Oricine își asumă riscul de a achiziționa activele externe ale Lukoil nu doar că face o mișcare îndrăzneață, ci se și angajează într-un demers cu repercusiuni la nivel internațional. La fel ca România și Serbia, pe-ale căror teritorii există active Lukoil, Bulgaria s-a grăbit să găsească noi parteneri și să garanteze livrările ulterioare de combustibil de la rafinăria din Burgas. Schimbarea de proprietar va însemna, cel mai probabil, pierderea influenței economice a Kremlinului în regiune, deși noile acorduri ar urma să favorizeze „baronii locali” mai degrabă decât să aducă parteneri viabili.
Rămâne la latitudinea guvernului și-așa fragil să gestioneze un proces complicat, pe fondul unui nou val de proteste și-al frustrării la nivelul societății privind perspectivele economice ale țării.
Nu este încă limpede dacă există negocieri reale (probabil cu companii americane) sau dacă guvernul Bulgariei va merge până la capăt cu naționalizarea rafinăriei prin amendamentele aduse la bugetul anual, contestate de președinte.
Pe 2 decembrie, România a urmat o traiectorie similară după ce guvernul a aprobat printr-un decret preluarea controlului asupra activelor locale ale companiilor aflate sub efectul sancțiunilor internaționale, companii precum Lukoil, care deține a treia rafinărie ca mărime din țară. În cazul Bulgariei, această naționalizare treptată a sediului rafinăriei va reprezenta un nou test al stabilității pentru actuala coaliție, care funcționează din ce în ce mai mult în baza unui acord de tip cartel.
Gone in 26 seconds
Încă din noiembrie, Bulgaria a modificat legislația pentru a evita sancțiunile americane intrate în vigoare pe 21 noiembrie.
În octombrie, Washingtonul înghețase activele din SUA ale celor mai mari doi producători de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil, amenințând cu noi sancțiuni entitățile străine care continuau să colaboreze cu acestea.
Deși nu mai procesează țiței rusesc din martie 2024, rafinăria din Burgas rămâne un activ strategic pentru regiune, întrucât s-a reorientat către surse alternative din Kazahstan, Irak și Tunisia – tot prin intermediul rețelei Lukoil.
După anunțarea sancțiunilor americane, Bulgaria s-a mișcat neobișnuit de rapid: Comisia pentru Energie a Parlamentului s-a reunit și a adoptat amendamentele la Legea privind reglementarea administrativă a activităților economice legate de petrol și produse petroliere în doar 26 de secunde.
Episodul amintește, într-un fel, de modul în care Germania și-a asigurat aprovizionarea cu combustibil de la rafinăriile Rosneft de pe teritoriul său, plasându-le sub administrare guvernamentală în 2022. Totuși, în contextul activelor Lukoil din Bulgaria, desfășurarea evenimentelor a alimentat speculațiile că rafinăria va fi dată pe mâna unei figuri apropiate de guvern – ceea ce ar însemna ratarea unei oportunități de a sparge monopolul petrolier din țară, guvernată de ceva vreme de partidul populist GERB, aliații de conjunctură din Partidul Socialist Bulgar și formațiunea „Există un astfel de popor”, sprijiniți de „Noul început”, vehiculul politic al oligarhului Delian Peevski, demascat de investigația Pandora Papers și sancționat în baza Legii Magnițki. Alegerea unei figuri apropiate de putere comportă anumite riscuri: statul ar pune mâna pe o afacere privată profitabilă, dependentă în întregime de rețeaua dependențelor politice dintre Peevski și liderul GERB, Boiko Borissov.
Parlamentarii din partidele de opoziție „Continuăm Schimbarea” și „Bulgaria Democrată” au reclamat că nu au fost informați despre ora aleasă pentru ședința Comisiei, unii neștiind nici măcar că aceasta fusese convocată.
În baza amendamentelor aplicate, trebuie numit un administrator extern cu mandat limitat care să supravegheze vânzarea rafinăriei către un nou cumpărător – însă găsirea unui cumpărător pentru activele Lukoil nu este deloc simplă, întrucât oricine face afaceri cu compania rusă riscă să fie vizat de sancțiunile americane. Compania elvețiană Gunvor s-a retras dintr-un presupus acord după ce Trezoreria SUA a etichetat-o drept „marionetă a Kremlinului”. Relatările presei cu privire la interesul companiilor americane Exxon Mobil, Chevron și Romocco Fuels au rămas la nivel de speculație.
Culturistul care a ajuns expert financiar: cine este actualul șef al Lukoil
Deși în prezent este un apropiat al coaliției conduse de GERB, numele lui Rumen Spețov a devenit cunoscut odată cu venirea la putere, în 2021, a partidului de opoziție pro-european „Continuăm schimbarea”. Spețov a fost promovat drept una din fețele noi ale valului reformist, atrăgând atenția și prin biografia sa neobișnuită.
