Apele s-au învolburat în sud-estul Europei. În contextul în care drone au lovit zonele Bulgariei și României din Marea Neagră, iar infrastructura SpaceX a fost vizată în Bulgaria, Polonia și Germania, cel mai recent capitol al noii conflagrații globale a determinat adoptarea unor noi măsuri împotriva ingerințelor în Europa ale unor actori cu legături la Kremlin. Însă, în timp ce România și Polonia au reacționat ferm, guvernul bulgar, indulgent față de Moscova, a afișat un calm surprinzător în fața unor pericole fără precedent.
Situația a încins dezbaterea politică înaintea alegerilor prezidențiale din 25 octombrie, care coincid cu alegerile anticipate din Serbia. Favorită este președinta interimară Iliana Iotova, susținută de partidul de guvernământ Bulgaria Progresistă, favorabil Kremlinului și condus de premierul Rumen Radev.
O victorie a Iotovei ar alinia Președinția cu guvernul controlat de Radev, marginalizând și mai mult opoziția.
Prima regulă a guvernului bulgar: nu pronunți numele Rusiei
Cele două atacuri cu drone asupra unor nave comerciale sub pavilion străin, aflate în zona bulgară a Mării Negre, au avut loc pe 6 octombrie și respectiv 13 octombrie. Desfășurate la o săptămână distanță, în apropierea porțiunii de nord-est a litoralului, atacurile au avut urmări similare: de fiecare dată, o navă a fost avariată și alta s-a scufundat. Cel puțin una dintre nave transporta cereale din Ucraina. Atacurile au pus la încercare disponibilitatea premierului și fostului președinte Rumen Radev de a admite că Rusia ar putea fi autoarea lor. Acesta a invocat lipsa probelor, a oprit rapid misiunile de salvare și nu a oferit niciodată informații certe despre numărul victimelor. În scurtele declarații de presă date înainte de a fi internați, marinarii supraviețuitori au indicat Rusia drept autoarea atacurilor.
După cel de-al doilea atac, din 13 octombrie, s-au înmulțit criticile privind reticența lui Radev și a președintei interimare Iliana Iotova, fosta sa vicepreședintă, de a admite orice implicare a Rusiei, oferind noi argumente opoziției proeuropene. „Nu avem dovezi solide pentru a acuza vreuna dintre părți, dar logica sugerează că loviturile au fost în beneficiul Federației Ruse”, a declarat Radev pe 13 octombrie. El a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, la o întrevedere în cadrul căreia aceasta a susținut că responsabilă ar putea fi „o terță parte”. Guvernul nu a mai comentat această afirmație.
Iotova a integrat acest pericol în campania sa, afirmând că ea și Radev au dat dovadă de viziune promovând ideea păcii prin mijloace diplomatice, nu militare. În aparițiile din presă, ea a mai susținut că nu va permite ca militarii bulgari să lupte în Ucraina, deși o asemenea decizie nu a fost niciodată discutată.
Iotova este favorita alegerilor prezidențiale din 25 octombrie, în care îl are drept contracandidat pe Andrey Gyurov, premier interimar la începutul anului 2026. Acesta are poziții favorabile Uniunii Europene și Ucrainei și a semnat chiar un acord de cooperare cu Zelenski în aprilie.
Într-un interviu pentru Nova TV din 19 octombrie, ea a declarat că „recunoaște” poziția oficială a Consiliului European, potrivit căreia Rusia se află la originea atacurilor cu drone din zonele economice exclusive ale Bulgariei și României.
Situația a ridicat întrebări incomode despre apărarea antiaeriană a Bulgariei și gradul de pregătire al țării în eventualitatea unei noi escaladări, dar și temeri că informații importante au fost ascunse: numărul exact al persoanelor care au murit pe cele două nave scufundate rămâne necunoscut, iar natura încărcăturii acestora a rămas, de asemenea, subiect de speculații.
