Donații
Veridica.md
De la vinul lui Dmitri Medvedev, până la materii prime pentru industria armamentului, importurile rusești tranzitează Letonia, în ciuda atitudinii dure a acesteia din urmă față de Moscova. Din punct de vedere istoric, relațiile politice dintre Riga și Moscova au fost în mare parte dificile, iar retorica s-a înăsprit în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, deși Letonia a susținut o poziție mai fermă față de Rusia, relațiile de afaceri și economice cu această țară au fost menținute.
Cifrele arată că, în ciuda retoricii, în relația economică cu Rusia e business as usual
De la independența Letoniei și prăbușirea Uniunii Sovietice, relațiile cu Rusia au fost întotdeauna dificile. Prin prisma experienței istorice, Letonia a privit Rusia cu suspiciune, care a crescut gradat după invazia Georgiei din august 2008, anexarea Crimeii și începutul războiului în Ucraina în 2014 și mai ales după februarie 2022, când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei. În consecință, retorica contondentă a Letoniei și cererile către NATO de a acorda mai multă atenție securității acestei țări au crescut. În Letonia și în statele baltice se crede că, dacă Ucraina va cădea, atunci statele baltice vor fi următoarele ținte ale Rusiei.
După 24 februarie 2022, retorica împotriva Rusiei a devenit deosebit de dură, iar companiilor letone li s-a cerut să oprească orice cooperare cu Rusia. Aceste apeluri nu au fost întotdeauna respectate. Oamenii de afaceri au invocat mai multe argumente, ca de exemplu faptul că este foarte dificil să se oprească brusc colaborarea, fără ca asta să le afecteze în mod negativ companiile.
Date furnizate de Biroul central de statistică al Letoniei arată că exporturile Letoniei către Rusia în 2021 au fost de 1,197 miliarde EUR. În 2022 au fost cam la același nivel, iar în 2023 s-a înregistrat o ușoară scădere, până la 1,128 miliarde EUR. Anul acesta, până la 22 aprilie, exporturile Letoniei către Rusia au fost de 183,5 milioane de euro. Exporturile rusești către Letonia au înregistrat o tendință de scădere mai accentuată. Dacă în 2022, comparativ cu 2021, exporturile Rusiei către Letonia au crescut de la 1.77 la 1.83 miliarde de euro, în 2023 s-a înregistrat o scădere bruscă, la 606 milioane EUR. În 2024, până pe 22 aprilie, exporturile rusești pe piața letonă s-au ridicat la doar 108,5 milioane EUR.
Între timp, exporturile letone către țări din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstan și Kârgâzstan, au crescut dramatic. S-a spus de multe ori că o parte semnificativă a acestor exporturi ajunge în cele din urmă în Rusia. Datele arată că în 2022 exporturile Letoniei în Kazahstan, comparativ cu 2021, au crescut de la 47,7 milioane EUR la 120 milioane EUR. Anul trecut, exporturile au crescut la 124,5 milioane EUR. Exporturile Letoniei către Kârgâzstan în 2021, 2022 și 2023 au crescut de la 6,6 la 23,9 milioane EUR, iar apoi la 57,4 milioane EUR.
Armands Astukevičs, cercetător la Centrul de cercetare a politicilor din Europa de Est admite într-o conversație cu „Veridica” că Rusia folosește Kazahstanul și Kârgâzstanul pentru a eluda sancțiunile. Totuși, el subliniază că Letonia este departe de a fi singura țară ale căror exporturi au crescut. De exemplu, exporturile de mașini din Germania și Marea Britanie au crescut. Cercetătorul subliniază că există o atitudine mai tolerantă față de Asia Centrală din cauza temerilor că o presiune mai mare îi va împinge în brațele Rusiei. Atitudinea față de Belarus, un alt stat ex-sovietic, este însă diferită întrucât se crede că această țară nu poate fi separată de Rusia.
Descriind importanța sancțiunilor pentru securitatea țărilor baltice, Astukevičs subliniază că scopul este slăbirea economiei ruse, care este în prezent adaptată nevoilor războiului. „Este în interesul nostru strategic să slăbim economia Rusiei. Suntem mai interesați să facem aceste sancțiuni să funcționeze”, afirmă Astukevičs. Sancțiunile joacă, de asemenea, un rol în securitatea internă. De exemplu, rolul energetic al Rusiei în Letonia a dispărut, la fel s-a întâmplat parțial și în sectorul financiar, în timp ce legăturile pe partea de logistică sunt încă puternice.
