Donații
Veridica.md
Xi Jinping a vizitat Europa pentru a proiecta imaginea unei Chine puternice și a anunța investiții în Serbia și Ungaria, ambele pro-ruse. Ulterior, Xi l-a primit pe Putin la Beijing și i-a promis ajutorul Chinei, care împărtășește cu Rusia viziunea unei lumi „multipolare”. Vizita pare însă, cel puțin deocamdată, să fi avut mai puține rezultate concrete decât cele ale lui Xi în Europa.
China mimează deschiderea spre Europa, dar pune accentul pe relația cu Rusia
Xi Jinping si Vladimir Putin sunt cam din același aluat. Și unuia și altuia le plac simbolurile, au (re)construit sisteme autoritare în jurul ideii de lider providențial și sunt doi revizioniști care plănuiesc noua ordine mondială multipolară, după cum Xi a propovăduit în primul său turneu european din ultimii 5 ani.
Planificarea vizitei lui Xi în Europa arată că s-a ținut cont și de simboluri, mai exact de momente simbolice. Liderul chinez a ajuns la Paris când relația sino-franceză împlinea 60 de ani, la Belgrad în ziua în care se marcau 25 de ani de când, pe fondul campaniei aeriene NATO din timpul războiului din Kosovo, ambasada Chinei a fost bombardată accidental, iar la Budapesta, în ziua în care se împlineau 20 de ani de cooperare economică intensă chinezo-ungară.
A fost o vizită cu mize uriașe pentru statele gazdă, dar și pentru China însăși, dar nu în ultimul rând pentru Rusia și asta pentru că la nivel conceptual turnelul lui XI în Europa este compatibil cu viziunea Rusiei asupra noii ordini mondiale. Nu degeaba a spus Putin recent că Rusia este în fruntea creării unei ordini mondiale juste.
Dar, dincolo de aceste simboluri, prezența lui Xi în Europa a însemnat acorduri de miliarde, potențialul război comercial dintre China și Uniunea Europeană și nu în ultimul rând războiul din Ucraina. La acest ultim punct, europenii și-ar fi dorit ca Xi Jinping să-și folosească influența asupra lui Putin să oprească războiul.
„Contăm pe China pentru a-şi folosi întreaga influenţă pe lângă Rusia pentru oprirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Ursula von der Leyen care a participat la o întâlnire în trei la palatul Élysée. A făcut această declarație bazându-se pe rolul jucat de China , în trecutul apropiat, în privința dezescaladării amenințărilor nucleare ale Rusiei. Beijingul își dorește însă altceva. Cel puțin în privința Ucrainei, jocul dublu al lui Xi Jinping crează nervozitate în cancelariile occidentale. Pe de-o parte China propune un acord de pace în 12 puncte, mai mult decât vag, în care retragerea rușilor de pe teritoriile ucrainene nu e pomenită nici măcar în trecere, iar pe de altă parte ajută mașinăria de război a Rusiei cu produse de micro-electronică, maşini-unelte şi optică și – deloc lipsit de importanță – cumpără hidrocarburi de la prietenul Putin, care vinde la preț preferential.
Ministrul britanic al Apărării a acuzat zilele acestea China că a trecut deja în următoarea etapă a sprijinului pentru ruși. Grant Schapps a declarat la o conferință la Londra că Beijingul deja livrează sau se pregătește să livreze Rusiei armament pentru a fi folosit în războiul său împotriva Ucrainei.
Și asta la scurt timp după ce, la Paris, Xi Jinping promitea să nu livreze arme Rusiei și să controleze strict exporturile de echipamente cu dublă utilizare către Rusia. Adevărul este că războiul din Ucraina îi vine mânușă Chinei. Cu cât luptele continua mai mult, cu atât aliații, americanii în mod particular, sunt concentrați mai mult în această zonă, permițând Beijingului să se desfășoare în Strâmtoarea Taiwanului. Ca dovada, la doar câteva zile după învestirea președintelui pro-occidental de la Taipei, China a încercuit Taiwanul într-o așa numită misiune de pedeapsă pentru ”acte separatiste”. Chinezii transmit astfel și un avertisment serios împotriva a ceea ce Beijingul numește interferențe și provocări externe, aluzie la susținerea politică și militară a insulei din partea SUA.
Xi, rece cu occidentalii însă gata să îi ajute pe aliații europeni ai lui Putin
Revenind la turneul european, președintele Emmanuel Macron a întins covorul roșu, l-a primit la Elysee pe Xi Jinping ca pe un cap încoronat, l-a plimbat prin locuri simbolice, i-a oferit daruri cu tâlc. Și ce a obținut? Un mare NIMIC. Macron și-a dorit din partea Chinei o poziție mai dură față de războiul din Ucraina, a încercat să stabilească un cadru mai dur pentru sectorul comercial, în UE e în plină desfășurare o anchetă asupra vehiculelor chinezești de pe piața europeană . De fapt, ”războiul electric”, să-i zicem, include și panourile fotovoltaice și mai nou și tehnologiile eoliene. UE acuză China de concurență neloială, China acuză UE de protectionism.
Xi s-a abătut cu abilitate de la problemele europenilor fie negând existența lor, fie oferind concesii rămase doar la nivelul retoric.
28 de acorduri au fost semnate la Belgrad. De altfel Serbia, care a început cooperarea cu această putere economică mondială încă din 2016, a ajuns să se bazeze prea mult pe investițiile chineze care le depășesc deja pe cele ruse. Și Serbia nu este singura țară din fosta Iugoslavie unde bani chinezilor sunt băgați în special în infrastructură. Dar acordurile parafate în Serbia nu înseamnă doar bani, înseamnă influență pe care China și-o cumpără astfel. Documentele acoperă o plajă foarte largă: de la de la schimburi ministeriale la acorduri cu mass-media de stat, care trasează un curs pentru un rol chinez mai mare în această țară din Balcani. Președintele Alexander Vucic face un dans pe sârmă destul de periculos, și cu rușii, și cu europenii, și cu americanii, dar mai ales cu chinezii.
Pentru Victor Orban acordurile în valoare de peste 16 miliarde de euro sunt o gura de aer în condițiile în care Uniunea Europeană a blocat finanțări din Planul de reziliență în valoare de peste 10 miliarde de euro din cauza derapajelor de la statul de drept. La Budapesta au fost semnate acorduri pentru:
- o cale ferată pentru transporturile marfare, care va ocoli Budapesta
- o cale ferată rapidă între Budapesta și aeroportul internațional
- un punct de trecere de mare capacitate la granița cu Serbia
- proiectarea unei conducte de petrol între Ungaria și Serbia
- cooperarea în domeniul producției de energie nucleară
Statele Unite și-au exprimat deja îngrijorarea față de vizitele lui Xi Jinping în Europa și de întâlnirile avute în Serbia și Ungaria. SUA consideră că Beijingul urmărește să creeze o axă antioccidentală cu Ungaria, Serbia și Rusia. O ipoteză pe care, de altfel, premierul Orban a confirmat-o prin declarațiile de la finalul vizitei lui Xi Jinping în Ungaria.
„Obișnuiam să trăim într-o ordine mondială cu un singur centru, acum trăim într-o lume cu mai multe centre, iar unul dintre pilonii acestei noi ordini mondiale este Republica Chineză”, a spus Viktor Orban.
Trăgând linie, vizita în Europa a lui Xi Jinping și-a atins obiectivul, unicul obectiv, acela de a proiecta imaginea unei forțe economice influente.
De notat că Ungaria este statul UE cel mai apropiat de Rusia, iar Serbia e un adevărat avanpost al acesteia în Balcanii de Vest.
Putin la Beijing: declarații de prietenie și promisiuni, dar puține rezultate imediate
Dar nu poți decupla acest turneu European al lui Xi Jinping de vizita lui Vladimir Putin în China, prima în afara țării din abia începutul mandat – al cincilea – obținut printr-un simulacru de alegeri democratice. Apropo de simboluri, și Xi Jinping a ales tot o întâlnire cu Putin pentru prima sa vizită în străinătate după ce a fost reales președinte în martie 2023.
Două zile pline pentru Putin și Xi Jinping, dragonul cu două capete care vorbește despre lumea multipolară emergentă ca răspuns la ceea ce ei consideră hegemonia SUA. Putin a fost primit cu onoruri militare de prietenul său Xi Jinping, semn că liderul de la Kremlin este prețuit de regimul comunist. Momentul în care are loc această vizită ne face să vedem mai clar ce este , de fapt, în spatele îmbrățișărilor cordiale de la Beijing. Comunitatea internațională se pregătește să utilizeze profiturile generate de activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina în războiul împotriva Rusiei. Decizia va pune la dispoziția Ucrainei până la 3 miliarde de euro doar în acest an, bani care vor fi folosiți în principal pentru a finanța eforturile militare ale țării. Sancțiunile impuse de Vest Rusiei , imediat după invadarea Ucrainei, încep să își arate colții. Rezervele făcute de Putin până în 2022 când a intrat peste ucraineni au cam ajuns la fundul sacului. Alea 3 zile de război pe care miza Putin se apropie de 3 ani și e din ce în ce mai greu să alimenteze mașinăria de război. Așa că speranțele sunt la cei trei tovarăși de „rele”: Coreea de Nord, Iranul și China. La Phenian fabricile de armament lucrează în forță pentru a alimenta Rusia, dar nu-i suficient. Iranul, furnizorul de drone kamikaze Shahed, s-ar putea să fie în încurcătură o vreme, din cauza dispariției președintelui Raisi, supranumit Macelarul de la Teheran. Mai rămâne China.
Putin s-a dus la Beijing cu trei cerințe:
- o înţelegere pentru gazoductul Power of Siberia 2
- acces la pieţele financiare chineze (ca sa foloseasca yuanul in tranzactiile sale comerciale)
- sprijin suplimentar pentru războiul din Ucraina
Power of Siberia 2 este luat în calcul de mai mult timp, dar acum a devenit o urgență pentru Moscova, în condițiile în care rușii sunt nevoiți să înlocuiască Europa cu China în privința vânzărilor de gaze. Noul gazoduct, cu o lungime de 2600 de km și o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, ar urma să treacă prin Mongolia și să îl dubleze pe cel existent, Power-of-Siberia, care străbate 3.000 de km prin Siberia și în provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei. Cât timp Putin a fost la Beijing, s-a încheiat un contract pentru construirea Power of Siberia 2, însă termenii sunt destul de vagi.
În privința accesului pe piețele financiare chineze, Putin a plecat de la Beijing doar cu promisiuni. Și asta pentru că investitorii chinezi sunt destul de reticenți din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor împotriva Rusiei. De teama de sancțiunile secundare ale SUA, băncile chineze au devenit mult mai precaute în relațiile cu băncile rusești.
Așadar, Putin nu se poate lăuda cu rezultate imediate în plan economic. Cât despre sprijinul suplimentar pentru războiul din Ucraina, nici aici nu este ceva clar. Mai mult, consilierul pe Securitate Națională al lui Joe Biden, Jake Sullivan, l-a contrazis pe ministrul britanic al Apărării și a spus că și dacă au existat îngrijorări că Beijingul va livra armament, nu există informații că acest lucru s-a întâmplat până acum. Se prea poate ca Xi Jinping să-l fi bătut prietenește pe umăr și să fi zis DA cu jumătate de gură.
Probabil că ajutorul oferit de o Chină încă precaută în relația cu Occidentul nu este suficient de vreme ce Kremlinul a anunțat la scurt timp după întoarcerea dictatorului acasă că Putin va merge în vizită în Coreea de Nord.
