Problema lingvistică și identitară a persistat de-a lungul celor 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Cea mai importantă revendicare din timpul mișcării de eliberare națională din anii 1988-91 – recunoașterea limbii române ca limbă oficială și a faptului că moldovenii fac parte din poporul român – a fost deturnată în următorii ani de politicienii din vechea nomenclatură comunistă, care au reușit să includă în Constituție sintagma „limba moldovenească” ca limbă de stat.
Subiectul a fost amplificat prin speculații și narațiuni false care devin evidente prin simpla consultare a istoricului „problemei Bîstroe” sau dacă sunt întrebați specialiștii, care sunt gata să explice cât de inepte sunt unele din ideile apărute în spațiul public – de exemplu cea cu dispariția Deltei. Nu este însă prima oară, de la începutul războiului din Ucraina, când în România e lansată o campanie menită să pună într-o lumină nefavorabilă țara vecină și să submineze sprijinul pentru aceasta.
---copie-image.webp)
Cutremurul din 6 februarie ar putea da o lovitură regimului condus de Recep Tayyip Erdoğan, considerat responsabil pentru că nu s-au respectat normele în construcții și criticat pentru răspunsul greoi la acest dezastru, care i-a afectat în principal pe kurzi și pe alevi. Politica externă a Turciei ar putea fi de asemenea afectată, în condițiile în care cei prezentați de Ankara ca adversari și-au arătat solidaritatea.
Rusia și-a lansat „operațiunea militară specială” în primele ore ale dimineții de 24 februarie. Amploarea și direcțiile atacului rusesc arată că Moscova plănuia un blietzkrieg încheiat cu decapitarea conducerii Ucrainei și cel puțin capturarea întregului litoral al Mării Negre, pentru a deschide calea către Transnistria. Rezistența ucraineană a dat însă peste cap planurile Moscovei, iar conflictul a devenit unul de durată, în care ambele tabere au înregistrat succese, dar și eșecuri. Veridica vă prezintă 10 dintre principalele momente ale acestui război.
Pe 3 martie 2022 a avut loc o serie de atacuri cu rachetă asupra orașului Cernihiv din nord-estul Ucrainei, aproape de granița cu Rusia și Belarus. Era unul dintre primele atacuri aeriene masive de când, pe 24 februarie, Kremlinul declanșase războiul la scară largă. Raidul aerian a vizat o zonă rezidențială a orașului, omorând 57 de civili și lăsând fără locuințe alți 100.
Oficial, Tbilisi își menține cursul spre integrarea în structurile euro-atlantice, dar mișcarea către Occident a fost caracterizată mai degrabă de inerție în ultima vreme, în timp ce influența Moscovei e în creștere. Partidul de guvernământ, fondat de oligarhul Bidzina Ivanișvili, leagă tot mai mult interesele acestuia, fie ele politice sau de afaceri, de interesul național. Într-un moment decisiv pentru viitorul Georgiei, o astfel de politică se poate dovedi fatală.
Ucraina ar avea nevoie de două divizii mecanizate complet echipate pentru a împinge forțele ruse în afara celor patru regiuni anexate în toamnă, consideră general-locotenent în rezervă Cătălin Tomiță Tomescu, ofițer de tancuri și fost comandant al Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE), comandament regional al NATO. Generalul Tomescu avertizează însă că Rusia e avantajată de resursele sale umane și materiale și de faptul că liderii acesteia sunt indiferenți cu privire la pierderile uriașe pe care le înregistrează pe front.
Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
Cutremurul din Turcia a fost provocat de „mai marii lumii” – adică de occidentali – pentru a-l pedepsi pe președintele țării, Recep Tayip Erdoğan, crede senatoarea Diana Șoșoacă. Aceasta și-a expus teoria chiar la tribuna Senatului, într-o declarație împănată cu teorii ale conspirației, falsuri istorice, narațiuni cu privire la războiul din Ucraina care amintesc de propaganda rusă și o chemare la luptă cu trimiteri la Vechiul Testament.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
Estonia se pregătește pentru alegeri generale, care sunt programate în martie. Anul acesta alegerile se vor desfășura pe fundalul invaziei Ucrainei de către Rusia și a problemelor provocate de război în întreaga regiune. Astfel, securitatea și energia nu au cum să nu fie temele principale ale campaniei electorale. Pe de altă parte, tot din cauza războiului, este foarte puțin probabil ca vreunul dintre partidele principale să ridice problema îmbunătățirii relațiilor cu Moscova, ca o modalitate de a curta minoritatea rusă din Estoniei.
Mii de clădiri s-au prăbușit în Turcia în timpul cutremurului din 6 februarie. Nu este prima tragedie de acest fel din istoria țării. În vreme ce alte țări aflate în zone cu o activitate seismică ridicată au învățat să reducă din impactul cutremurelor prin reglementarea strictă a normelor în construcții, Turcia pare să fie luată mereu prin surprindere.
Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.
