Zvonuri și propagandă în Rusia despre șeful Wagner, Evgheni Prigojin: trădător, patriot manipulat de Occident, dar iertat de Putin, complice la un plan secret al Kremlinului.
Războiul din Ucraina a determinat multe state NATO să ia măsuri pentru a-și întări forțele armate. În loc să descurajeze Alianța, Putin a obținut consolidarea acesteia.
În Găgăuzia a reapărut discursul separatist, parte a unui efort de bloca parcursul european al Moldovei. Momentul coincide cu câștigarea alegerilor de o reprezentantă a lui Ilan Șor.
Chișinăul își întărește armata în contextul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva sa, potrivit ministrului Apărării. Într-un interviu acordat Veridica, Anatolie Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu UE, NATO și România.
Estonia e pe punctul de a deveni cel mai progresist stat ex-sovietic în privința drepturilor LGBT+. Politicienii conservatori se opun demersului, dar populația pare mai tolerantă decât ei.
Problemele de sănătate ale lui Aleksandr Lukașenko le-au amintit belarușilor că dictatorul e muritor. Va fi el urmat de cineva din regim, de un reprezentant al opoziției, sau un personaj impus de Moscova?
După ce respectatul ministru leton de externe Edgars Rinkēvičs, a fost ales președinte, zilele coaliției pro-europene de guvernare ar putea fi numărate.
Deși Georgia speră să devină țară candidată la UE, guvernul său blochează reforma în justiție, cerută atât de Bruxelles cât și de SUA. Una dintre cele 12 recomandări ale Comisiei Europene este o reformă judiciară eficientă.
Victoria regimului autoritar și conservator al lui Erdoğan este victoria turcilor religioși care s-au considerat oprimați de regimurile republicane laice din ultimul secol.
Turcii vor decide pe 28 mai dacă vor consolidarea regimului lui Recep Tayyip Erdoğan, aflat deja de 20 de ani la putere, sau preferă un alt președinte, pe Kemal Kiliçdaroğlu, prezentat ca un „Gandhi” al Turciei care promovează revenirea la vechile valori ale republicii.
Rusia e angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova, potrivit ministrului de interne de la Chișinău, Ana Revenco. Într-un interviu acordat Veridica, Revenco a notat și că, deși se află în cea mai dificilă situație de securitate de după războiul din Transnistria, Republica Moldova beneficiază, în paralel, și de atenția Occidentului, care dă semne clare Rusiei despre „liniile roșii” în privința Chișinăului.
Rusia își făcuse planuri pentru influențarea politicilor și societății fiecărei țări baltice. Războiul din Ucraina pare să fi dat peste cap aceste planuri, ceea ce nu înseamnă însă că, pe termen lung, obiectivele Rusiei s-au schimbat.
Propaganda lui Putin a reușit să aducă Rusia în pragul unor schimbări civilizaționale, după desăvârșirea cărora vom putea afirma că epoca imperială a Rusiei s-a încheiat cu adevărat.
În martie, în Estonia a izbucnit un scandal legat de deturnarea unor bani strânși pentru Ucraina de cea mai faimoasă organizație caritabilă din Estonia, Slava Ukraini. Acest lucru a condus la o scădere drastică a donațiilor pentru Ucraina și a adus în lumina reflectoarelor corupția din această țară.
Candidații susținuți de fostul președinte, Igor Dodon, și de oligarhul-fugar, Ilan Șor, au obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Campania a fost marcată de promovarea narațiunilor propagandei rusești, de implicarea unor politicieni și artiști ruși, dar și de un scandal diplomatic între Republica Moldova și Rusia.
Ca multe alte subiecte legate de Ucraina, criza cerealelor a fost exploatată inclusiv pentru a decredibiliza Kievul și a submina sprijinul pentru acesta. Unele aspecte ale sale au fost exagerate sau scoase din context și nu au lipsit nici narațiunile false pe această temă. Veridica a căutat să răspundă la 12 întrebări cheie apărute în dezbaterea generată de această criză.
Președintele georgian, Salome Zurabișvili, se distanțează din ce în ce mai mult de partidul de guvernământ, Visul Georgian, care a ajutat-o să câștige alegerile. Zurabișvili se opune retoricii din ce în ce mai anti-occidentale a partidului și pare gata să-i arunce mănușa Visului Georgian fondând o nouă mișcare politică care ar aduce Georgia mai aproape de UE.
Relațiile strânse ale lui Alexander Lukașenko cu Kremlinul au făcut din Belarus un co-agresor în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ar putea, în viitor, să îl transforme într-o țintă pentru un atac nuclear de răspuns. Toate acestea au devenit posibile datorită barterului cu care au fost de acord autoritățile belaruse: dreptul lui Putin de a dispune de un teritoriu important din punct de vedere strategic în schimbul menținerii la putere a lui Lukașenko. Dar cât de important este rolul jucat de Belarus în războiul dintre Rusia și Ucraina și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul regiunii?
Autoritățile americane au arestat și inculpat un suspect în cazul Pentagon leaks. Există însă întrebări care-și așteaptă răspunsul, de la faptul că un tânăr de doar 21 de ani a putut publica documente Top Secret, la natura informațiilor – sunt ele cu adevărat secrete, sau parte a unei dezinformări elaborate?
