Donații
Veridica.md
La 1 august, în Republica Moldova va începe ceea ce legislația națională numește „perioada electorală”, în care sunt puse în mișcare, unul câte unul, mecanismele de pregătire a scrutinului prezidențial și referendumului pentru aderarea la UE care vor avea loc în toamna acestui an, ambele pe 20 octombrie.
Deși până la alegeri și referendum au mai rămas doar trei luni, există o serie de semne de întrebare legate de acestea, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.
Socialiștii au propus un candidat neafiliat politic. Va fi el susținut și de restul opoziției pro-ruse?
Partidul Socialiștilor, cea mai mare forță politică prorusă de opoziție, a anunțat că îl va susține la acest scrutin pe fostul procuror general al Republicii Moldova, Aleksandr Stoianoglo.
„Aleksandr Stoianoglo posedă și autoritate profesională, și modestie, și curaj civic, și principialitate - toate acele calități de care trebuie să dea dovadă un președinte de țară”, a declarat liderul socialiștilor, Igor Dodon, care a îndemnat și celelalte formațiuni politice să-l susțină pe Stoianoglo.
Despre încercarea partidelor de opoziție, în special a celor proruse, de a identifica un candidat unic la prezidențiale se discută în culise de mai mult timp. S-a speculat chiar și faptul că acest candidat unic ar putea fi Aleksandr Stoianoglo.
Totuși, decizia socialiștilor rămâne pe undeva surprinzătoare. Cu numai patru zile înainte de a anunța că Partidul Socialiștilor îl va susține pe Aleksandr Stoianoglo, unul din fruntașii acestui partid, Vlad Bătrâncea, declara că, dacă nu se va găsi un candidat unic al opoziției, un socialist se va înscrie în cursa pentru președinție.
Nu se știe dacă desemnarea lui Aleksandr Stoianoglo vine ca urmare a faptului că mai multe partide au acceptat să-l sprijine, alături de socialiști, sau, dimpotrivă, că socialiștii forțează nota, încercând să-i facă și pe alți jucători politici să le sprijine candidatul. Un candidat, de altfel, departe de a avea o reputație ireproșabilă, fiind suspectat de grave probleme de integritate, cu mai multe dosare pe rol.
Comentatorul politic, Ion Tăbârță, se întreabă dacă desemnarea lui Aleksandr Stoianoglo a fost sau nu convenită cu Moscova. În ultimă instanță, Aleksandr Stoianoglo ar putea să reprezinte „sinergia comună a stângii pro-ruse care să încerce să lovească în principalul candidat proeuropean”, actuala președintă Maia Sandu, spune Ion Tăbârță.
„Mie îmi vine greu să cred că /…/ domnul Stoianoglo va fi un candidat serios pentru doamna Maia Sandu. (…) Va fi o campanie puternică menită să-i strice ratingul, să-i creeze o imagine negativă doamnei Maia Sandu. Vor fi acuzații că el este victima regimului, că /…/ actuala guvernare în frunte cu Maia Sandu nu respectă statul de drept, libertățile, ș.a.m.d.”, consideră Ion Tăbârță, referendu-se la dosarele care au fost deschise pe numele lui Aleksandr Stoianoglo, în ultimii ani.
Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vlad Kulminski, este de părere că Igor Dodon „și-a semnat sfârșitul carierei sale politice” prin decizia de a-l susține pe Aleksandr Stoianoglo, pentru că în urma acestei decizii liderul socialiștilor „nu prea va mai conta pe scena politică a Republicii Moldova”. Vlad Kulminski se întreabă de ce Aleksandr Stoianoglo, care pretinde că este un candidat apolitic, a acceptat să reprezinte o forță politică.
Câți alegători există în Republica Moldova? De ce diaspora ar putea juca un rol cheie
O altă necunoscută a alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este numărul real de alegători.
Tot mai depopulată în ultimii ani, Republica Moldova a ajuns să numere în prezent aproximativ 2,4 milioane de locuitori, aproape cu un milion mai puțin decât în 2004.
