Fermieri și activiști letoni protestează față de tranzitul așa-numitelor „cereale însângerate”, pe care Rusia le exportă către țări terțe prin Letonia. Protestatarii susțin că aceste exporturi ajută Moscova să-și finanțeze mașinăria de război. Mai mult, o parte din cereale ar putea fi furate din teritoriile ucrainene ocupate.
Letonia este un aliat ferm al Ucrainei, căreia îi oferă sprijin sub diverse forme. Tocmai de aceea, unii cetățeni letoni consideră că permiterea tranzitului acestor cereale împinge Riga tot mai adânc într-un impas moral. Există însă și voci care se opun opririi tranzitului, atât în Letonia, cât și în rândul partenerilor săi internaționali.
Deși Letonia sprijină ferm Ucraina, Rusia rămâne un partener economic important pentru această țară
Letonia a susținut ferm Ucraina încă din primele zile ale invaziei ruse la scară largă. În februarie 2022, chiar la începutul invaziei, Letonia a furnizat Ucrainei rachete Stinger, esențiale pentru respingerea ofensivei ruse. Până la sfârșitul anului 2025, ajutorul militar leton acordat Ucrainei ajunsese la aproximativ 665 de milioane de euro. Estimările privind ajutorul bilateral alocat Ucrainei între 24 ianuarie 2022 și 28 februarie 2026, raportat la produsul intern brut (PIB), plasează Letonia printre cele mai generoase țări. În puțin peste patru ani, Letonia a oferit un sprijin echivalent cu 1,94% din PIB-ul său, fiind depășită doar de Danemarca, Lituania, Estonia și Norvegia.
În plus, autoritățile locale, organizațiile neguvernamentale și persoanele fizice au oferit ajutoare a căror valoare totală este adesea greu de estimat. De exemplu, la sfârșitul lunii februarie 2022, numeroși letoni au mers pe cont propriu la granița dintre Polonia și Ucraina și au adus refugiați în Letonia, găzduindu-i în propriile locuințe.
În societatea letonă există convingerea larg răspândită că relațiile economice cu Rusia și cu firmele rusești alimentează mașinăria de război a Moscovei în Ucraina și, implicit, sporesc amenințarea la adresa Letoniei. Totuși, există și excepții care umbresc acest tablou: companii care continuă să facă afaceri cu Rusia și Belarus. Potrivit datelor disponibile până în august anul acesta, Rusia ocupă locul al cincilea între principalele destinații ale exporturilor letone, valoarea acestora ajungând la 706,9 milioane de euro. Printre principalele categorii de mărfuri exportate se numără produsele alimentare, băuturile alcoolice, textilele și produsele industriei chimice. Exporturile către Rusia au scăzut însă în ultimii ani, după ce anterior înregistraseră valori și mai mari.
În același timp, importurile din Rusia au ajuns la 30 de milioane de euro în primele opt luni ale acestui an, fiind alcătuite în principal din produse ale industriei alimentare, băuturi alcoolice și țigări. Astfel, Rusia s-a situat pe locul 27 în rândul țărilor din care Letonia importă mărfuri.
Prin comparație, în aceeași perioadă, importurile din Ucraina au însumat 128,2 milioane de euro, plasând această țară pe locul 14, în timp ce exporturile către Ucraina au ajuns la 226,5 milioane de euro (locul 13).
În Letonia au existat apeluri ca lanțurile de supermarketuri să ofere mai multe produse ucrainene. Iar acest lucru s-a și întâmplat: pe rafturi se găsesc acum dulciuri ucrainene, în special bomboane, sosuri și alte produse. Produsele rusești, în schimb, lipsesc din aceste supermarketuri. Mărfurile importate din Rusia pot ajunge în micile magazine independente sau ar putea fi folosite ca materii prime, însă cantitățile sunt reduse.
În ceea ce privește companiile care exportă în Rusia, numele lor au fost făcute publice, dar această formă de presiune publică nu le-a determinat întotdeauna să-și schimbe poziția. În general, companiile respective refuză să discute cu presa sau se limitează la scurte comentarii.
Pe fondul atacurilor ucrainene asupra porturilor de la Marea Neagră, Rusia și-a redirecționat exporturile de cereale prin Letonia, provocând proteste locale
Relațiile comerciale cu Rusia nu se rezumă la importuri și exporturi. Letonia este și una dintre rutele prin care Rusia își exportă cerealele, iar volumul acestui tranzit a crescut semnificativ pe fondul atacurilor ucrainene asupra porturilor rusești de la Marea Neagră. Anul trecut, prin Letonia au trecut în total 652.000 de tone de cereale din Rusia. Anul acesta, până la sfârșitul lunii octombrie, volumul ajunsese deja la 1,115 milioane de tone. Numai în octombrie au fost transportate peste 400.000 de tone, cel mai ridicat nivel lunar înregistrat în acest an. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, volumul tranzitului din primele zece luni aproape s-a triplat. Organizațiile care fac lobby în Letonia pentru mediul de afaceri rus susțin că această creștere va continua, având în vedere situația de la Marea Neagră. A crescut și tranzitul cerealelor din Belarus, ajungând la 185.000 de tone, un volum care depășește deja totalul înregistrat pe întreg anul trecut.
