Promițând să fie un „președinte al păcii”, Iliana Iotova a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale cu 57,6% din voturi, față de 39,5% candidatului opoziției pro-eurpene, Andrei Ghiurov. Funcția de vicepreședinte îi va reveni lui Kiril Vâlcev, directorul Agenției bulgare de știri (BTA), difuzorul public din Bulgaria. Cei doi au fost susținuți de partidul de guvernământ „Bulgaria Progresistă” al premierului Rumen Radev, dar și de fosta formațiune a Iotovei, Partidul Socialist Bulgar. Prezența la urne a fost de doar 29,1%, un pic mai bună decât minimul istoric de 22,98% înregistrat în primul tur, pe 25 octombrie.
În vârstă de 61 de ani, Iotova, care a ocupat funcția de vicepreședinte în timpul mandatelor lui Rumen Radev (2016 – începutul anului 2026) și a preluat interimatul funcției supreme în ianuarie, după ce Radev a demisionat pentru a obține o majoritate parlamentară, s-a impus în ciuda mai multor controverse și a unui val de critici din partea opoziției. Atât Iotova, cât și Radev au oferit explicații ambigue cu privire la recentele atacuri cu drone din Marea Neagră, inclusiv în zona economică exclusivă a Bulgariei, refuzând să numească Rusia explicit drept agresor. Atitudinea lor a declanșat mai multe proteste la Sofia, ambii menținându-și scepticismul ferm față de acordarea unui ajutor suplimentar Ucrainei.
În primele declarații de duminică seară, Iotova a susținut că alegătorii au rezonat cu mesajul campaniei sale axate pe „atitudine pozitivă” și „dialog”. La rândul său, Radev a afirmat că bulgarii „au ales viitorul în locul trecutului, au ales pacea, stabilitatea și normalitatea”. Întrebat în cadrul conferinței de presă dacă se așteaptă la noi proteste în stradă, premierul Radev a declarat: „Trăim într-o democrație, oamenii protestează din te miri ce motiv...”
Cine este noul președinte al Bulgariei?
Născută în 1964 la Sofia, Iotova și-a început cariera ca prezentatoare la Televiziunea Națională Bulgară în prima jumătate a anilor '90.
Legătura sa cu Partidul Socialist Bulgar (BSP), o formațiune cu orientare tradițional pro-moscovită, datează din 1997, când a început să lucreze pentru biroul de presă al partidului. Un detaliu important este că Iotova a intrat în partid într-un moment extrem de complicat pentru acesta: Bulgaria traversa o perioadă de criză economică profundă și era zguduită de proteste de amploare împotriva cabinetului socialist condus de Jan Videnov. În 2005, Iotova a devenit parlamentar, într-o perioadă în care BSP a rămas la guvernare prin alianța cu NDSV (Mișcarea Națională pentru Stabilitate și Progres), partidul fostului monarh Simeon al II-lea de Saxa-Coburg-Gotha, aflat astăzi la periferia scenei politice, dar numărându-se printre formațiunile care au susținut-o pe Iotova.
După aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, Iotova a fost aleasă europarlamentar. Ea a obținut un nou mandat în Parlamentul European în 2014, însă a demisionat doi ani mai târziu, în 2016, pentru a candida alături de Rumen Radev, devenind vice-președinta acestuia. Radev și Iotova au câștigat alegerile ca independenți, dar cu susținerea socialiștilor, strategie pe care au repetat-o cu succes și în 2021.
În ianuarie 2026, Radev a demisionat din funcția de președinte pentru a fonda partidul „Bulgaria Progresistă”, obținând o victorie categorică în alegerile parlamentare din aprilie. Radev a devenit astfel primul politician bulgar care a deținut atât funcția de președinte, cât și pe cea de prim-ministru. La rândul ei, în timpul mandatului de președinte interimar, Iotova a devenit prima femeie aflată la conducerea instituției, iar în urma acestei victorii devine prima femeie aleasă în funcția de șef al statului.
Se îndreaptă Bulgaria către Est?