Pe de altă parte, numărul total al alegătorilor înregistrați oficial în registrele Comisiei Electorale Centrale (CEC) este de peste 3,3 milioane.
Aceasta diferență atât de mare dintre datele CEC și datele, fie și preliminare, ale recensământului care s-a încheiat pe 7 iulie , se explică, probabil, prin faptul că peste un milion de cetățeni moldoveni se află în afara hotarelor, cei mai mulți dintre ei în Occident. Prezența acestora la urne la scrutinul din toamnă devine astfel vitală pentru partidele proeuropene, care sunt preferate de diasporă. În plus, o mobilizare a diasporei ar putea fi vitală pentru atingerea pragului de validare a referendumului.
Referendumul, principala miză a Moscovei. Va reuși boicotul partidelor pro-ruse să ducă la invalidarea sa?
O cea de a treia necunoscută o reprezintă referendumul proeuropean care va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. În cazul în care majoritatea votanților la plebiscit s-ar pronunța pentru aderarea la spațiul comunitar, constituția Republicii Moldova ar urma să fie modificată, iar integrarea europeană declarată în legea fundamentală drept prioritate a politicii externe a Chișinăului. Acest lucru ar reduce considerabil marja de manevră a forțelor pro-Kremlin în Republica Moldova.
Rusia a criticat încă în luna aprilie intenția Chișinăului de a organiza referendumul respective, pe care l-a calificat drept rusofob.
Referendumul a provocat și nemulțumirea partidelor proruse din Republica Moldova; Partidul Socialiștilor, de exemplu, a anunțat că va boicota plebiscitul întrucât ar favoriza-o pe președinta Maia Sandu.
Socialiștii susțin și că organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului în aceeași zi este ilegală, în pofida faptului că o hotărâre a Curții Constituționale a spune contrariul.
Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea apreciază că, în condițiile în care forțele proruse proruse vor boicota referendumul, există riscul ca acesta să eșueze din cauza unei prezențe reduse la urne, sub pragul de 33% necesare pentru validare:
„Referendumul a devenit cea mai importantă carte de jucat pentru Rusia în Republica Moldova, în această toamnă. Nu alegerile prezidențiale, ci referendumul. Toată atenția opoziției proruse, Dodon, Șor, Vlah, (lideri formali sau infomrali ai unor forțe proruse – n.a.) va fi concentrată pe acest referendum. Boicotarea referendumului va fi un pas comun pentru toți. Odată unite aceste forțe, am putea să asistăm la situația imprevizibilă legată de o participare scăzută la referendum”.
Totuși, nu toate forțele proruse intenționează să boicoteze plebiscitul. Comuniștii lui Vladimir Voronin, parteneri de bloc politic în actualul Parlament cu socialiștii lui Igor Dodon, și-au chemat susținătorii să se prezinte la urne și să voteze împotriva aderării Republicii Moldova la UE pe motiv că boicotarea referendumului va duce, în final, la creșeterea artificială a procentului celor care vor opta pentru integrare europeană.
Va putea partidul cu cele mai strânse legături cu Moscova, Ilan Șor, să participe la campanie?
În acest context politic eterogen, care se conturează cu aproximativ trei luni înainte de alegerile prezidențiale și referendumul proeuropean, mai există încă o necunoscută – cea a forțelor coagulate în jurul oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru furtul a, cel puțin, un milliard de dolari din băncile moldovenești și care se află în prezent la Moscova. Este vorba, întâi, de toate de Partidul „Șansa” care riscă să fie exclus din cursă încă înainte de a începe campania electorală pentru miltiplele încălcări ale legislației comise până acum, potrivit vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, Pavel Postică. Cum vor vota simpatizanții acestui partid? Se vor prezenta sau nu la urne?
Vom avea, probabil, un răspuns ceva mai aproape de data alegerilor, când se vor limpezi apele în tabăra prorusă, marcată deocamdată de multiple contradicții și incertitudini. Contradicții și incertitudini care, cel puțin în acest moment, par să o avantajeze pe actuala președintă, Maia Sandu, care și-a anunțat și ea intenția de a candida pentru un nou mandat de șef al statului.
