Pretențiile SUA vizavi de Groenlanda trebuie tratate cu seriozitate, chiar dacă s-a întâmplat ca Donald Trump să confunde Groenlanda cu Islanda. În Estonia, sinuozitățile politicii americane sunt urmărite cu deosebită anxietate.
„Este înfricoșător să auzi președintele Statelor Unite debitând asemenea absurdități: 'Timp de 20 de ani, NATO i-a spus Danemarcei că trebuie să elibereze Groenlanda de amenințarea rusă. Din păcate, Danemarca nu a reușit să facă nimic în această privință. Acum a sosit momentul, iar acest lucru se va întâmpla!!!’ Am putea spune același lucru: ‘Timp de 20 de ani, Estonia a avertizat NATO și SUA cu privire la amenințarea rusă. Din păcate, nici NATO, nici SUA nu au fost în stare să facă nimic. Acum a sosit momentul, și chiar (președintele) SUA subminează Alianța!”, a scris pe Facebook fostul comandant al Forțelor de Apărare ale Estoniei, Martin Herem, după încă o declarație șocantă a lui Donald Trump.
Se mai justifică sacrificiile din Afganistan?
Narațiunea geopolitică din jurul Groenlandei creează îngrijorare nu doar în Estonia: o situație în care garantul tradițional al dreptului internațional își semnalează aproape zilnic disponibilitatea de a încălca chiar acest cadru normativ în interes propriu generează riscuri sporite pentru Statele Baltice, dacă nu sub forma unei erodări a suveranității, atunci prin creșterea probabilității unui conflict militar pe propriul teritoriu. Cu cât capacitatea de coeziune a NATO se diminuează și cu cât liderii marilor puteri acționează în baza unor interpretări proprii ale dreptului și moralității, cu atât tentația de a le urma exemplul crește, imediat ce oportunitatea se ivește.
Liderii țărilor ale căror teritorii devin brusc contestate înțeleg foarte bine acest lucru și încearcă să strângă rândurile de urgență. În acest context, vizita de stat a cuplului regal danez în Estonia, de la sfârșitul lunii ianuarie, a avut o semnificație strategică. Regele Frederik al 10-lea și regina Mary au fost însoțiți de Ministrul danez al Apărării și de Ministrul Afacerilor Externe. Agenda vizitei a vizat în special cooperarea regională în domeniul securității, precum și pe sprijinul pentru Ucraina, aflată de patru ani într-un conflict de autoapărare.
De asemenea, Estonia și-a declarat aproape imediat disponibilitatea de a trimite trupe la exercițiile desfășurate în Groenlanda. Ministrul Apărării, Hanno Pevkur, a precizat că această decizie nu presupune o escaladare confruntațională cu forțele americane. „Exercițiile Arctic Endurance, care sunt deja în desfășurare, reprezintă o oportunitate de a demonstra solidaritatea cu țările nordice și europene, precum și de a arăta că suntem pregătiți să extindem rapid cadrul militar dacă va fi nevoie și să redislocăm prompt trupe dintr-o regiune NATO în alta, pentru a exersa diverse misiuni. În acest sens, desigur, nimeni nu își dorește ca statele NATO să desfășoare operațiuni unele împotriva altora”, a declarat oficialul eston.
Afirmația președintelui american potrivit căreia trupele aliaților NATO în Afganistan ar fi evitat implicarea directă în luptele de pe linia frontului nu a fost primită favorabil de clasa politică estoniană. Declarația disprețuitoare a lui Trump a provocat o reacție puternic negativă la nivelul întregii Alianțe, iar Estonia nu a făcut excepție.
Ca răspuns la declarația președintelui american, fostul președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe, Marko Mihkelson, a publicat pe X statistici elocvente, care arată că Estonia ocupă locul al treilea (după Danemarca și Regatul Unit al Marii Britanii) în ceea ce privește numărul de victime raportat la populație în cadrul misiunilor din Afganistan.
„Compatrioții mei. Am fost la fiecare ceremonie funerară”, a comentat pe X fostul președinte Toomas Hendrik Ilves, cel mai „american” dintre politicienii Estoniei, care a crescut în Statele Unite.
Președintele în exercițiu, Alar Karis, a enumerat pe nume estonienii uciși în Afganistan: „Soldații estonieni au luptat alături de aliații lor pe linia frontului și au contribuit la apărarea fundamentului apărării colective a NATO, Articolul 5. Aceasta a fost o responsabilitate comună și o contribuție comună în numele libertății și securității.”