Un document al Serviciului Federal de Protecție rusesc arată că acesta este pregătit să îl apere pe Vladimir Putin inclusiv cu ajutorul hipnotizatorilor și preoților. Existența unui plan de apărare parapsihologică poate părea bizară, dar înclinația către misticism și paranormal nu e neobișnuită în Rusia. De-a lungul timpului, elitele și chiar statul au apelat la ajutoare neconvenționale, ca Rasputin, parapsihologii KGB sau generalul FSB care spunea că citește gânduri.
Recep Tayyip Erdoğan încearcă să își consolideze regimul forțând o a treia candidatură la funcția președinte. Alegerile generale din această primăvară vor avea loc pe fondul unei crize economice profunde, așa că, pentru a-și spori șansele de câștig, islamiștii apelează la pomeni electorale și sabotarea opoziției. Alegerile au loc într-un an special: se împlinește un secol de când Mustafa Kemal Atatürk a proclamat republica, o republică aflată azi în criză și tot mai îndepărtată de viziunea fondatorului său.
Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.
Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.
Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.
Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.
În perioada 26 – 27 decembrie 2022 în orașul Sankt-Peterburg s-a desfășurat Summit-ul informal al liderilor statelor CSI. Reuniunea ar fi trebuit să arate că aceasta organizație dominată de Rusia, care încearcă de ani de zile să o prezinte ca o alternativă la mai atractivele UE și NATO, este relevantă și viabilă, că Moscova se bucură de sprijinul partenerilor săi ex-sovietici chiar și în condițiile războiului din Ucraina. Discursurile despre cooperare nu pot masca însă realitatea: CSI e o organizație depășită, în criză, care nu are perspective serioase pe termen lung.
Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.
Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război.
Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.
Eforturile de combatere a schimbărilor climatice au avut, în 2022, rezultate mixte, care sunt descrise cel mai bine de zicala „un pas înainte, doi înapoi”. În timp ce guvernele încă întârzie să ia măsuri decisive, efectele schimbărilor climatice se fac deja simțite. Pentru a diminua impactul și magnitudinea lor, e nevoie urgentă ca Statele Unite și China să cadă de-acord, în 2023, să le combată.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
În ultimii ani, Turcia a încercat tot mai mult să își proiecteze puterea în afara granițelor sale, fie că vorbim de Marea Mediterană, cu Ciprul și Libia ca piese cheie în politica Ankarei, de Africa sub-sahariană, Orientul Mijlociu sau Caucaz. Pentru a-și atinge obiectivul, Ankara s-a bazat pe o diplomație deseori agresivă, industria sa de apărare și armată. Această politică va continua și în 2023, iar marile ei mize sunt Ciprul de Nord și energia.
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Țările occidentale bogate, cu piețe de desfacere importante, sunt importante pentru China. Companiile chineze sunt prezente, într-o măsură mai mică, și în Europa Centrală și de Est. Este însă această regiune o miză în sine pentru Beijing, sau doar o „haltă” pe Noul Drum al Mătăsii, către Vest? Cât de ample sunt relațiile bilaterale și în ce măsură sunt ele influențate de Occident? Colaboratorii Veridica din regiune – Bulgaria, țările baltice, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România și Ucraina – au încercat să răspundă la aceste întrebări.
Odată cu trecerea anilor, încetează din viață și ultimii supraviețuitori ai lagărului Auschwitz-Birkenau, fabrica morții unde au fost exterminați peste un milion de evrei din toată Europa. Ce rămâne în urma lor este lagărul însuși și obiectele care se păstrează aici și care le permit istoricilor și cercetătorilor să descopere poveștile celor care au murit aici. Poveștile lor permit nu doar o mai bună înțelegere a tragediei victimelor acestui genocid, ci și conferă o notă umană, personală, memoriei lor.
Tătarii din Crimeea au fost primele victime ale agresiunii rusești din Ucraina și continuă să fie persecutați de Moscova, potrivit ministrului adjunct de externe de la Kiev, Emine Japarova. Într-un interviu acordat Veridica, Japarova, care coordonează strategia pentru Platforma Crimeea și este responsabilă, printre altele, cu diplomația publică și relația cu organizații internaționale, a explicat cum încalcă Rusia convențiile de Geneva și de ce crimele sale din Ucraina pot fi considerate genocid.
Milioane de ucraineni s-au îndreptat spre România atunci când Rusia le-a atacat țara. În locul unui tărâm al bandiților, sărac și ostil, cum îl descrisese propaganda, au găsit ajutorul și adăpostul de care aveau nevoie – chiar dacă au fost și voci, marginale, care au răspândit și aici, ca peste tot în Europa, dezinformări despre refugiați. Unii dintre ei au rămas, alții au plecat mai departe. Veridica vă prezintă poveștile câtorva dintre ei, din primele zile ale războiului până acum.
Reuniunea miniștrilor de externe a țărilor membre NATO de la București, care s-a desfășurat în perioada 29 – 30 noiembrie, nu a fost trecută cu vederea de oficialii ruși sau de presa de propagandă. Moscova a interpretat evenimentul în propria sa cheie, fără a aduce însă elemente noi în retorica sa. Acuzațiile aduse Alianței Nord-Atlantice sunt aceleași: și-a depășit obiectivele pentru care a fost creată, promovează un război total împotriva Rusiei, dar folosind teritoriul altor state, furnizează armament Kievului, astfel încât războiul nu se termină.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