Autoritățile letone recunosc că nu există certitudini privind originea reală a acestor cereale. Ucraina a avertizat Letonia că cel puțin o parte dintre cerealele venite din Rusia și aflate în tranzit ar putea proveni din teritoriile ucrainene ocupate. Letonia s-a angajat să efectueze analize de laborator pentru a verifica această suspiciune.
Presiunile au început să crească și pe plan intern. Indignarea a ajuns atât de mare, încât letonii, de obicei reticenți să participe la proteste, au ieșit în stradă. Sâmbătă, 7 noiembrie, câteva sute de persoane - deși organizatorii se așteptaseră la o participare mult mai numeroasă - s-au adunat la Jēkabpils, unul dintre orașele letone prin care trec cerealele rusești. Protestul a fost inițiat de Gundars Kalve, un cunoscut fermier și antreprenor leton, voluntar în armata ucraineană. În fiecare an, el petrece câteva luni pe front, luptând împotriva armatei ruse.
Protestatarii au denunțat atât atitudinea contradictorie a Letoniei, care continuă, după cum a spus unul dintre participanți, să colaboreze „cu ucigașii, finanțând crimele lor [din Ucraina]”, cât și pericolul pe care aceste relații îl reprezintă pentru securitatea țării. În plus, tranzitul cerealelor rusești afectează sectorul cerealier leton și competitivitatea exporturilor sale pe piața mondială.
La protest a participat și premierul Andris Kulbergs, care, alături de formațiunea sa, „Lista Unită”, obținuse recent o victorie categorică la alegerile parlamentare. Kulbergs a fost însă întrerupt în repetate rânduri de huiduieli și strigăte de dezaprobare. Protestatarii au avertizat că, dacă situația nu se schimbă, în a doua jumătate a lunii noiembrie ar putea recurge la acțiuni mai radicale, inclusiv la blocarea căilor ferate.
Oprirea tranzitului „cerealelor însângerate” nu este atât de simplă
Una dintre măsurile propuse pentru reducerea sau oprirea tranzitului a fost majorarea taxei de tranzit cu 300%. Inițiativa guvernului a fost susținută de majoritatea deputaților din parlamentul leton, Saeima. Veniturile obținute din această taxă ar urma să fie transferate Ucrainei.
Există însă îndoieli cu privire la compatibilitatea unei astfel de taxe cu legislația UE, după cum a atras atenția ministrul lituanian al agriculturii. Ineta Ziemele, judecătoare letonă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu este de acord cu oficialul lituanian. Ziemele arată că Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene „nu se opune interdicțiilor sau restricțiilor la import, la export ori privind mărfurile aflate în tranzit, justificate din motive de morală publică, ordine publică sau siguranță publică”. La fel ca Letonia, Lituania și Estonia se confruntă cu această dilemă privind exporturile rusești. La începutul lunii octombrie, Estonia a luat chiar măsuri pentru a interzice complet tranzitul cerealelor rusești și belaruse pe teritoriul său. La acel moment, autoritățile letone au declarat că trebuie să analizeze dacă vor urma exemplul Estoniei, iar premierul a susținut că problema ar trebui tranșată la nivelul UE. Elīna Melngaile, expertă în afaceri internaționale în cadrul Comisiei Europene, nu este de acord. Ea a scris pe X că „este limpede că decizia de a permite exportul cerealelor prin porturile letone urmărește protejarea unor interese de afaceri specifice”. Melngaile a adăugat că „guvernul trebuie să cântărească dacă profitul pe termen scurt al porturilor compensează: 1) prejudiciul de imagine în ochii Ucrainei și ai aliaților noștri; și 2) slăbirea capacității Letoniei de a susține adoptarea unor noi sancțiuni”.
„Interesele de afaceri specifice” la care se referă Melngaile ar putea avea legătură cu unul dintre cele mai mari porturi ale Letoniei, cel din Liepāja, și cu un partid din acest oraș, care face parte din coaliția de guvernare. Totuși, nicio instituție de presă și niciun oficial nu au indicat un grup de interese anume. Deocamdată, acestea sunt doar zvonuri care circulă în discuții private, neoficiale.
Premierul Kulbergs nu a făcut referire la companiile letone, ci a invocat situația importatorilor din țări aliate, precum SUA și Japonia, care au încheiat contracte pentru achiziția cerealelor rusești. „Prin impunerea unor sancțiuni sau aplicarea unor taxe mai mari, i-am afecta automat și pe ei, iar aceștia ne-ar putea da în judecată”, a declarat șeful guvernului. Potrivit acestuia, Letonia ar putea fi obligată de instanțe să plătească „sute de milioane de euro”.
În cele din urmă, este posibil ca nici Bruxelles-ul să nu fie dispus să limiteze tranzitul cerealelor rusești: propunerile celor trei state baltice de a-l interzice complet au fost ignorate până acum. Motivele sunt mai multe. Unele state membre se opun unei asemenea măsuri, iar marii comercianți internaționali de cereale fac lobby împotriva ei. Nu în ultimul rând, există temeri privind consecințele unei astfel de interdicții. Autoritățile letone au precizat că, după ce tranzitează Letonia, cerealele ajung în principal în Africa, mai ales în Algeria și Egipt, dar și în Mozambic, Nigeria, Angola, Senegal, Kenya și Maroc. Oprirea livrărilor ar putea provoca probleme de aprovizionare cu alimente sau chiar foamete în aceste țări, ceea ce ar duce la creșterea numărului de refugiați și migranți din Africa.
