După luni de speculații, Rumen Radev, perceput mult timp drept un politician apropiat Kremlinului, și-a dat demisia din funcția de președinte, iar toată lumea se așteaptă să-și formeze propriul partid politic. Demersul ar putea fie să unească forțele politice pro-ruse din Bulgaria, fie să le fractureze în mod iremediabil.
Bulgaria intră pe un teritoriu necunoscut
„Este ultima dată când vă vorbesc în calitate de președinte”, a declarat pe un ton dramatic președintele Bulgariei, Rumen Radev, luni seara, când și-a anunțat demisia, o decizie mult anticipată care ar putea declanșa schimbări seismice în peisajul politic local. Demisia președintelui deschide calea către un presupus partid nou și o candidatură la alegerile parlamentare, în contextul în care Bulgaria se îndreaptă către alegeri anticipate în această primăvară.
Criticând sistemul politic existent drept „un model de guvernare lipsit de scrupule” și „un mecanism al oligarhiei”, Radev a sugerat care va fi următoarea sa mutare politică, fără să precizeze însă dacă aceasta va însemna înființarea propriului partid politic.
Nu a fost încă stabilită data pentru alegerile anticipate din primăvară, iar în acest moment nu se știe exact dacă Radev intenționează să folosească acest prilej pentru a-și demonstra noile ambiții.
Rumen Radev este primul președinte al Bulgariei care părăsește brusc funcția. În discursul său, Radev a declarat că actuala vicepreședintă, Iliana Iotova, va prelua funcțiile președintelui până la finalul mandatului. Iotova devine astfel prima președintă din istoria Bulgariei. Până la finalul anului 2026 urmează să fie organizate și alegeri prezidențiale, ceea ce înseamnă că în Bulgaria vor avea loc cel puțin două runde de alegeri anul acesta.
Încercarea de a profita de pe urma valului de proteste
Alegerile generale din această primăvară, primele programate pentru acest an, reprezintă efectul celui mai amplu val de proteste din istoria recentă a Bulgariei, care la începutul lunii decembrie a răsturnat în mod surprinzător coaliția formată din populiștii de centru-dreapta GERB, naționaliștii „Există un astfel de popor”, Partidul Socialist Bulgar pro-Kremlin, susținută și de „MRF - Un nou început”, partidul înființat de oligarhul Delian Peevski, vizat de sancțiuni pe plan internațional.
Protestele din noiembrie și decembrie au fost sprijinite de partidele de opoziție pro-UE „Continuăm schimbarea” și „Bulgaria democrată”, care cu siguranță vor exploata valul de nemulțumire publică pentru a-și construi campania electorală. Liderii acestor partide și-au anunțat obiectivul ambițios: obținerea unei majorități de peste 120 din cele 240 de mandate din Parlament, o performanță pe care niciun partid nu a realizat-o de la sfârșitul anilor '90, dar și un obiectiv pe care Rumen Radev l-ar putea urmări.
În discursul său, Radev și-a exprimat deschis susținerea față de proteste, deși acest lucru nu l-a transformat într-o alternativă politică, iar sloganurile protestatarilor i-au ironizat frecvent orientarea sa pro-rusă.
Cu toate acestea, Radev pare să mizeze pe dorința unei bune părți a societății de a instala o nouă conducere politică.
Potrivit unui sondaj realizat de Alpha Research la mijlocul lunii decembrie, 40,3% dintre cei intervievați au declarat că doresc ca o nouă forță politică să preia frâiele țării. Un sondaj Market Links din 12 ianuarie arată că Radev continuă să beneficieze de susținere, 44% dintre participanți exprimându-și încrederea în deciziile sale.
Toți „vatnicii”* președintelui
Speculațiile privind viitorul lui Rumen Radev circulă de ani de zile.
Zvonurile s-au intensificat în 2025, când președintele s-a opus intrării Bulgariei în Zona Euro, până în punctul în care a solicitat organizarea unui referendum, deși țara primise deja undă verde de la mecanismele UE, iar Constituția interzice organizarea unui astfel de referendum privind tratatele internaționale. Lipsa referendumului pentru trecerea la Euro a fost evocată și în discursul de luni al președintelui.
Situația ridică întrebări în legătură cu modul în care un posibil viitor partid al lui Rumen Radev se va raporta la celelalte partide pro-ruse din Parlament: partidul de extremă dreaptă „Renașterea”, partidele nou-înființate Măreția și Moralitate, unitate, onoare (MECh) și Partidul Socialist. Experții anticipează că Radev va eroda electoratul acestor formațiuni, în loc să formeze un bloc pro-rus unitar împreună cu acestea. În primele reacții oficiale, „Renașterea” a criticat decizia lui Radev, considerându-i platforma o imitație a propriei agende.
Chiar dacă ambițiile lui Radev sunt acum mai clare, nu există colaboratori vizibili care ar urma să se alăture presupusului său proiect politic.
Ascensiunea treptată a lui Rumen Radev
Încă din 2021, Radev a intrat practic în sfera puterii executive printr-o serie de cabinete interimare, pe fondul unei spiralei electorale care acum pare relansată. Este o putere pe care a pierdut-o de fiecare dată când a fost formată o nouă coaliție, chiar și una instabilă.
Cele șapte cabinete interimare numite din 2021 încoace au devenit treptat un instrument prin care președintele s-a opus Parlamentului. Acest lucru a generat rezultate amestecate, rotații în cercurile de aliați și adversari ai președintelui, în contradicție cu litera Constituției privind atribuțiile limitate ale acestuia în politica internă.
Primele două guverne interimare ale lui Rumen Radev din 2021 au deschis calea către înființarea „Continuăm schimbarea”, principalul partid pro-european creat ca alternativă la GERB și care ulterior s-a întors împotriva președintelui pe fondul divergențelor geopolitice legate de invazia la scară largă din Ucraina. Tot în acest context a fost înființat și partidul pro-rus de scurtă durată „Ascensiunea Bulgariei”.
Mai târziu, în 2022, guvernul interimar al lui Radev a încercat în zadar să anuleze noile contracte de gaze, după ce Bulgaria și-a încheiat colaborarea cu Gazprom
Numele lui Rumen Radev a fost strâns asociat cu un acord controversat de livrări de gaze pe 13 ani între compania de stat Bulgargaz și firma energetică turcă BOTAS. Semnat în ianuarie 2023, acesta obligă Bulgaria să plătească Turciei aproximativ 1 milion de leva (circa 511.000 de Euro) zilnic în taxe de transport, indiferent dacă acest volum este utilizat sau nu.
În decembrie 2023, partidele au limitat prerogativele președintelui de a numi un premier interimar, limitând opțiunile la o listă strictă de oficiali: președintele Adunării Naționale, guvernatorul sau vice- guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, președintele sau vice-președintele Curții de Conturi, precum și Avocatul Poporului sau adjuncții săi.
În urma demisiei lui Radev, numirea guvernului interimar pentru 2026 va reprezenta probabil prima decizie majoră a succesoarei sale, Iliana Iotova.
*Vatnik: susținător și promotor al propagandei rusești; vezi aici mai multe despre sensul termenului.