Cereale rusești pentru Europa, minereu de mangan pentru industria de armament din Rusia și vin pentru Dmitri Medvedev
Se estimează că aproximativ 400 000 de tone de cereale au fost exportate prin Letonia din Rusia către țările UE . În plus, există cantități necunoscute de cereale care au ajuns în afara UE. Cereale rusești nu încalcă sancțiunile sau alte legi. Exporturile de cereale nu au fost vizate de sancțiuni din motive umanitare. Au existat temeri că interdicția ar crea o criză alimentară și o potențială foamete în țările sărace ale lumii. Acest factor a fost menționat ca argument de ministrul leton al agriculturii Armands Krauze în decembrie 2023. El s-a referit la punctele de vedere și politicile Națiunilor Unite și ale altor organizații internaționale. Potrivit acestuia, se poate vorbi despre restricționarea importurilor de cereale în UE, unde alimentele nu lipsesc, dar nu și în alte regiuni. Cu toate acestea, cea mai mare cooperativă letonă de cultivare a cerealelor, „Latraps”, a cerut guvernului să oprească orice import și tranzit de cereale din Rusia, inclusiv către țări terțe. „Latraps” a declarat că aceasta este o decizie morală și a precizat că, în general, doar două până la patru companii importă cereale din Rusia.
După luni de discuții, guvernul leton a fost de acord să interzică importul de cereale rusești și belaruse în Letonia. Interzicerea tranzitului cerealelor nu a fost posibilă, deoarece ar fi contrară normelor internaționale. Se estimează că interdicția de import va costa Letonia aproximativ 100 de milioane pe an.
Un scandal și mai mare a fost legat de tranzitul de minereu de mangan prin Letonia și Estonia către Rusia. Tranzitul acestei materii prime este deosebit de sensibil, deoarece minereul de mangan este folosit pentru a produce oțel de înaltă calitate utilizat la fabricarea țevilor de arme, a vehiculelor blindate și a șenilelor acestora. Cu alte cuvinte, tranzitul minereului de mangan a întărit direct industria militară a Rusiei, care în prezent vizează Ucraina.
Ziarul estonian „Postimees” a scris că în 2023 aproape 90% din minereul de mangan exportat în Rusia a fost descărcat în trei porturi letone și estoniene: Riga și Ventspils în Letonia, precum și portul Sillamė din Estonia. Minereul de mangan este apoi transportat cu trenul în Rusia. Mass-media a raportat că atunci când a început invazia, în 2022, cererea de minereu de mangan a crescut. Țările de origine ale acestei materii prime sunt în principal Republica Africa de Sud, Gabon, Coasta de Fildeș și Brazilia. Conform celor publicate de „Postimees”, minereul de mangan a fost livrat la fabrica din Chelyabinsk. La tranzit a participat și compania „Silsteve”, deținută parțial de fostul prim-ministru estonian Tiit Vähi.
Oamenii de afaceri letoni afirmă că nu se știe dacă minereul transportat prin Letonia ajunge la industria de armament rusă, întrucât nu există date sigure. De asemenea, oamenii de afaceri letoni nu au întotdeauna un contract direct cu Rusia, iar mărfurile sunt gestionate în cea mai mare parte de marile corporații americane și europene. La rândul său, Administrația vamală letonă a informat că pe lista sancțiunilor sunt incluse câteva alte metale care nu mai pot fi aduse în Rusia, deoarece acestea pot fi folosite în industria militară, precum oxizii de mangan, hidroxidul de aluminiu și alți compuși chimici. În primii doi ani ai „marelui război”, vameșii letoni au găsit o singură încărcătură interzisă, care a fost trimisă înapoi.
În același timp, oamenii de afaceri letoni subliniază că, atunci când există lacune în ceea ce privește sancțiunile, companiile le exploatează întrucât consideră că totul este legal. Tranzitul materiilor prime este verificat de o serie de antreprenori și instituții, iar minereul de mangan nu poate fi pur și simplu exportat și trece neobservat.
Din 24 februarie 2022, tranzitul de minereu de mangan a crescut de trei ori. Volumul altor transporturi de chimicale a crescut și el, iar experții militari spun că acest tip de materie primă este necesar în industria militară. Totuși, importanța materiilor prime nu trebuie exagerată având în vedere că, în timp de război, tehnologiile pentru industria de apărare joacă un rol mai mare decât acestea.