Născut în 1974 și absolvent de studii de securitate națională la Academia Ministerului de Interne, Rumen Spețov a fost la începutul carierei culturist. A devenit vicecampion național în 2009, 2014 și 2015 și campion la seniori în 2014 și 2015, participând și la un reality-show. La mijlocul anilor 2010 și-a schimbat traiectoria, devenind consultant financiar, o continuare firească a activității sale în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În mai 2021, a fost numit șef al ANAF-ului bulgar, demis ulterior de guvernul interimar desemnat de președintele Rumen Radev, pentru ca în 2023 să fie reinstalat în funcție, odată ce „Continuăm Schimbarea” a revenit la putere într-o coaliție de scurtă durată.
Deși partidul a revenit între timp în opoziție, Spețov a reușit în mod surprinzător să-și păstreze funcția și să rămână suficient de aproape de guvern pentru a juca un rol în actuala controversă Lukoil. Pe 17 iunie, presa locală a întrebat dacă „Continuăm schimbarea” mai are încredere în Spețov. Co-președintele partidului, fostul Ministru de Finanțe Assen Vassilev, a răspuns: „De când nu mai sunt ministru, nu am mai vorbit nici măcar o dată cu domnul Spețov. Cred că asta vă răspunde la întrebare”.
Când Spețov a fost anunțat oficial drept principalul candidat pentru funcția de manager comercial special al Lukoil, Asen Vasilev a descris decizia drept „o glumă proastă”, semnalând distanța apărută între Spețov și partidul care l-a lansat în politică. Deocamdată, Spețov nu a făcut declarații de presă în noua sa calitate.
Oficialii susțin că în această situație, lucrurile depind foarte puțin de ei, iar sancțiunile asupra Lukoil, o companie deținută de Rusia, au venit pe neașteptate. Liderul GERB, Boiko Borissov, a declarat pe 26 noiembrie că „poate doar Trump știe” ce se va întâmpla cu rafinăria și a descris sancțiunile drept „o lovitură venită din senin”.
Reacția previzibilă a Rusiei
Era de așteptat ca evenimentele să provoace ciocniri ideologice, iar forța de extremă dreapta pro-rusă „Renașterea” a sesizat Curtea Constituțională pe 21 noiembrie, solicitând o anchetă care vizează guvernul, pe care îl acuză că încalcă definițiile constituționale ale proprietății private.
Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a criticat la rândul ei măsura, cel mai recent pe 26 noiembrie, când a descris în presa locală numirea lui Spețov drept „un precedent periculos”, întrucât permite confiscarea unei afaceri private fără consimțământul proprietarului. Diplomata a adăugat că speră ca autoritățile să rezolve situația pentru a evita „cel mai rău scenariu”, referindu-se probabil la posibile dificultăți economice în timpul iernii. Declarațiile se înscriu în discursul conform căruia, dacă Bulgaria încearcă să-și diversifice resursele sau să limiteze afacerile deținute de Rusia, țara va ceda sub presiunea deficiențelor. O retorică similară s-a putut observa și la vremea când Bulgaria a întrerupt relațiile cu Gazprom în 2022.
Rafinăria din Burgas, inaugurată în 1998, asigură peste două treimi din consumul intern de combustibil al Bulgariei și a reprezentat un factor economic major. Totuși, majoritatea experților sunt de părere că țara dispune de suficiente rezerve pentru a gestiona tranziția.
Protestele anti-guvernamentale pot complica și mai mult planurile Sofiei privind Lukoil
La aproape un an de la preluarea puterii, coaliția de guvernare din Bulgaria se îndreaptă către un final turbulent de 2025, după ce zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Sofia pe 26 noiembrie și 1 decembrie pentru a protesta împotriva proiectului de buget pe 2026. Acesta a generat multe controverse pentru că impune creșteri de taxe pentru afacerile private pentru a finanța majorări salariale în sectorul public, o măsură percepută ca pe o tactică de a consolida controlul asupra instituțiilor statului și de a limita sectorul privat.
Rămâne de văzut dacă una dintre modificările propuse în proiectul de buget (creșterea bruscă a plafonului garanțiilor de stat cu 2 miliarde de Euro, de la 3,8 miliarde la 5,8 miliarde) va reprezenta un semn că Bulgaria ar inteționa să preia integral Lukoil. Liderii politici nu au comentat până acum un asemenea scenariu.
Actualul val de proteste, prin care oamenii cer deschis demisia cabinetului, în timp ce opoziția pregătește depunerea unei moțiuni de cenzură vineri în Parlament, pune la rândul său presiune pe guvern pentru a decide soarta Lukoil.