Multă vreme, majoritatea tăcută a israelienilor le-a permis administrațiilor Netanyahu să erodeze sistemul democratic și să pună în pericol șansele de pace cu palestinienii. Sute de mii de oameni au ieșit însă în stradă ca să oprească reforma justiției pe care majoritatea israelienilor o consideră un pericol pentru instituțiile democratice ale țării – dar pe care o vor extremiștii de care depinde guvernul.
Estonia îi trimite Ucrainei arme vechi, decontate cu bani europeni la contravaloarea unor arme noi, susțin surse europene citate de Politico. Reprezentanți ai clasei politice estoniene au respins categoric aceste acuzații, dar au existat și unele voci care au spus că sunt parțial adevărate. Acestea au explicat că scandalul are de-a face cu tonul didactic al Tallinnului vizavi de partenerii săi când vine vorba de asistența oferită Ucrainei și cu dorința de a-și înzestra propriile forțe armate.
Letonia este un susținător ferm al Ucrainei. Cu toate acestea, aproximativ un sfert din populația țării este alcătuită din etnici ruși, iar un procent și mai mare îl reprezintă persoanele care vorbesc rusa ca limbă maternă. Războiul din Ucraina a adus în atenție opțiunile acestei minorități – susține aceasta Riga și politicile sale vizavi de Ucraina, sau agresiunea Rusiei și pe președintele Vladimir Putin? Încă nu există un răspuns clar la această întrebare.
Donald Trump este primul fost președinte american trimis în judecată într-un dosar penal. În ce măsură ar putea afecta acest dosar – și altele, care ar putea să urmeze – viitorul politic al lui Trump, care a anunțat că va candida, în 2024, pentru un nou mandat la Casa Albă?
Emisiile de carbon, poluarea și pescuitul excesiv pun în pericol oceanele lumii. Acestea joacă un rol-cheie în menținerea echilibrului ecologic planetar, dar și în economia globală. E nevoie de măsuri urgente pentru a le proteja și de o mai bună înțelegere a fenomenelor care le afectează.
Recep Tayyip Erdoğan și partidul său, AKP, vor avea parte de cele mai dificile alegeri din ultimii douăzeci de ani. Criza economică, cutremurul din 6 februarie, coalizarea opoziției și posibila mobilizare a kurzilor diminuează șansele lui Erdoğan de a se menține la putere. Sfârșitul epocii Erdoğan nu înseamnă că Turcia va deveni o democrație liberală – dar există șanse ca acest lucru să se întâmple.
Xi Jinping l-a vizitat pe „prietenul drag” Vladimir Putin la Moscova pentru a-și promova planul de pace și a semna contracte care vor duce schimburile comerciale la 200 de milliarde dolari. Pentru Putin, tot mai izolat internațional, vizita a fost un colac de salvare. Pentru Xi, un prilej de a promova interesele Chinei și propria sa imagine.
Visul Georgian, aflat la guvernare la Tbilisi, a fost recent forțat să renunțe la un proiect de lege de inspirație rusească. Partidul pare decis să revină la acest proiect, care poate compromite parcursul european al Georgiei, dar este promovat de propaganda rusă. Problema Visului Georgian – și a Moscovei – e că majoritatea populației optează pentru integrarea euro-atlantică.
Războiul a fost declanșat pentru a elimina arsenalul irakian de arme de distrugere în masă – care nu exista. S-a dorit, totodată, înlocuirea regimului neo-stalinist al lui Saddam Hussein cu o democrație liberală, prietenă Statelor Unite. După douăzeci de ani și o serie de greșeli majore, în loc de democrație liberală, irakienii au parte de un regim mai degrabă autoritar, chiar dacă există pluralism politic și alegeri, iar principala putere care face jocurile la Baghdad e Iranul, marele adversar regional al americanilor.
Războiul din Irak a început cu o campanie împotriva armatei lui Saddam Hussein și s-a încheiat cu înfrângerea Statului Islamic. Între aceste două momente au avut loc insurecții ale sunniților și șiiților dar și un război civil între cele două comunități, mii de atentate sinucigașe, bătălii în care au fost distruse orașe întregi. Veridica vă prezintă momentele-cheie ale unuia din cele mai devastatoare conflicte din Orientul Mijlociu.
Rusia lui Putin este un conglomerat de reziduuri toxice ale diverselor epoci istorice. Din trecutul imperial, Rusia a păstrat obsesia vocației globale. Din cel sovietic, Putin a căutat să instrumentalizeze vestigiile simbolice ale statutului de superputere și să-i facă pe ruși să creadă că acea perioadă a reprezentat apogeul existenței lor politice. A adăugat acestor reziduuri cinismul și viclenia, specifice lumii interlope, peste care a așezat atent iluzia puterii și a bogăției, în spatele căreia nu este decât ruina și putregaiul corupției generalizate.
Alegerile parlamentare din Estonia au arătat că, în contextul geopolitic extrem de volatil din Europa, unde războiul durează mai bine de un an, populația cunoaște riscurile și este pregătită să se mobilizeze în jurul forțelor politice care se bazează pe Uniunea Europeană și NATO. În același timp, societatea estonă a fost forțată să se confrunte cu unele realități mai puțin plăcute.
Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, țările baltice au fost sceptice vizavi de adevăratele intenții ale Rusiei. Această viziune s-a dovedit a fi mai realistă decât așteptările multora din Occident, care au crezut că Rusia poate fi un partener de încredere al democrațiilor liberale occidentale, parte dintr-un sistem internațional stabil.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează