Donații
Veridica.md
În 2020, societatea din Belarus a organizat proteste masive față de fraudarea alegerilor prezidențiale. Cu toate acestea, regimul Lukașenko a reușit să rămână la putere prin desfășurarea forțelor de securitate. Ca reacție, țările occidentale au impus sancțiuni, care s-au intensificat în urma invadării Ucrainei de către Rusia. În ciuda sancțiunilor, patru ani mai târziu, economia belarusă e pe plus, inflația rămâne scăzută, iar exporturile iau avânt. Oficialii belaruși susțin că sancțiunile fac Belarusul mai puternic. Acesta să fie, însă, adevărul?
Economia belarusă a funcționat sub sancțiuni cu mult înainte de 2020. De la sfârșitul anilor 1990, aproape fiecare campanie electorală a declanșat o reacție din partea Occidentului, care a dus la diverse sancțiuni. O parte din acestea au vizat persoane care au luat parte la încălcări ale drepturilor omului, în timp ce altele au vizat întreprinderile de stat și sectoare întregi ale economiei. Cu toate acestea, sancțiunile au reprezentat doar unul dintre instrumentele folosite de Occident. De ani de zile, UE a urmat o abordare de tip „morcovul și bățul”, așa că până în 2020, Belarus a beneficiat semnificativ de sprijin financiar occidental, atât direct, prin împrumuturi, cât și indirect, prin accesul la infrastructura financiară europeană.
Cele mai severe sancțiuni au fost introduse în urma alegerilor prezidențiale din 2020 și a invadării Ucrainei de către Rusia în 2022. Acestea au inclus restricții aplicate exportatorilor de produse petroliere și îngrășăminte cu potasiu și transportatorilor aerieni, dar și restricții de ordin financiar.
Economia belarusă a început treptat să se adapteze la sancțiunile impuse acesteia, iar autoritățile de la Minsk au reușit chiar să profite de pe urma sancțiunilor care vizează Rusia. Cu toate acestea, creșterea economică pe care o înregistrează Belarus, în ciuda sancțiunilor, nu presupune automat depășirea cu succes a acestor restricții.
Sancțiunile occidentale au avut un impact redus asupra economiei Belarusului - exportatorii s-au reorientat către piața rusă
Sancțiunile au fost principalul instrument prin care UE a pus presiune pe autoritățile din Belarus, deoarece sunt cea mai viabilă opțiune la îndemâna țărilor occidentale ca metodă de abordare a politicilor Minskului. De-a lungul anilor, până la o treime din comerțul extern al Belarusului a fost direcționat către UE.
Sancțiunile au blocat intrarea capitalului european pe piețele din Belarus și au împiedicat multe tipuri de mărfuri din Belarus să ajungă pe piața comunitară. Printre măsurile de mare impact s-a numărat și oprirea tranzitului de mărfuri din Belarus prin portul lituanian Klaipeda, privând Belarusul de cea mai scurtă rută pentru exportul de îngrășăminte cu potasiu și alte mărfuri către piețele din țări terțe.
Începând cu 2020, exporturile din Belarus către UE au scăzut drastic. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în schimburile comerciale cu Statele Baltice (Lituania, Letonia), precum și cu Polonia. Cele mai afectate sectoare sunt industria rafinării de petrol și exporturile de îngrășăminte pe bază de potasiu. În acest timp, importurile de mărfuri europene s-au menținut, cu puține excepții, la același nivel. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că multe dintre aceste importuri sunt acum destinate pieței ruse, Belarusul profitând de impunerea disproporționată a sancțiunilor împotriva Belarusului și Rusiei.
Sancțiunile occidentale împotriva Belarusului nu au fost introduse toate deodată, ci mai degrabă treptat, adesea cu efecte întârziate. Acest lucru a permis Belarusului să se pregătească pentru gestionarea eventualelor consecințe, și totodată să redirecționeze o parte semnificativă a exporturilor sale către noi piețe, în primul rând Rusia și Asia Centrală. Belarus își continuă eforturile de a accesa noi piețe din Asia, precum și din Africa și America Latină. Cu toate acestea, statisticile arată că toate aceste tenative nu au produs încă efecte notabile. Pe piețele noi, mărfurile din Belarus se confruntă cu o concurență dură din partea produselor chinezești, care, spre deosebire de mărfurile din Belarus, nu se confruntă cu provocări logistice majore.
Principalul factor care a contribuit la succesul cu care Belarus s-a adaptat la regimul de sancțiuni a fost reorientarea către piața rusă. În mod paradoxal, sancțiunile impuse Federației Ruse au ajutat producătorii din Belarus, deoarece multe companii europene s-au retras de pe piața rusă, lăsând în urma lor nișe pe care mărfurile din Belarus le-au exploatat. Ca urmare, în 2022-2023, schimburile comerciale dintre Belarus și Federația Rusă au înregistrat o creștere semnificativă. Dacă în trecut peste jumătate din exporturile externe ale Belarusului aveau ca destinație Rusia, acum exporturile către Rusia reprezintă peste 80% din totalul comerțului extern al Belarusului. În plus, comerțul cu piețele din țări terțe se bazează acum în mare măsură pe capacitatea logistică de a transporta mărfuri prin Rusia, adâncind și mai mult dependența Belarusului de vecinul de la est.
Sancțiunile împotriva Rusiei au intensificat, de asemenea, cooperarea între companiile din Belarus și cele rusești. Belarus recunoaște deschis că multe companii locale colaborează activ cu complexul militar-industrial rus, de la întreprinderile din industria uşoară care furnizează uniforme armatei ruse, până la sectoare producătoare de înalte tehnologii, de exemplu optică și infrastructură IT.
În timp ce sancțiunile care vizează mărfurile din Belarus au avut un impact limitat, sancțiunile care vizează sectorul financiar din Belarus s-au dovedit mult mai eficiente. Deconectarea marilor bănci din Belarus de la sistemul internațional de plăți SWIFT și restricționarea accesului acestora la infrastructura financiară internațională mai largă au produs efecte deosebit de dureroase pentru economia belarusă. Atât comerțul bilateral dintre Belarus și țările occidentale, cât și comerțul pe care Rusia îl desfășoară prin Belarus au avut de suferit ca urmare. Cum era de așteptat, incapacitatea Belarusului de a procesa plăți a redus fluxul de mărfuri, chiar dacă livrarea efectivă a acestor bunuri este în continuare posibilă.
Sancțiunile provoacă noi rupturi în societatea belarusă
Sancțiunile care vizează în primul rând economia au un impact inevitabil asupra vieții de zi cu zi a populației din Belarus. Deși nu există semne clare că sancțiunile ar duce la o scădere a nivelului veniturilor sau că ar stârni o nemulțumire generalizată la nivelul societății, există și efecte negative vizibile. Printre acestea se numără înăsprirea procedurii prin care cetățenii de rând pot obține vizele pentru intrarea în Uniunea Europeană, sau anularea serviciilor directe de transport aerian și feroviar. Din punct de vedere istoric, belarușii sunt cei mai activi solicitanți de vize Schengen și deținători de permise de ședere în UE, în special în țări precum Polonia și Lituania.
Mai mult decât atât, relațiile tensionate dintre Belarus și UE complică semnificativ viața diasporei belaruse numeroase care a apărut în multe țări europene în urma migrației forțate de după 2020. Statisticile estimează că între 300.000 și 500.000 de belaruși au părăsit țara, prezența cea mai semnificativă înregistrându-se în Polonia (peste 300.000 de oameni) și Lituania (peste 70.000 de oameni). De exemplu, sancțiunile afectează procedura pe care belarușii care lucrează sau studiază în străinătate trebuie s-o urmeze pentru a trimite bani acasă. În plus, colaborările culturale, educaționale și sportive dintre UE și reprezentanții oficiali din Belarus au fost suspendate.
Percepția asupra sancțiunilor este nuanțată la nivelul societății din Belarus. Țara devine din ce în ce mai polarizată cu privire la problemele socio-politice, împărțită între susținătorii guvernului și opoziție, în timp ce o parte semnificativă a populației evită să-și exprime pozițiile politice. În ambele tabere există susținători și oponenți ai sancțiunilor.
În mod paradoxal, există susținători ai sancțiunilor atât în cercurile democratice, cât și în cele pro-guvernamentale. Dintre cei care pledează pentru schimbare, unii văd sancțiunile drept un instrument eficient prin care se poate pune presiune pe oficialii de la Minsk. Din tabăra pro-guvernamentală, unii emulează propaganda oficială care susține că sancțiunile întăresc economia.
În schimb, opozanții sancțiunilor din cercurile democratice susțin că acestea sunt ineficiente și dăunează cetățenilor obișnuiți din Belarus. La rândul lor, susținătorii regimului subliniază prejudiciul economic cauzat de sancțiuni. În consecință, problema sancțiunilor polarizează și mai mult societatea belarusă.
Sancțiunile au adâncit dependența Minskului de Moscova. Cu toate acestea, societatea belarusă nu a devenit predominant pro-rusă. Rămâne divizată, cu facțiuni pro-occidentale și pro-ruse, în timp ce o parte semnificativă a populației încearcă să rămână apolitică într-un sistem autocratic.
Oficial, Belarus este în căutare de noi aliați pe scena internațională. Țara a devenit al zecelea membru al Organizației de Cooperare de la Shanghai și își extinde angajamentele față de țări din Africa și Asia Centrală. Cu toate acestea, aceste eforturi au produs beneficii mai degrabă politice decât economice. Sloganurile, întâlnirile bilaterale și participarea la organizații internaționale nu au rezultat în contracte care să aducă Belarusului câștiguri financiare. Interacțiunile la nivel internațional sunt în definitiv limitate de sancțiuni și de reticența țărilor terțe de se expune unor sancțiuni secundare. În acest context, Kremlinul rămâne singurul susținător al Belarusului, atât din punct de vedere economic, cât și politic.
Deocamdată, sancțiunile au avut un impact redus asupra regimului Lukașenko, dar ar putea afecta Belarusul pe termen lung
Un aspect definitoriu pentru politica oficială a Belarusului rămâne crearea unei percepții pe care autoritățile o propagă la nivelul societății. Odată cu epurarea efectivă a presei de stat, peisajul informațional din țară este aproape în întregime dominat de propaganda de stat și mass-media controlată de guvern. Punctele de vedere alternative persistă doar pe Internet. Orice remarcă negativă la adresa guvernului este aspru persecutată. În plus, presa din Rusia rămâne deosebit de influentă, deoarece conținutul informațional produs de Moscova îl depășește din punct de vedere calitativ pe cel al presei din Belarus.
După patru ani de sancțiuni severe, Belarus este un exemplu interesant prin care o țară poate face față și se poate dezvolta în ciuda numeroaselor restricții la care sunt supuse societatea și economia. Aceste sancțiuni nu au produs nici răsturnarea regimului lui Aleksandr Lukașenko, nici o diminuare a măsurilor sale represive. Datorită sprijinului continuu al Rusiei, rutelor alternative de export și angajamentelor sale politice cu țări neutre față de sancțiuni, Belarus reușește nu doar să supraviețuiască, ci și să înregistreze anumite progrese în materie de dezvoltare.
Cu toate acestea, pierderile economice sunt evidente, exacerbate de provocările demografice cauzate de emigrație. Decalajele cu privire la nivelul de trai și venituri se adâncesc din ce în ce mai mult în comparație cu țările vecine. Cu toate acestea, pentru că schimbările negative nu s-au produs brusc, autoritățile au reușit să se adapteze. Evaluarea pierderilor economice este inutilă în acest sens, deoarece indicatorul suprem după care se ghidează elitele de la guvernare rămâne menținerea la putere. Pe termen lung, schimbările în Belarus sunt inevitabile. Cu toate acestea, regimurile autocratice rareori se preocupă de perspective atât de îndepărtate, preferând să se focalizeze pe realitatea imediată.
---copie-image.webp)
