După încă un an turbulent pentru Georgia, marcat de proteste, polarizare politică tot mai profundă și critici tot mai intense din partea aliaților occidentali, probabil că în 2026 partidul de guvernământ, Visul Georgian, va lua noi măsuri autoritare; în același timp, rezistența față de guvern și mișcarea de protest nu vor dispărea.
Într-un interviu pentru Veridica, fondatorul Institutului Europa-Georgia (EGI), Giorgi Melașvili, explorează tendințele cheie care au definit anul 2025 și evaluează implicațiile acestora pentru viitorul societății georgiene, mișcările de opoziție și integrarea euro-atlantică.
VERIDICA: Care au fost principalele tendințe politice în Georgia în 2025 și cum ar putea acestea să influențeze anul următor?
GIORGI MELAȘVILI: Au existat două tendințe sau teme principale în politica georgiană în 2025. Pe de o parte, am asistat la o activitate febrilă de legiferare a autoritarismului, Visul Georgian adoptând legi din ce în ce mai represive și draconice, care nu numai că sunt inutile pentru oricine, dar dăunează și structurii societății georgiene și sunt, prin natura lor, nedemocratice. În plus, acestea îndepărtează și mai mult Georgia de Uniunea Europeană. Aceasta este prima temă: Visul Georgian, care încearcă să consolideze autoritarismul, dar nu o face foarte bine.
Pe de altă parte, o altă temă principală este mișcarea de protest care nu a dispărut și care va continua. În ciuda faptului că, din când în când, numărul persoanelor care participă la protestele zilnice de pe bulevardul Rustaveli se schimbă, mișcarea de protest în sine nu a dispărut – ea există în continuare.
În plus, votul de protest, al persoanelor care nu acceptă Visul Georgian și autoritarismul său, este în creștere. Și cu aceste legi nedemocratice, absolut represive, Visul Georgian nu face decât să ajute societatea să înțeleagă mai bine ce este de fapt. Dispersarea demonstranților, utilizarea substanțelor chimice și așa mai departe – toate acestea arată societății georgiene cu cine avem de-a face de fapt.
Ambele teme, mișcarea către autoritarism și protestul și rezistența împotriva acestui autoritarism, vor fi probabil vizibile și în 2026.
Lupte în interiorul Visului Georgian
VERIDICA: În interiorul Visului Georgian, anul a fost marcat de războaie între clanuri și scandaluri zgomotoase de corupție împotriva propriilor membri. Ce indică aceste tendințe?
GIORGI MELAȘVILI: Visul Georgian nu este un partid politic în sensul strict al cuvântului. Este proiectul unei anumite persoane, al unui lider autoritar. Tot ceea ce se întâmplă este o luptă pentru frimiturile de la masa baronului. Vedem încercări ale diferitelor clanuri din cadrul Visului Georgian de a obține mai mult acces la resurse financiare și putere, precum și încercări de a păstra puterea în fața sprijinului electoral în rapidă scădere.
În prezent, există două clanuri principale. Primul este clanul Kobakhidze, așa-numitul nou Vis Georgian, reprezentat de o generație mai tânără. Mulți dintre acești oameni nu au participat la evenimentele din 2012, dar mulți dintre ei au făcut parte anterior chiar din Mișcarea Națională Unită. Acesta este clanul care deține acum aproape toată puterea și este cel mai apropiat de Ivanișvili.
În același timp, există și al doilea clan – clanul Garibașvili, format din persoane care au fost active în 2012, când Visul Georgian a ajuns la putere, și care au fost mult timp principalul sprijin al regimului.
Ceea ce vedem este, pe de o parte, o luptă între două clanuri și, pe de altă parte, o revizuire a contractului social dintre Visul Georgian și electoratul său. De aceea toate aceste evenimente sunt atât de dureroase pentru autorități. Pentru că, pe lângă lupta între clanuri, care are loc în orice regim autoritar, există și o schimbare a contractului social care exista înainte.
Retorica antioccidentală și eșecurile politicii externe
VERIDICA: Ce alte accente semnificative ale politicii duse de Visul Georgian în 2025 pot fi evidențiate?
GIORGI MELAȘHVILI: Fără îndoială, tonul antioccidental. Pentru că acest zgomot cu care Visul Georgian încearcă să acopere toate subiectele importante este în continuă creștere. La fel ca Vladimir Putin și autoritățile ruse, ei se pierd în propria propagandă și încep să creadă în absurditățile pe care propaganda le folosește pentru a-și justifica propriile acțiuni.
