Donații
Veridica.md
Statele Baltice au o istorie asemănătoare și în general se susțin reciproc. Există, totuși, o rivalitate cordială în ceea ce privește viteza individuală de dezvoltare, iar la acest capitol Letonia nu reușește să țină pasul.
O competiție cu vecinii pierdută
Cele trei state baltice sunt adesea percepute ca părți ale aceleiași regiuni. Investitorii tind să vorbească despre regiunea baltică, nu despre Lituania, Letonia și Estonia separat. În contextul invadării Ucrainei de către Rusia și al altor evenimente din plan internațional, politicienii vorbesc despre zona Baltică, nu despre entități individuale, iar în 2004 toate cele trei țări au aderat în aceeași zi la UE și NATO. Statele baltice au trecut împreună prin vremuri grele, cum ar fi ocupația sovietică, și se susțin între ele. Acest lucru este valabil și în afara sferei politicului, deoarece fanii din statele baltice susțin și sportivii și echipele vecinilor.
Există însă și o competiție între vecini, una pe care este foarte dureros s-o pierzi. De câțiva ani, în Letonia se vehiculează adesea ideea că „viața este mai bună pentru vecinii noștri”. „Letonia rămâne cu adevărat în urma Lituaniei și Estoniei, deoarece cel mai important indicator al economiei noastre este PIB-ul pe cap de locuitor, iar în prezent, PIB-ul Letoniei reprezintă 71% din media europeană, în timp ce al Estoniei este 82% iar al Lituaniei 87%”, a declarat pentru Veridica economistul șef al Băncii Naționale a Letoniei, Olegs Krasnopjorovs. Cu alte cuvinte, în Letonia, PIB-ul este de 27,000 de Euro pe an, în comparație cu media UE de 38,000 de Euro. PIB-ul Lituaniei și Estoniei a fost 33,000 de Euro, respectiv 31,000 de Euro.
De asemenea, dintre cele trei state baltice, valoarea salariului minim brut este mai mică în Letonia – în prima jumătate a acestui an a fost de 700 de Euro pe lună, în timp ce în Lituania și Estonia a fost de 924 de Euro, respectiv 820 de Euro.
Subdezvoltarea Letoniei are rădăcini adânci
Dezvoltarea economică a Letoniei a început să încetinească cu mulți ani în urmă. Din punct de vedere economic, Estonia s-a situat peste Letonia de la începutul anilor 1990, când a căutat să se apropie mai mult de Europa de Nord, în special de Finlanda. Și economia Lituaniei a luat avânt în 2007-2008, într-o vreme când Letonia s-a afundat într-o gravă criză economică, subliniază Krasnopjorovs. Anterior, viteza de dezvoltare economică a fost similară în Letonia și Lituania.
Perioada 2004-2008 este cunoscută drept una a bunăstării în Letonia, marcată de împrumuturi bancare facile, salarii în creștere rapidă și alte elemente economice asociate unui trai peste măsura posibilităților. Economistul Inna Šteinbuka amintește că în acei ani, PIB-ul creștea cu până la 10% pe an. „Toată distracția”, spun unii experți, s-a încheiat în septembrie 2008, când veniturile salariale ale angajaților din sectorul public au fost înghețate, iar în noiembrie, una dintre cele mai mari bănci private din Letonia, „Parex”, a dat faliment. Apoi s-a spart și bula imobiliară. Pentru a menține stabilitatea financiară a țării, guvernul a decis să cumpere Parex. Criza financiară globală a înrăutățit și mai mult situația la nivel local. Ca urmare, Letonia a fost nevoită să împrumute 7,5 miliarde de Euro de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană. Din această sumă, doar 4,5 miliarde de Euro au fost utilizate. În plus, Letonia a fost nevoită să implementeze reforme structurale severe care au produs falimente, o rată a șomajului de aproape 20% și un flux uriaș de emigrare, în special către Irlanda și Marea Britanie. Celelalte state baltice nu au trecut printr-o criză atât de gravă.
Tocmai în această perioadă, ritmul dezvoltării economice sau a PIB-ului în Lituania a crescut cu un punct procentual față de cel al Letoniei, este de părere Krasnopjorovs. Diferențele nu se cunosc de la un an la altul, dar după mai mulți ani ele devin vizibile: 10 ani mai târziu, diferența la capitolul venituri este de 10%, iar în 20 de ani aceasta poate crește la cel puțin 20%.
Problemele sectoriale izolate duc la decalaje semnificative per ansamblu
De asemenea, întârzierile Letoniei ar trebui să fie analizate și într-un context sectorial mai amplu. Olegs Krasnopjorovs spune că sistemul de învățământ superior al Lituaniei este oarecum mai avansat, în timp ce al Estoniei este cu mult mai bun decât cel din Letonia. Serviciile medicale din celelalte state baltice sunt, de asemenea, superioare. Același lucru este valabil și în cazul mediului de afaceri și al altor sectoare.
Nivelul scăzut al actului educațional din anumite universități letone creează o forță de muncă care nu știe să creeze bunuri cu valoare adăugată ridicată. Drept urmare, Letonia exportă o cantitate relativ mare de bunuri de calitate redusă, ceea ce înseamnă venituri mai mici, spune Krasnopjorovs. Alți experți subliniază, totodată, legătura dintre inovație, tehnologie și competențe, pe de-o parte, și dezvoltarea economică, pe de alta. „Cea mai mare provocare pentru Letonia este inovarea, un proces care necesită cercetare și dezvoltare, precum și îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților individuale”, subliniază LV PEAK, grupul de experți al Institutului Științific de Productivitate al Universității din Letonia. În plus, este nevoie de mai mult sprijin pentru mediul de afaceri.
Pentru a produce, astfel, o schimbare, economia letonă are nevoie de reforme structurale profunde în multe sectoare. De exemplu, îmbunătățirea actului medical va crește speranța de viață, iar politicile sociale vor aduce șomeri recalificați pe piața muncii.
Problemele economice au la bază și societatea îmbătrânită, numărul mic de locuitori din regiuni, dificultățile întâmpinate în utilizarea fondurilor UE, birocrația, lipsa obiectivelor majore la nivel național și social, precum și inechitățile economice și sociale. În plus, evenimentele din plan geopolitic au la rândul lor un efect negativ, întrucât investitorii se uită la granițele Letoniei cu Rusia și Belarus.
Cu toate acestea, în ciuda acestor probleme și a decalajelor față de vecinii săi baltici, Letonia a înregistrat progrese majore de la proclamarea independenței, acum mai bine de trei decenii. „Un mare succes. Cred că exemplul Letoniei ar putea fi predat la orele de istorie economică ca model de dezvoltare de la o economie planificată la una de piață. Faptul că Lituania și Estonia s-au dezvoltat mai repede decât noi înseamnă că am realizat multe, dar e loc de mai bine. Nu știm cum să folosim resursele și populația de care dispunem”, conchide economistul Băncii Naționale a Letoniei, Oleg Krasnopjorovs.