Totuși, într-o intervenție separată la Televiziunea Națională Bulgară, ministrul apărării, Dimitar Stoianov, a declarat că doar o anchetă desfășurată de partea bulgară ar putea identifica autorul atacurilor și a părut să minimalizeze poziția Consiliului European. Stoianov a evitat, de asemenea, să răspundă criticilor privind refuzul Bulgariei de a participa la programul anti-dronă al NATO, la începutul acestui an.
Vicepremierul și fostul jurnalist Ivo Hristov a declarat la postul de radio Darik, pe 19 octombrie, că „sfârșitul războiului din Ucraina nu va fi unul fericit pentru Europa” și a afirmat că se opune acordării de noi ajutoare Ucrainei.
Deși o lege din 2015 privind securitatea națională atribuie Consiliului de Miniștri rolul decizional în asemenea situații, atacurile au arătat că guvernul nu dispune de o procedură prin care să identifice sau să analizeze astfel de amenințări ori să mobilizeze rapid instituții precum Parchetul sau Agenția de Securitate Națională. După primul atac, Radev s-a arătat sceptic în privința necesității unei reuniuni pe tema securității naționale, inițiată de Consiliul de Miniștri și de președinta interimară, ale cărei rezultate rămân neclare. Acțiunile de război hibrid continuă să fie privite ca incidente izolate, fără a li se recunoaște caracterul strategic și impactul de ansamblu. În Bulgaria cresc temerile că guvernul lui Radev și Președinția condusă de Iotova participă în mod deliberat la acest război hibrid.
Alegătorii bulgari nu percep vocile sceptice față de Ucraina ca fiind proruse
Controversele recente nu influențează deocamdată rezultatul preconizat al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie. De fapt, sondajele recente indică o încredere și mai mare a populației în Iotova.
Potrivit unui sondaj al agenției Sova Harris, publicat pe 20 octombrie, Iotova ar urma să obțină 49,2% din voturi, ceea ce face foarte posibilă o victorie categorică în premieră în istoria alegerilor prezidențiale din Bulgaria.
Andrey Gyurov, probabilul său adversar în turul al doilea, se situează pe locul al doilea, cu 24,8%. Liderul prorus Kostadin Kostadinov, din partidul Renașterea, ar urma să ocupe locul al treilea, cu 9,5%. Singurul alt candidat cu o orientare proeuropeană, în afară de Gyurov, este Ivan Hristanov. Deși și-a anunțat primul candidatura, iar campania sa a fost cea mai vizibilă în Sofia, el ar urma să obțină doar 1,9%.
Un aspect interesant este că, potrivit recentului sondaj Sova Harris, alegătorii bulgari au o orientare predominant proeuropeană și probabil consideră că Iotova împărtășește aceste convingeri, nu că ar avea o orientare favorabilă Kremlinului. Situația amintește de intrarea lui Rumen Radev în parlament, în aprilie, după obținerea unei majorități rareori întâlnite și clasarea pe primul loc în toate categoriile de vârstă și grupurile sociale, în urma unui val de proteste în mare parte proeuropene. Potrivit unui sondaj Gallup din 8 octombrie, orientarea geopolitică a candidaților reprezintă un factor decisiv pentru doar 15,6% dintre alegători.
După protestul organizat vinerea trecută în fața Președinției din Sofia, pe 20 octombrie a avut loc o nouă manifestație, sub sloganul „«Pacea» voastră este capitulare, «diplomația» voastră este izolare”. În aceeași zi, Radev a respins protestele, prezentându-le drept o nouă încercare a opoziției de a „ne implica și mai mult în război”.
Dacă manifestațiile iau amploare, ele vor avea loc la exact un an de la mișcarea de protest de la nivel național care a răsturnat guvernul condus la acea vreme de GERB. Aceasta a deschis calea pentru ca Bulgaria Progresistă, partidul lui Radev, să umple vidul de putere, pe fondul campaniilor ezitante ale opoziției proeuropene.