„Somnul națiunilor naște dictaturi. Ne-am trasat calea pentru următorii cinci ani. În curând, copiii noștri ne vor întreba unde eram pe 1 noiembrie 2026”, a scris duminică seară pe rețelele de socializare scriitorul bulgar Georgi Gospodinov, laureat al International Booker Prize. Gospodinov s-a numărat printre personalitățile publice care l-au susținut deschis pe Ghiurov.
Victoria Ilianei Iotova, legăturile sale de lungă durată cu Partidul Socialist, apropierea de Radev și declarațiile recente evazive privind atacurile din Marea Neagră au alimentat temerile că Bulgaria se îndreaptă pe nesimțite spre o pivotare totală către Kremlin.
În ultimele sale apariții media, Iotova a insistat asupra ideii că Bulgaria are o relație istorică cu Rusia care trebuie menținută, susținând că „Rusia nu este un inamic”.
„Mă deranjează profund când aud fraze precum ‘așa ne cere Bruxelles-ul’ sau ‘parcursul nostru european’. Suntem în Europa de 14 secole [...] Am fi putut avea o voce mult mai puternică în UE și ne-am fi putut proteja mai ferm interesele în ultimii 20 de ani. Din păcate, ne-am mulțumit să spunem orbește ‘da’ la tot ce a cerut Uniunea”, a declarat Iotova vineri, într-unul dintre ultimele interviuri din campanie, acordat unor comentatori pro-ruși populari pe YouTube. „Rusofobia exagerată din ultimul timp este o cale greșită. Rusia rămâne un actor geopolitic major, este ancorată în centrul Europei, iar unii încearcă acum chiar s[ interzică limba rusă...”
Totuși, Iotova, echipa sa și susținătorii ei din spațiul public resping speculațiile potrivit cărora rezultatul alegerilor ar marca o schimbare de direcție politică în favoarea Moscovei.
Opoziția este slăbită, dar apar semnele unei noi reconfigurări
Deși rezultatul pare o lovitură decisivă dată opoziției, contracandidatul Andrei Ghiurov s-a arătat optimist în primele sale declarații, subliniind că „am construit o bază solidă pe care putem construi mai departe”. Afirmația sa a dat imediat naștere la speculații că se pregătește un nou proiect politic.
În timpul campaniei electorale, Ghiurov s-a poziționat în contrast ferm față de Iotova prin discursul său vădit pro-european și pro-ucrainean. La rândul Iotova l-a criticat pe Ghiurov în special pentru acordul de cooperare pe 10 ani semnat de acesta cu Ucraina în perioada în care a ocupat funcția de premier interimar.
La fel ca Iotova, Ghiurov a devenit o figură vizibilă pe scena politică abia recent, fiind numit prim-ministru interimar în primăvara anului 2026, o decizie luată, în mod ironic, chiar de către Iotova.
Deși desfășurate la termen, alegerile prezidențiale pot fi considerate capitolul final al unei lungi crize politice în Bulgaria. Din 2021 până în prezent, țara a trecut prin opt runde de alegeri parlamentare anticipate, marcate de declinul, revenirea și prăbușirea partidului GERB (care nu a avut un candidat propriu la aceste alegeri, dar l-a susținut pe Ghiurov în turul doi), de ascensiunea și ulterior instabilitatea coaliției „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată”, de încercările diferitelor partide de a atrage segmente din electoratul naționalist, dar și de mutarea strategică a lui Rumen Radev din spațiul prezidențial în cel parlamentar, definitivată acum prin alinierea celor două instituții odată cu victoria Ilianei Iotova.
Peste un an, în toamna lui 2027, în Bulgaria vor avea loc alegeri locale. Scrutinul va reprezenta adevăratul test pentru a vedea dacă partidul lui Radev, „Bulgaria Progresistă”, poate prelua controlul total asupra administrației locale. Poziția premierului nu este lipsită de vulnerabilități: victoria Ilianei Iotova vine pe fondul unei pierderi semnificative de voturi față de scorul obținut de Radev în aprilie, ceea ce arată că electoratul „Bulgariei Progresiste” rămâne încă fluctuant și insuficient consolidat.
