Donații
Veridica.md
Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, urmează să preia de la Josep Borrell conducerea diplomației europene, iar unii se așteaptă ca politica UE față de Rusia să devină mai dură.
Anul acesta, Estonia sare peste „sezonul castraveților”
În mass-media estonă vara este catalogată drept „sezonul castraveților” – așa-numitul „slow news season” din engleză, sau al „murăturilor” în diverse alte limbi – o perioadă în care știrile sunt mai puține și prin presă își fac apariția mai mult așa-numite „conserve” și „fonfleuri”. Nu și de data asta, însă. Perspectiva unei schimbări politice majore în urma alegerilor europene este un subiect de analiză de luni de zile.
În vreme ce, în timpul iernii, Kaja Kallas își exprimase interesul în a deveni următorul secretar general al NATO, până în vară – când începuseră să apară deja controverse cu privire la modul în care Kallas își exercita mandatul de prim-ministru – mass-media dădea deja drept sigură preluarea de către ea a funcției de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.
Ratingul personal al lui Kallas în Estonia a scăzut dramatic pe fondul unui scandal legat de conexiunile de afaceri ale soțului ei cu Rusia, și al unei crize economice care a forțat Partidul Reformist să își încalce promisiunile pre-electorale și să mărească taxele. Până în mai, ratingul electoral al lui Kallas ajunsese la 18%, jumătate din cât fusese cu un an mai devreme, iar Partidul Reformist a pierdut un loc la alegerile pentru Parlamentul European. Dar în Europa Kallas a rămas destul de populară.
În ciuda faptului că era nevoie ca numirea lui Kallas, alături de cele ale Ursulei von der Leyen și António Costa, să fie validate de Consiliul și Parlamentul European, preluarea funcției de șef al diplomației a fost dată drept sigură de mulți. Acest lucru a explicat parțial înfrângerea social-democratului estonian și fost ministru al culturii Indrek Saar pentru funcția de secretar general al APCE; doi estonieni în înalte poziții europene, simultan, li s-a părut prea mult unor țări.
Așteptările privind numirea lui Kallas au devenit și mai mari după ce Politico a scris că șase negociatori din Franța, Germania, Grecia, Polonia, Olanda și Spania plănuiau să-i supună candidatura la vot. Singurul obstacol potențial văzut de analiștii estonieni a fost modul în care va reacționa premierul italian Giorgia Meloni.
În ajunul votului, Meloni, liderul extremei drepte a Italiei, a fost citată drept potențial obstacol în calea ascensiunii lui Kallas în vârful politicii europene. Meloni, care a criticat acordul negociatorilor și a susținut că atât Italia, cât și vocea conservatoare care reprezintă a treia cea mai mare forță politică din Parlamentul European (ECR) merită mai multă atenție, a declarat:
„În trecut, instituțiile europene nu au fost niciodată concepute într-o logică a majorității și a opoziției. Erau considerate subiecți neutri […] Astfel, funcțiile de vârf, de președinte al Consiliului, al Comisiei, al Parlamentului, Înalt reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, au fost încredințate în mod normal ținând cont de grupurile cu cea mai mare dimensiune – și deci ținând cont de răspunsul electoral – indiferent de calculele privind formarea unei majorități în Parlament sau de opoziție”.
Dar, în ciuda unor opoziții de principiu, candidatura lui Kallas a primit undă verde, iar ea așteaptă acum aprobarea Parlamentului European.
Numirea Kajei Kallas, „o treabă sigură” în Estonia, chiar înainte ca organismele UE să ia o decizie
Chiar înainte de decizia finală, partenerii lui Kallas din coaliția de guvernământ au salutat numirea sa drept o realizare istorică. „Încă o dată, Estonia, prin munca oamenilor săi talentați, a demonstrat o realizare de clasă mondială, depășind cu mult categoria sa de greutate”, a scris ministrul Educației, Kristina Kallas, de la partidul „Estonia 200”.
Deși Kaja Kallas a menționat că Partidul Reformist va alege un nou lider la congresul din 14 iulie, membrii partidului ei nu au așteptat atât de mult: aproape imediat a fost propus un candidat pentru a prelua funcția de prim-ministru, actualul ministru al mediului Kristen Michal.
