Visul Georgian joacă împotriva Occidentului cartea chineză

Visul Georgian joacă împotriva Occidentului cartea chineză
© EPA-EFE/XINHUA / DING HAITAO   |   Președintele chinez Xi Jinping se întâlnește cu prim-ministrul georgian Irakli Garibashvili la Chengdu, provincia Sichuan din sud-vestul Chinei, 28 iulie 2023.

Pe fundalul unei crize în relațiile Georgiei cu Occidentul, Tbilisi își consolidează relațiile cu China, țara care în prezent construiește un port strategic de mare adâncime la Marea Neagră.

Noul port al Georgiei va fi construit de o companie chineză sancționată de SUA

La finalul lunii mai, guvernul georgian anunța că un consorțiu mixt China-Singapore urmează să construiască un nou port de mare adâncime la Anaklia. Din acest consorțiu face parte China Communication Construction Company, companie ale cărei filiale au fost sancționate de Departamentul de Comerț al SUA în 2020 pentru că au ajutat armata chineză să construiască insule artificiale în Marea Chinei de Sud. Un an mai târziu, președintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv prin care interzice Washingtonului să investească în acele companii chineze care, potrivit Casei Albe, subminează securitatea SUA. Pe lista respectivă se numără și China Communications Construction Company.

Cu toate acestea, guvernul georgian a dezmințit că ar exista motive de îngrijorare cu privire la consorțiul chinez, invocând „speculații” ale opoziției.

„În acest moment, aceasta este una dintre cele mai mari companii chineze, cu cea mai mare experiență, inclusiv în proiecte de acest tip”, a declarat premierul georgian Irakli Kobakhidze.

„Cererea a fost depusă, așa că succesul companiei chineze în această licitație garantează că proiectul Anaklia va fi implementat la cel mai înalt nivel. Cât despre opozanții politici care au fost implicați în procesele referitoare la acest proiect, reamintim că statul a amânat (construirea portului) de mai multe ori, dar nu a reușit niciodată să atragă un investitor.

Ei sunt responsabili, iar acum încearcă să pună această responsabilitate pe umerii altcuiva. Suntem obligați să implementăm acest proiect, este în interesul nostru. Implementarea acestui proiect de către o companie chineză este deosebit de importantă, deoarece mărfurile chinezești sunt esențiale pentru a garanta cea mai bună funcționare a acestui port”, a adăugat Kobakhidze.

Cum a reușit Visul Georgian sa dea afară SUA din „proiectul secolului” al lui Saakașvili

Cel de-al treilea președinte al Georgiei și principalul adversar al Visului Georgian, Miheil Saakașvili, a fost primul oficial care a lansat ideea construirii unui port în Anaklia. „Proiectul secolului”, cum a fost numit atunci, urma să transforme Georgia într-o punte comercială între China și țările europene și, astfel, într-un rival serios pentru porturile turcești și rusești de la Marea Neagră. Costul proiectului a fost apoi estimat la 2,5 miliarde de dolari, urmând ca până în 2030 portul să atingă un volum comercial de până 14 milioane de tone.

Încă de la începutul lucrărilor, Casa Albă și-a exprimat deschis interesul și sprijinul pentru construcția portului din Anaklia.

Acea susținere timpurie a fost menținută de-a lungul anilor, în ciuda schimbării administrațiilor atât la Tblisi cât și la Wahington. În 2019, de pildă, Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat că portul „va ajuta Georgia să îmbunătățească relațiile cu economiile dezvoltate, ceea ce va evita influența Rusiei și a Chinei, care, deși se poziționează ca parteneri ai Georgiei, nu îi favorizează interesele”.

Proiectul a început să avanseze în primii ani după retragerea lui Saakașvili. A fost atribuit unui consorțiu format din TBC, o bancă din Georgia, și o companie cu sediul în SUA. Lucrările de construcție au fost demarate în decembrie 2017, însă s-au oprit după doar o jumătate de an. Ulterior, au început să se acumuleze problemele: partenerii georgieni au fost acuzați de spălare de bani, americanii s-au retras și, în cele din urmă, guvernul a reziliat contractul în 2020. S-a spus atunci că adevărata problemă era opoziția „conducătorului din umbră” al Georgiei, oligarhul Bidzina Ivanishvili, care nu dorea ca americanii să fie implicați în regiunea Mării Negre.

Incursiunile Chinei în „sfera de influență” a Rusiei

Caucazul de Sud este de mult timp considerată o regiune din sfera de influență a Moscovei. Pe măsură ce Rusia s-a implicat din ce în ce mai mult în războiul său cu Ucraina, Beijingul a avut șansa de a-și spori prezența în regiune și la Marea Neagră.

Recent, pe fondul introducerii sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, China a căutat să se apropie de Occident folosind rute alternative rusești. O astfel de rută traversează Georgia.

Mai exact, oficialii chinezi își exprimă din ce în ce mai clar interesul de a coopera cu Georgia în contextul așa-zisului Coridor Median, care este cea mai scurtă rută comercială care leagă China de UE, traversând Asia Centrală, Marea Caspică, Caucazul de Sud iar apoi fie Marea Neagră, fie Turcia pe uscat.

Introdus în proiectul global de revigorare a Marelui Drum al Mătăsii, portul Anaklia ar deveni cea mai scurtă legătură între Europa și Asia – un container ar putea ajunge din China în Europa în doar 9-14 zile.

În ultimii ani, guvernul georgian a aprofundat din ce în ce mai mult relațiile bilaterale cu China. În 2017, Georgia a devenit prima țară din regiune care a semnat un acord de liber schimb cu Beijingul. În iulie 2023, în timpul vizitei la Beijing a fostului premier Irakli Garibașvili, relațiile bilaterale au fost elevate la nivel de „parteneriat strategic”. La vremea respectivă, șeful executivului georgian a exprimat disponibilitatea ca Tbilisi să sprijine diferite proiecte globale ale Chinei care vizează schimbarea normelor internaționale și revizuirea ordinii mondiale, inclusiv Inițiativa „Centura și Drumul” (Belt and Road Initiative - BRI).

Opoziția de la Tbilisi a criticat nu doar parteneriatul strategic cu China (pe care îl cataloghează drept o decizie care ar îndepărta Georgia de parcursul Euro-Atlantic asumat), ci și discursul laudativ al lui Garibașvili la adresa liderului chinez, Xi Jinping, precum și vizavi de realizările statului monopartinic. Criticii guvernului spun, de asemenea, că apropierea politică de Beijing a început odată cu intrarea pe piața georgiană a companiei de stat chineze China Energy Fund Company (CEFC), unde Garibașvili a fost numit într-o funcție consultativă în 2015, la finalul primului mandat de prim-ministru.

În ciuda tuturor criticilor, relațiile bilaterale Georgia-China au continuat să urmeze un trend ascendent. În septembrie 2023, Georgia a eliminat vizele pentru cetățenii chinezi, iar Beijingul a adoptat o decizie similară în februarie 2024.

Consolidarea relațiilor cu China survine pe fondul unei crize a relațiilor cu Occidentul

Parteneriatul strategic dintre Beijing și Tbilisi a fost semnat pe fondul unei crize a relațiilor dintre Georgia și Occident, care durează de ceva timp. Este de remarcat faptul că autoritățile georgiene au anunțat desemnarea unui nou investitor pentru construirea unui port de mare adâncime la câteva zile după ce Washingtonul a anunțat posibilitatea introducerii de sancțiuni individuale împotriva „persoanelor care aduc prejudicii integrării Euro-Atlantice a Georgiei”. Decizia vine după ce pe 24 mai, coaliția de guvernare a adoptat o versiune locală a așa-zisei legi a „agenților străini” din Rusia, în ciuda unei puternice opoziții interne.

Șeful ONG-ului „Ideea Civică”, fostul Ministru al Apărării, Tina Khidasheli, spune că faptul că autoritățile au luat decizia pe 29 mai dovedește că „lansează o nouă provocare pentru partenerii noștri”.

„Chiar și în timpul administrației Trump, Secretarul de Stat Mike Pompeo ne-a avertizat să ținem departe companiile chineze și rusești de activele noastre strategice. Tocmai din această cauză a fost anunțată această decizie, pentru a face în ciudă SUA. […]

Haideți să spunem lucrurilor pe nume: vorbim despre o operațiune specială împotriva libertății statului georgian. Este efectiv o operațiune specială, preconizată prin pași predeterminați pentru a îndepărta Georgia de lumea democratică civilizată și de a o readuce în orbita Rusiei”, a declarat Khidasheli.

Alte opinii
Este oficial: campania de susținere a lui Călin Georgescu poartă amprentele Rusiei

Este oficial: campania de susținere a lui Călin Georgescu poartă amprentele Rusiei

Documente declasificate de SRI, SIE, STS și ministerul de Interne arată că Georgescu este susținut de un actor statal. Acesta nu e numit, dar acțiunile sale sunt similare cu operațiuni lansate anterior de Rusia.

De ce cetățenii români din Moldova au votat altfel decât diaspora din Occident?

De ce cetățenii români din Moldova au votat altfel decât diaspora din Occident?

Partidele pro-europene de dreapta din România au fost votate masiv în Moldova, în timp ce diaspora i-a preferat pe suveraniști. Experții cred că suveraniștii au fost respinși pentru că sunt ostili Ucrainei.

Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația
Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?
Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Refugiații ucraineni au fost în general bine primiți în Letonia, dar există și reacții ostile la adresa lor. Experții spun că e nevoie de un program de integrare a refugiaților pe termen lung.

Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.

Ihor Lubianov
27 nov. 2024
În politica estonă a început bătălia pentru Narva
În politica estonă a început bătălia pentru Narva

Deși Rusia e o amenințare pentru Estonia, rusofonii de aici au optat la alegerile legislative pentru politicieni pro-ruși. Aceștia vor acum să câștige, la locale, principalul oraș rusofon, Narva.

Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE
Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE

Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Cezar Manu
25 nov. 2024
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”

În vara anului 1975, satul Sinești, raionul Ungheni, a fost cutremurat de o veste neobișnuită. O duzină de milițieni cu câini au fost mobilizați într-o operațiune de reținere a unui bărbat, Simion Mărgărint, de 60 de ani, care s-a ascuns într-o groapă săpată în curtea consătencei lor, Elizaveta Vârtosu, scrie Veridica.md

Veridica.md
23 nov. 2024