Prin urmare, retorica antioccidentală pe care Visul Georgian a folosit-o anterior s-a intensificat semnificativ în 2025. În plus, au existat premise ca Visul Georgian să încerce să intensifice propaganda privind neutralitatea Georgiei, ceea ce reprezintă un pas sinucigaș. În același timp, au existat încercări de stabilire a relațiilor cu Moscova, care însă nu au avut succes.
Din punctul de vedere al relațiilor internaționale, Visul Georgian a înregistrat numai eșecuri. În ianuarie, reprezentanții partidului au promis să îmbunătățească relațiile cu noua administrație americană. A trecut un an, dar principala realizare în politica externă a devenit o șapcă pe care Donald Trump i-a dăruit-o ambasadorului georgian.
Au existat speranțe pentru o apropiere de Bruxelles prin intermediul lui Orbán, care nu s-au concretizat – relațiile cu UE s-au înrăutățit.
Încercările Visului Georgian de a se apropia de Rusia au eșuat, de asemenea: Kremlinul nu este pregătit nici măcar pentru un flirt simbolic în ceea ce privește regiunile ocupate, ceea ce este de înțeles, având în vedere situația lor în Ucraina.
Singura direcție în care Visul Georgian încă încearcă să facă ceva este China, dar din partea chineză nu există încă un interes deosebit, iar cu cât Visul Georgian își înrăutățește relațiile cu Occidentul, cu atât China va fi mai puțin interesată să facă ceva în Georgia.
Este o situație paradoxală, în care relațiile cu China depind direct de relațiile cu Occidentul, pentru că principala funcție a Georgiei este cea de tranzit. O funcție de tranzit are nevoie de două puncte: un punct de plecare și un punct de sosire. Și dacă China este, fără îndoială, punctul de plecare, atunci punctul de sosire nu este foarte clar, având în vedere cât de mult a deteriorat Visul Georgian relațiile cu Occidentul.
La toate acestea se adaugă situația geopolitică din Caucazul de Sud. În primul rând, vorbim despre ramură sudică a coridorului central. Este vorba despre așa-numitul TRIPP, cunoscut și sub numele de coridorul Zangezur. În plus, Pașinian a făcut recent un apel către Federația Rusă cu solicitarea de a restabili comunicațiile feroviare între Armenia și Azerbaidjan. În consecință, toate acestea, pe termen mediu și lung, pot schimba complet geopolitica Caucazului și pot crea o concurență serioasă cu ramura nordică, care trece acum prin Georgia și al cărei principal avantaj competitiv trebuia să fie portul din orașul Anaklia. Dar Visul Georgian a eșuat și în privința acelui port.
Așadar, această situație geopolitică și diplomatică este extrem de problematică pentru Visul Georgian.
Viitorul opoziției și al mișcării de protest
VERIDICA: Cum a fost acest an pentru opoziția georgiană, având în vedere că majoritatea liderilor opoziției pro-occidentale sunt în prezent închiși? Și are opoziția georgiană un viitor?
GIORGI MELAȘHVILI: Pentru opoziția georgiană a fost un an și foarte rău, și foarte bun. Pe de o parte, Comisia Tsulukiani (Comisia parlamentară temporară de anchetă a Visului Georgian, însărcinată cu studierea perioadei de guvernare a Mișcării Naționale Unite din 2003-2012, prezidată de vicepreședinta Visului Georgian, Thea Tsulukiani) a jucat un rol extrem de negativ: liderii opoziției au fost arestați sub pretexte absolut inventate și neconstituționale.
Întreaga comisie contravine în mod categoric Constituției Georgiei, deoarece, potrivit legii, majoritatea membrilor comisiei ar fi trebuit să fie reprezentanți ai opoziției. Faptul că Visul Georgian a numit cinci sau șase persoane din propriile rânduri, care au devenit o pseudo-opoziție și astfel au îndeplinit formal această cerință, nu constituie, desigur, o respectare a spiritului sau a literei legii. Prin urmare, întreaga comisie, prin însăși natura sa, este ilegitimă.
Pe de altă parte, în ciuda faptului că liderii opoziției au fost arestați, vedem și observăm foarte clar că spectrul opoziției din Georgia se extinde, iar numărul persoanelor care se opun Visului Georgian este, de asemenea, în creștere.
Și, fără îndoială, din acest punct de vedere, anul nu a fost deloc cel mai prost pentru opoziție, deoarece observăm o dezamăgire crescândă, inclusiv în rândul foștilor susținători ai Visului Georgian. În parte, acest lucru a fost realizat chiar de Visul Georgian, când Irakli Garibașvili (fostul prim-ministru al Georgiei), Grigol Liluașvili (fostul șef al Serviciului de Securitate al Statului) și Juansher Burchuladze (fostul ministru al Apărării din Georgia) au fost arestați, spulberând astfel multe mituri propagandistice despre cât de „bun” este Visul Georgian.