Astfel, Estonia a stabilit cine o va înlocui pe Kallas înainte ca toate procedurile democratice legate de numirea oficialilor europeni de rang înalt să fie finalizate. Graba este de înțeles: incertitudinea cu privire la viitorul prim-ministru a întârziat deciziile politice necesare, dar dureroase, legate în primul rând de deficitul bugetar al Estoniei și de nevoia de a reduce o gaură de două miliarde de euro. Chiar și politicienii din coaliție descriu bugetul de stat ca fiind într-o stare critică, iar Kristen Michal este de așteptat să ia măsuri radicale, având în vedere rolul său anterior de ministru al afacerilor economice.
Graba de a o confirma pe Kallas înainte de a se urma toate procedurile democratice i-a nemulțumit însă pe unii în Estonia. Jana Toom, europarlamentar din Partidul de Centru, și-a exprimat frustrarea că liderii din șase țări nici măcar nu au pretins că implică Parlamentul European, care aprobă practic candidații și confirmă componența Comisiei după audieri. „Ultima dată, am trimis acasă doi candidați”, a amintit ea.
„Estonizarea” Uniunii Europene?
Analiștii se așteaptă ca, în calitate de reprezentant est-european, Kallas să acorde prioritate politicilor de limitare a acțiunilor Rusiei și de sprijinire a Ucrainei. Kallas însăși nu lasă loc de îndoială în acest sens. „Politica externă a UE s-a consolidat semnificativ de când a început războiul pe scară largă din Ucraina. Vreau să continui să fac totul pentru a deveni și mai puternici”, a spus ea.
În același timp, există opinii în Estonia conform cărora țara ar trebui să reconsidere strategia total nerealistă a oficialilor săi de vârf de a „epuiza Rusia”, întrucât Estonia însăși se epuizează mai repede; cu toate acestea, acest punct de vedere nu este predominant în rândul establishmentului estonian.
„Se va descurca Kallas cu treaba lui Borrell? Ei bine, depinde cum măsori lucrurile. În ceea ce privește mediatizarea, Kaja îl va depăși pe Josep”, spune Jana Toom. „Să sperăm că aceste ocazii mediatice nu vor fi prilej de rușine pentru noi. Poți să le spui locuitorilor din Nursipalu că cei din județul Võru sunt urâcioși și nu se întâmplă nimic. Dar astfel de scântei nu sunt necesare în politica internațională aprinsă”, a spus Toom, făcând referire la remarcile destul de lipsite de tact ale prim-ministrului despre locuitorii din sud-estul Estoniei, nemulțumiți de construcția unei baze de antrenament militar lângă granița cu Rusia.
„Numirea Kajei Kallas într-o poziție înaltă va însemna mult pentru Estonia. Pentru un stat mic, în special cu eticheta inevitabilă Est-European, este esențial să fim vizibili la acest nivel. Chiar dacă poziția este în mare parte ceremonială, întrucât Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate are o influență mai mică decât prim-ministrul estonian. Dar persoana în acest rol poate seta anumiți vectori”, spune gazda programelor socio-politice de la Radiodifuziunea Publică Estonă Andrei Titov.
Din perspectiva lui, există îngrijorări justificate că accentul se poate muta exclusiv către direcția rusă, în timp ce există probleme, precum imigrația ilegală, la fel de importante pentru țările din sudul Europei. În același timp, el crede că caricatura în care prim-ministrul actual al Estoniei mănâncă ruși la micul dejun în loc de terci este nedreaptă. „Dacă nu mă înșel, îi datorăm imaginea lui Politico. Datorită lor a prins, iar Kaja Kallas a glumit chiar pe Instagram, postând o poză cu terciul ei de dimineață pentru a arăta că nu erau ruși în el. Nu există nimic în retorica ei față de Rusia și Putin care să nu fie afirmat de orice politician eston, iar ea, uneori, chiar atenuează tonul”, spune Titov.
De exemplu, când un deputat al Partidului Reformist a cerut recent reducerea utilizării limbii ruse în sfera publică, numind-o „limba inamicului”, Kaja Kallas, într-un interviu acordat lui Titov la Radio 4, a recunoscut că formularea a fost nefericită și a subliniat importanța furnizării de informații în limbile materne ale oamenilor.
Între timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a referit la schimbările din politica externă a UE drept „estonizare”. „Cei mai înfocați rusofobi au fost deja desemnați drept viitori lideri ai structurilor UE. Este trist”, a spus Lavrov.