Discuții au fost de asemenea provocate și de informația că producția unei crame italiene deținute de Medvedev a fost transportată și prin Letonia. Aproape toate exporturile europene de alcool către Rusia s-au făcut prin Letonia și Lituania. Potrivit sancțiunilor europene, alcoolul care costă mai mult de 300 de euro sticla nu poate fi adus în Rusia, dar orice altceva poate fi comercializat fără restricții. Conform schemei, compania de logistică a acționat în Letonia, iar în Rusia compania „Rue de Vin”, care este legată de apropiatul lui Medvedev, Ilya Yeliseev. Au fost impuse sancțiuni împotriva lui Yeliseev în SUA, Marea Britanie, Ucraina, dar nu și în UE.
Deși din când în când se pot vedea lacune în politica de sancțiuni, acestea din urmă tot au sens, spune Astukevičs. Dacă nu ar exista sancțiuni, economia Rusiei ar fi mai puternică. Mai mult, în ceea ce privește anii ce vin, optimismul în Rusia nu este atât de mare. „Nu aș subestima efortul nostru”, a spus Astukevičs.
Evaluând cazuri individuale, Astukevičs admite că Letonia s-a aflat într-o situație îndoielnică din punct de vedere moral, deoarece Ucraina nu și-a putut exporta cerealele. Dar cazul minereului de mangan a fost mai grav. „Aceasta este o problemă legată de capacitatea de a verifica respectarea sancțiunilor. [Transporturile de minereu de mangan] nu puteau trece neobservate de companiile care s-au ocupat de asta. Este și o problemă legată de modul în care lucrăm noi în Letonia. Am primit critici justificate în cazul ăsta”, spune Astukevičs. În același timp, el subliniază că sancțiunile vor fi întotdeauna un joc de-a „șoarecele și pisica”. În timp ce Letonia și Europa vor încerca să întărească sancțiunile, Rusia va căuta modalități de a le evita.
Influența Rusiei în economia Letoniei este în scădere
Atenția acordată companiilor letone care continuă să coopereze cu Rusia este atât de mare încât instituțiile de stat au publicat o listă de astfel de companii. La jumătatea lunii martie 2023, erau 143, ceea ce este semnificativ mai puțin decât în decembrie 2022, când erau 350. Cel mai bine reprezentate sunt firmele de logistică – 50. Există însă și firme de prelucrare a metalelor, producție de materiale de construcții, producție alimentară si din alte domenii.
Deși politicienii letoni se uită cu îngrijorare la înăsprirea sancțiunilor, temându-se de un impact negativ asupra economiei, experții subliniază că legăturile economice cu Rusia s-au restrâns treptat nu recent, ci de ani de zile. De exemplu, în 2015, 50 de milioane de tone de marfă au fost transportate pe calea ferată în Rusia, iar în 2023 – 15 milioane. Între 2014 și 2021, tranzitul cu Rusia și Belarus a scăzut cu 60%.
La sfârșitul lunii martie, 45,5% din populația Letoniei era de părere că sancțiunile împotriva Rusiei ar trebui extinse, chiar dacă dăunează bunăstării populației. Aproape la fel de mulți, 41,6%, au spus că, dacă sancțiunile dăunează bunăstării cetățenilor letoni, atunci acestea nu ar trebui extinse. Populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și cei cu venituri mari au susținut cel mai mult extinderea sancțiunilor, în timp ce cei care vorbeau rusă în familie și aveau doar studii primare nu au fost de acord. În acest sens, Astukevičs subliniază că scăderea bunăstării este cauzată mai mult de război în sine decât de sancțiuni.
Cercetătorul salută apelul Băncii Letoniei de a opri complet cooperarea cu Rusia. El subliniază că doar 3% din exporturile Letoniei merg către Rusia. „Nu există riscuri și pierderi sistemice generate de încetarea cooperării cu Rusia. Da, ar exista pierderi pe termen scurt. Dar nu este ca în 2014, când dependența de Rusia era mult mai mare. Am redus mult, foarte mult această dependență”, explică Astukevičs. Este necesar să avem mai mult curaj în a refuza cooperarea cu Rusia, înainte de a dezvolta un plan concret cu privire la modul în care se poate face acest lucru. În același timp, există industrii care sunt încă strâns legate de Rusia, de exemplu industria farmaceutică și transporturile. Situația poate deveni serioasă pe partea de transport de tranzit. Dacă cooperarea cu Rusia este oprită, atunci se pune problema menținerii infrastructurii de cale ferată și parțial portuare, care nu vor mai avea justificare economică.
Astukevičs, spune că, în general, acțiunile și situația Letoniei în contextul sancțiunilor pot fi evaluate pozitiv. „Suntem mult mai critici cu noi înșine decât este Occidentul cu noi”, conchide expertul.
---copie-image.webp)
