Donații
Veridica.md
La mijlocul lunii mai, Estonia a devenit prima țară care a adoptat o legislație ce permite sechestrarea și utilizarea activelor înghețate ale cetățenilor și companiilor rusești. Parlamentul a modificat, în acest sens, legile existente privind sancțiunile economice. Teoretic, activele ar trebui să ajungă la Ucraina, dar mai sunt câteva obstacole de trecut înainte ca acest lucru să se întâmple. Activele înghețate în Estonia sunt doar vârful aisbergului; majoritatea banilor și bunurilor rusești au fost înghețate în alte țări UE și în SUA.
Estonia a făcut primul pas, dar problema activelor rămâne în mare parte nerezolvată
Partidul conservator EKRE s-a opus mișcării, liderul său Martin Helme afirmând că acesta e un plan necugetat și bazat pe sloganuri care ar putea duce la represalii din partea. Rusiei. De asemenea, centriștii au dezaprobat și ei inițiativa, invocând faptul că proiectul de lege nu are un fundament juridic. Cu toate acestea, amendamentele au fost adoptate cu 65 de voturi pentru, dintr-un total de 101.
Estonia se îndrepta de ceva timp către o astfel de decizie. Chestiunea utilizării activelor înghețate a devenit acută în vara anului 2022, când autoritățile s-au trezit cu zeci de mii de tone de îngrășăminte rusești, inclusiv azotat de amoniu exploziv, blocate în porturile Muuga și Sillamäe. Problema a fost rezolvată la vremea respectivă permițându-se o excepție pentru firma sancționată, pentru că altfel îngrășămintele ar fi devenit o amenințare pentru mediu și sănătatea oamenilor. O companie estonă a cumpărat în cele din urmă îngrășămintele de la ruși.
Cu toate acestea, problema activelor înghețate a rămas în general nerezolvată. La nivel internațional, Estonia a continuat să susțină necesitatea permiterii confiscării bunurilor rusești și transferul acestora în Ucraina drept compensație pentru pagubele de război. Premierul Kaja Kallas le-a cerut aliaților occidentali să confiște bunurile Rusiei înainte de alegerile prezidențiale din SUA.
Doi pași înainte, trei pași înapoi. De ce este atât de complicată sechestrarea activelor rusești
Cele mai profitabile dintre aceste active sunt fondurile care aparțin Băncii Centrale a Rusiei, cea mai mare parte a acestora fiind stocată la depozitarul european Euroclear.
La începutul acestui an, Comisia Europeană a ajuns în sfârșit la un acord cu privire la aceste fonduri înghețate. 191 de miliarde de euro, plus dobânda din investițiile generate de acestea, urmau să fie direcționate către un fond special până când țările UE vor fi convenit asupra transferului lor în Ucraina. Cu toate acestea, ideea confiscării complete a acestor bunuri a făcut loc unor planuri mai puțin radicale.
Spre finalul lunii mai, țările UE au convenit ca activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei să rămână în depozitarul european drept garanție pentru acoperirea riscurilor, cum ar fi potențiale procese împotriva Rusiei. Între timp, veniturile din aceste active, care sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de euro, urmează să fie transferate în Ucraina de două ori pe an. Aceste fonduri ar trebui să devină disponibile Ucrainei începând cu luna iulie a acestui an.
Ungaria, care a ridicat în mod regulat obiecții în ceea ce privește sprijinirea Ucrainei, s-a opus și acestui proiect, blocând o decizie unanimă necesară în acest caz. Se fac eforturi pentru a găsi o soluție care să mulțumească și această țară.
Și la nivelul G7 negocierile au fost la fel de problematice. La 25 mai, miniștrii de finanțe din țările G7 au anunțat progrese în negocieri și disponibilitatea de a folosi veniturile din activele rusești pentru a ajuta Ucraina afectată de război. Nu s-a făcut nicio referire la confiscare, desigur: „Conform principiilor sistemelor noastre juridice, bunurile suverane rusești din jurisdicțiile noastre vor rămâne înghețate până când Rusia va plăti prejudiciul cauzat Ucrainei”, au declarat miniștrii.
În SUA nu a fost încă convenit un mecanism legal care să permită confiscarea bunurilor, dar există planuri de a transfera 50 de miliarde de dolari în Ucraina – sub formă de împrumuturi sau obligațiuni – care vor fi garantate cu veniturile din activele înghețate. Între timp, Vladimir Putin a semnat deja un decret care permite confiscarea bunurilor aparținând cetățenilor și companiilor americane ca despăgubire pentru bunurile rusești sechestrate.
