din partea politicienilor care reprezintă comunitatea vorbitoare de limbă rusă.
„Avem, în sfârșit, un președinte cu coloană vertebrală și convingeri proprii. Iar asta avantajează efectiv democrația noastră, deoarece există cineva capabil să reziste presiunii elitelor politice rupte complet de realitățile sociale”, a scris deputatul Aleksandr Chaplygin (Partidul de Centru), unul dintre cei mai influenți bloggeri rusofoni din Estonia. Postarea a fost apreciată de peste 4.000 de utilizatori.
„Cu siguranță, Karis ar trebui reales pentru un al doilea mandat!”, a scris eurodeputata Partidului de Centru, Yana Toom, după ce președintele a refuzat să promulge legea contractelor de muncă. Scenariul este însă puțin probabil, întrucât Karis nu pare interesat de o nouă candidatură.
Nici criticii președintelui nu se află într-o poziție confortabilă în perspectiva alegerilor: ratingurile coaliției de guvernare rămân extrem de scăzute, iar direcția politicii interne și externe a Estoniei va fi probabil stabilită de alte formațiuni – inclusiv Partidul de Centru, susținut în mare parte de electoratul rusofon, și partidul conservator și patriotic Patria. Deocamdată, nu s-a conturat nicio candidatură clară pentru viitorul președinte al Estoniei.