Dintre principalele partide politice din Estonia, Donald Trump se bucură de sprijin doar din partea formațiunii conservatoare de dreapta EKRE, al cărei lider, Martin Helme, a acordat un interviu revelator postului public de televiziune, exprimându-și satisfacția față de sfârșitul ordinii mondiale liberale și susținând pe deplin acțiunile administrației americane.
„Aspectele legate de Groenlanda, Venezuela sau Iran nu ar trebui să surprindă, întrucât Trump le-a abordat încă din primul său mandat”, a spus Helme. În același timp, el s-a arătat sceptic în privința garanțiilor de securitate ale NATO: „Poveștile frumoase despre exportul de securitate, despre implicarea în Irak, Afganistan, undeva în Africa, și că, dacă vom avea nevoie de ajutor, acesta va fi oferit, toate au fost idei naive, poate utile în politica internă, pentru a da legitimitate unei armate orientate spre misiuni, dar eu cred că nu va veni nimeni să ne ajute. Mai ales dacă ne imaginăm că Danemarca va fi cea care va veni în ajutor. Nu va veni nimeni și, chiar dacă ar veni, pe noi nu ne-ar ajuta cu nimic!”
În mod notabil, Helme a criticat și sprijinul Estoniei pentru Ucraina. „Războiul din Ucraina a provocat și o isterie emoțională, i iar reacțiile noastre au reflectat proiecții ale unor complexe naționale față de Rusia. Am fost extrem de critic față de acest lucru încă de la bun început. Nu, acesta nu este războiul nostru; nu, ei nu luptă pentru noi”, a declarat Helme. Aparent ghidată de aceste viziuni, administrația unui oraș din centrul Estoniei, unde EKRE face parte din coaliția de guvernare locală, a îndepărtat steagurile ucrainene de pe o clădire administrativă, stârnind un mic scandal.
O dependență structurală excesivă
Tonul relativ moderat adoptat până acum de politicienii estonieni nu ar trebui să inducă pe nimeni în eroare. Nu cu mult timp în urmă, dependența excesivă de resursele energetice rusești a expus Europa (inclusiv Estonia) vulnerabilităților strategice față de Kremlin. Legăturile Estoniei de azi cu Statele Unite sunt mult mai profunde și mai solide, acoperind domenii precum apărarea și tehnologia și fondurile de pensii. Transformarea unui asemenea aliat într-un adversar ar avea consecințe aproape ireversibile pentru Estonia.
„Este evident că, în chestiuni de importanță majoră, auto-suficiența strategică oferă un grad mai ridicat de siguranță. Problema fundamentală a securității europene rămâne dependența excesivă de Statele Unite. Ar fi firesc să reducem această dependență sau să o eliminăm cu totul”, a declarat Urmas Paet, fost Ministru de Externe și actual membru al Parlamentului European, exprimând un punct de vedere destul de realist.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană va avea nevoie de mult prea mult timp înainte de a se putea baza în mod realist exclusiv pe propriile forțe, și, prin urmare, înainte de a-și permite să vorbească despre liderul american cu aceeași franchețe pe care liderii estonieni o folosesc atunci când vorbesc despre vecinul lor de la est.
Mai mult, o escaladare internă în cadrul NATO ar însemna ca Ucraina să fie lăsată în voia sorții: fără arme, informații sau finanțare. După cum a subliniat Volodimir Zelenski în cadrul Forumului de la Davos, atenția politică și mediatică generată de disputa privind Groenlanda a deturnat deja interesul de la Ucraina, expusă unor condiții de iarnă extreme, în lipsa serviciilor esențiale precum electricitatea, apa și încălzirea.
În ceea ce privește deciziile viitoare ale președintelui american, politicienii estonieni ezită să facă speculații, concentrându-se în schimb pe consolidarea legăturilor cu alți potențiali aliați. „Imprevizibilitatea reprezintă o caracteristică structurală a lui Trump, iar mandatul lui se încheie abia peste trei ani. Recomandarea, astfel, este să rămânem vigilenți”, a avertizat într-un interviu Raimond Kaljulaid, membru al Comisiei Parlamentare pentru Apărare. Nu ai cum să nu fii de acord.