Kremlinul nu poate face mare lucru dacă Estonia îi confiscă activele
Din perspectiva Estoniei, măsurile financiare luate de țările occidentale împotriva statului agresor sunt lente și insuficiente. Ambasadorul Estoniei la UE, Aivo Orav, a declarat că toate fondurile principale înghețate, nu doar dobânzile la acestea, ar putea fi transferate pentru reconstrucția Ucrainei. Majoritatea parlamentară este de aceeași părere.
Valoarea în sine a activelor înghețate în Estonia este destul de modestă, ridicându-se la doar 37 de milioane de euro. Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat într-un interviu acordat ETV+ că amendamentele care permit utilizarea bunurilor rusești confiscate pentru a ajuta Ucraina sunt juste, deoarece până acum această asistență din partea Estoniei a fost posibilă doar pe cheltuiala contribuabililor.
Guvernul estonian nu este prea îngrijorat de măsurile de retorsiune pe care le-ar putea lua Rusia, deoarece nu există practic nimic cu care Kremlinul să-l poată șantaja: în esență, doar acele persoane și companii private care încă dețin proprietăți în Rusia pot avea unele probleme. Autoritățile estoniene le-au avertizat însă de mult că legăturile personale și economice pot fi menținute exclusiv pe propriul risc.
De ce confiscarea activelor ar încălca constituția Estoniei
Totuși, apar și aici complicații: experții în drept se îndoiesc că amendamentul care prevede puterea de a confisca bunurile unor persoane fizice este constituțional. Din acest motiv, Paloma Krõõt Tupay, profesor asociat de drept constituțional la Universitatea din Tartu, consideră că această lege va fi contestată de Cancelarul justiției.
Într-adevăr, paragraful 32 din Constituția Estoniei prevede că proprietatea oricărei persoane este inviolabilă și protejată în mod egal, amintește Ksenia Kravchenko, avocat la firma de avocatură WIDEN. Ea, la fel ca mulți dintre colegii săi, consideră că dacă legea va intra în vigoare, decizia de confiscare ar putea fi contestată în instanță.
„SUA a aplicat până acum procedura de confiscare a bunurilor de patru ori (inclusiv recenta lege REPO), dar toate aceste cazuri au vizat bunuri ale statului. Deoarece bunurile statului sunt protejate de principiul imunității statului, acest proces este întotdeauna asociat cu o mulțime de nereguli. Sechestrul asupra bunurilor persoanelor fizice în vederea despăgubirii prejudiciului cauzat de statul lor nu s-a efectuat, după cunoștințele mele, în această formă. Pe teritoriul UE, confiscările se fac încă în modul obișnuit de executare a hotărârilor judecătorești, cu respectarea garanțiilor de inviolabilitate a proprietății private”, a explicat ea pentru Veridica.
Rolul principal al Estoniei, în opinia ei, este mai degrabă de a alerta decât a crea un mecanism viabil de compensare a pagubelor de război, având în vedere că valoarea activelor rusești în Estonia este neglijabilă în comparație cu suma necesară pentru refacerea Ucrainei. „Modificările aduse legii în cauză prevăd că, pentru ca Ministerul Afacerilor Externe să poată începe procedura de înstrăinare, este necesar, în primul rând, ca responsabilitatea statului care a cauzat prejudiciul să fie acceptată la nivel internațional (adică în cadrul procedurilor judiciare internaționale) și, în al doilea rând, trebuie creat mecanismul care să permită proprietarului să primească despăgubiri”, spune Kravchenko.
Asta presupune ca Rusia să accepte jurisdicția în prima chestiune și să se supună executării cu privire la a doua. „În situația de astăzi, ambele elemente, din păcate, sunt greu de implementat și probabil necesită o schimbare a regimului politic al unei țări care încalcă dreptul internațional”, a adăugat ea.
„Procedând astfel, ne vom împovăra și sistemul judiciar. Deciziile luate și modul în care vor fi contestate la nivel european vor reprezenta o povară suplimentară și cheltuieli suplimentare pentru statul nostru”, a spus Lauri Laats, membru al Partidului Centrist , în timpul dezbaterilor parlamentare.
Ambasada Rusiei a declarat că Moscova își rezervă dreptul de a lua măsuri de retorsiune, dar niciuna nu a fost luată până acum, asta dacă nu privim noua provocare de la granița dintre Estonia și Rusia ca fiind așa ceva. În noaptea de 23 mai, polițiștii de frontieră ruși au scos peste 20 de geamanduri așezate de polițiștii de frontieră estonieni în apele estoniene pentru a marca șenalul navigabil. Pe de altă parte, diferite tipuri de provocări, cum ar fi încălcări ale spațiului aerian sau întreruperi ale sistemelor GPS, care interferează cu operațiunile aeroportuare, au devenit demult o rutină pentru Estonia.