La aceasta s-au adăugat ancheta BBC și dispersarea absolut inumană a demonstranților de pe bulevardul Rustaveli. Drept urmare, am obținut un electorat protestatar mai numeros, care poate că nu este întotdeauna prezent în mod activ pe Rustaveli, dar cu toate acestea este absolut clar pentru oricine din Georgia că Visul Georgian este o minoritate. Una destul de zgomotoasă și gălăgioasă, dar totuși o minoritate.
VERIDICA: Protestele continuă în Georgia de mai bine de un an. Cum vedeți viitorul acestora și la ce ar putea duce ele anul viitor?
GIORGI MELAȘHVILI: Protestele vor continua cu siguranță. Vedem deja că mișcarea de protest se adaptează la legile draconice care au fost adoptate, iar acest lucru nu se întâmplă în detrimentul protestelor.
Observăm că mișcarea de protest învață și din propriile greșeli. De exemplu, marșurile de sâmbătă adună mult mai mulți oameni decât protestele zilnice, de care societatea, obiectiv vorbind, este destul de obosită. Dar, de îndată ce sunt anunțate acțiuni de amploare, marșuri mari, vedem că populația participă activ la toate acestea.
Principala problemă în 2025 și, probabil, cel puțin parțial în viitor, este că mișcarea de protest nu a fost transformată într-un proces politic. Pe de o parte, acest lucru este de înțeles, deoarece despre ce proces politic putem vorbi în condițiile unui regim autoritar? Dar, pe de altă parte, având în vedere că Visul Georgian nu a reușit să creeze un regim autoritar de tipul celui din Belarus în Georgia și că există încă mecanisme politice care pot fi utilizate, aceasta nu este nici cea mai inteligentă strategie. Prin urmare, ar fi bine ca în 2026 opoziția să poată utiliza și instrumente politice.
Integrarea euro-atlantică: provocări și perspective
VERIDICA: Cât de realist este parcursul Georgiei către integrarea euro-atlantică, având în vedere deteriorarea continuă a relațiilor cu partenerii occidentali?
GIORGI MELAȘHVILI: Sub conducerea Visului Georgian, desigur, aceasta este o perspectivă foarte îndepărtată, dacă nu chiar imposibilă. Dar dacă Visul Georgian pierde alegerile sau își schimbă complet retorica și politica, atunci Uniunea Europeană devine un jucător geopolitic. Interesul Uniunii Europene a fost documentat foarte precis: Georgia rămâne o țară candidată la aderarea la UE. Prin urmare, dacă la Tbilisi va exista în sfârșit un guvern care să aibă în vedere interesele naționale ale Georgiei, atunci, desigur, integrarea europeană este doar o chestiune de timp, deoarece până acum Georgia a fost liderul trio-ului de state asociate la UE format din Georgia, Ucraina și Moldova. Și acest potențial există în continuare.
Problema este că Visul Georgian a creat atât de multe probleme încât rezolvarea acestora va necesita timp suplimentar. Așadar, astăzi suntem foarte în urmă, dar există încă potențialul de a recupera timpul pierdut.
VERIDICA: Evident, Visul Georgian și-a pus mari speranțe în acest an într-o resetare a relațiilor cu SUA după victoria electorală a lui Donald Trump. Au fost îndeplinite aceste așteptări?
GIORGI MELAȘHVILI: Nu, nu au fost îndeplinite. Am menționat deja că principala realizare a Visului Georgian în politica externă a fost șapca pe care Donald Trump i-a dăruit-o ambasadorului Georgiei.
Vorbind serios acum, singurul lucru pe care Visul Georgian a reușit să-l realizeze cu prețul unui lobby intens în Statele Unite este că așa-numita Lege Megobari nu a fost adoptată prin procedură accelerată, iar acum va fi adoptată fie prin procedura obișnuită, fie se va prelungi pentru o perioadă foarte lungă de timp. Aceasta a fost singura realizare în politica externă a Visului Georgian. Ceea ce, apropo, nu este o realizare pentru Georgia. Este exclusiv un obiectiv al partidului, pe care au reușit să-l atingă mai mult sau mai puțin.
Pe de altă parte, Visul Georgian continuă să fie izolat de comunitatea euro-atlantică. În timp ce atât Pașinian, cât și Aliyev au reușit să stabilească relații cu noua administrație de la Washington, Visul Georgian nu a reușit să facă acest lucru. Și acest contrast este foarte vizibil atunci când Kobakhidze se duce la Ashgabat, în timp ce Pașinian și Aliyev sunt constant la Washington.
În plus, Visul Georgian avea speranțe că se va produce o sincronizare ideologică cu administrația Trump. Dar este evident că nici acest lucru nu se întâmplă, deoarece Visul Georgian încalcă în mod foarte activ liniile roșii trasate de noua administrație americană nu numai în ceea ce privește Georgia, ci și în ceea ce privește Uniunea Europeană. Este vorba despre interzicerea partidelor, despre care JD Vance a menționat foarte clar că este inacceptabilă pentru Statele Unite ale Americii. Este vorba despre încercarea de a pune căluș populației Georgiei și de a nu-i permite să-și exprime liber opinia, despre legile împotriva mass-media, încercările, cel puțin retorice până acum, de a amenda oamenii pentru postările lor pe Facebook și așa mai departe.
Toate acestea sunt, desigur, niște limite de nedepășit pentru noua administrație, dar Visul Georgian le încalcă foarte activ. Prin urmare, a vorbi despre stabilirea unor relații cu SUA este, desigur, complet nerealist, irealist și chiar, aș spune, inadecvat.
VERIDICA: Georgia rămâne o țară candidată la aderarea la UE, deși, după cum a remarcat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, acest statut a devenit unul pur formal. Relațiile cu UE și SUA au fost reduse la minimum. Unele țări europene și Statele Unite au impus sancțiuni asupra unor oficiali georgieni, iar contactele cu reprezentanții autorităților au fost reduse la minimum. Cum evaluați eficacitatea acestor măsuri luate de Occident?
GIORGI MELAȘHVILI: Bruxelles nu a introdus nicio sancțiune centralizată, deoarece Ungaria a blocat toate încercările Uniunii Europene de a introduce sancțiuni împotriva anumitor reprezentanți ai Visului Georgian. Anumite țări, precum Germania, statele baltice și altele, au adoptat, desigur, sancțiuni individuale, dar, în același timp, înainte de adoptarea noului mecanism de suspendare a liberalizării vizelor, Uniunea Europeană nu a luat nicio măsură serioasă în ceea ce privește sancțiunile.
Acum situația se schimbă, au adoptat un nou mecanism care permite suspendarea efectelor liberalizării vizelor pentru anumite grupuri ale populației, iar această suspendare, desigur, va fi mult mai dureroasă pentru Visul Georgian.
Până acum, Visul Georgian, împreună cu principalul său sponsor, Orbán, a utilizat în mod activ mecanismele instituționale ale Uniunii Europene, de exemplu, faptul că deciziile în UE se iau prin consens, ceea ce înseamnă că este necesar acordul tuturor statelor membre ale blocului, iar Ungaria a abuzat în mod foarte activ de acest mecanism, blocând toate încercările de sancționare a Visului Georgian.
Acum, odată cu anunțarea noului mecanism de suspendare a liberalizării vizelor pentru anumite grupuri, Ungaria are mult mai puține oportunități de a-și ajuta partenerii din Tbilisi. În plus, Orbán însuși are anumite probleme, în primul rând alegerile proprii și faptul că popularitatea sa a scăzut semnificativ. Prin urmare, cred că în aprilie vom observa deja o situație ușor diferită în Uniunea Europeană și în relațiile dintre Uniunea Europeană și Georgia, deoarece aceasta este perioada în care vor avea loc alegerile în Ungaria și există anumite indicii că Orbán va avea mari dificultăți în a câștiga aceste alegeri.
VERIDICA: Cum vedeți începutul noului an pentru Georgia?
GIORGI MELAȘHVILI: Visul Georgian va continua să elimine legile democratice și să încerce să înăbușe protestele, societatea civilă și mass-media liberă. Pe de altă parte, ceea ce îmi dă speranță este faptul că protestele continuă și nu au dispărut nicăieri.
Visul Georgian nu este în măsură să-și mărească baza electorală, așa că încearcă în mod isteric să găsească noi teme, fie că este vorba de prețurile alimentelor, lupta împotriva corupției sau orice altceva. Dar nu se descurcă prea bine. Sunt atât de obișnuiți să opereze în noțiuni abstracte despre un partid global, război, stat profund și alte conspirații fără sens, încât acum le este foarte greu să treacă la probleme reale. Și, după cum se știe, clișeele propagandistice au o anumită inflație: își pierd puterea, iar acum Visul Georgian încearcă activ să vină cu ceva nou pentru a-și păstra măcar baza electorală rămasă.
