La învestirea lui Biden s-a vorbit despre un nou început, însă în mare măsură pare a fi vorba de o încercare de revenire la punctul în care Statele Unite erau când Donald Trump a preluat puterea. Ca și cum Joe Biden ar vrea să închidă, acum, o paranteză. Acea paranteză din istoria Statelor Unite nu reprezintă, însă, doar o sumă de decizii care pot fi corectate, ci și un nou mod de a privi lumea și de a interpreta realitatea, iar acesta nu poate fi combătut prin ordine prezidențiale și inițiative legislative. Soluția, pentru moment, pare a fi apelul la simbolurile în care este ancorată America.
Teoriile conspirației par să își găsească un nou avânt în această perioadă, fiind folosite inclusiv în campanii de dezinformare. Noii lor promotori vin din zona mass-media, a politicii și a Bisericii, iar acest lucru le dă un plus de credibilitate și o falsă legitimitate.
Orientul Mijlociu pare să treacă printr-o resetare masivă. Arabii fac, pe rând, pace cu Israelul. Monarhiile din Golf încearcă să își rezolve disputele. Alianțele forțelor radicale se refac. Iranul este împins înapoi după mai bine de un deceniu și jumătate de expansiune. Evenimentele anilor 2000 au fost puse în mișcare de atacul rețelei al-Qaida asupra Statelor Unite, iar cele ale deceniului următor, de Primăvara arabă. Al treilea deceniu al secolului începe, în Orient, sub semnul voinței politice a liderilor.
Vizita Maiei Sandu la Kiev poate duce la o resetare a relațiilor moldo-ucrainene și un parteneriat axat pe proiecte comune și integrarea europeană. Nu va fi, însă, ușor.
Cu o populație decisă să se vaccineze anti-Covid doar la nivel de 20-30% din prima strigare, România e pe la coada clasamentului, alături de Franța, vaccino-sceptică prin tradiție (și mândră de asta).
Bulgaria, cândva cel mai de încredere satelit est-european al Moscovei, a expulzat începând cu octombrie, 2016, 6 diplomați ruși, sub acuzația de spionaj. Vrea Sofia să iasă din umbra Moscovei, sau să ascundă, în spatele unei perdele de fum, alte legături subterane?
Rusia maschează, prin retorică agresivă, lipsa de idei și chiar de interes real pentru Moldova. Transnistria – un pion pentru viitoare schimburi, controlat tot mai ferm de Șeriff.
Grațierea a patru americani care au masacrat civili irakieni în timpul războiului transmite mesajul că „muslim lives don’t matter”.
Ucraina vrea să devină o putere energetică la Nistru, dar acest lucru amenință rezervele de apă potabilă ale Republicii Moldova și poate avea un impact indirect chiar și asupra României.
România trebuie să își asume sprijinirea reformelor pro-europene din Republica Moldova printr-un nou “pact de la Snagov".
Maia Sandu ar vrea să îngrădească libertatea presei și libertatea de exprimare, iar platformele de fake news sunt credibile.
De ce le-ar păsa, până la urmă, plătitorilor de taxe americani de neliniștile arabilor din Golf, suferințele civililor din Irak, Siria și Yemen sau chiar și de îngrijorările israelienilor?
Supremația statului turc – și, mai recent, a regimului Erdoğan – în fața cetățenilor este justificată cu ajutorul unor teorii ale conspirației în cheie naționalistă.
Dacă în cazul dezastrului de la Cernobîl tăcerea a fost urmată de dezinformări și teorii ale conspirației, acum, infodemia – abundența de informații false și fake – îi face pe oameni să nu mai aibă încredere în presă și autorități.
-image.webp)
Momentele cheie din istoria recentă a României postcomuniste - Revoluția, Mineriadele, conflictului de la Târgu Mureș - sunt neclare. Eforturile presei de a investiga aceste evenimente au fost parazitate întotdeauna de dezinformări monstruoase.
De la martiriul lui Hussein la Războiul din Golf, șase evenimente care au definit Orientul și încă influențează acțiunile principalilor actori.
Maia Sandu este responsabilă pentru închiderea școlilor și reforma administrativă (nepopulară) din 1999 și va continua aceste procese dacă ajunge președinte.
Rusia ajută Republica Moldova oriunde este nevoie – chiar și la deszăpezire în iarna care o să urmeze.
Guvernările pro-moscovite de la Chișinău promit ajutoare rusești care de multe ori nu se materializează.
O narațiune falsă caută să alimenteze tensiunile reale dintre formațiunile pro-europene și pro-românești.
Vlad Țepeș e mai popular decât Ștefan cel Mare, iar revoluționarul-bandit sovietic Grigori Cotovschi îl depășește pe Vladimir Putin.
UE nu i-ar fi oferit beneficii de natură materială Republicii Moldova și nici nu i-ar fi facilitat cadrul pentru dezvoltare.
Narațiunea caută să acrediteze ideea că vaccinul rusesc e sigur și Rusia este superioară din punct de vedere tehnologic Occidentului.
Oficiali de la Chișinău au căutat să mascheze proasta gestionare a pandemiei atacând medicii trimiși în ajutor de România.
Se reia naratiunea că există națiunea și limba moldovenească iar Republica Moldova e succesoare a principatului medieval al Moldovei.
Dodon promovează o relaţie mai apropiată de Federaţia Rusă, împotriva cursului firesc al evoluţiei economice a Republicii Moldova.
Presa pro-Dodon afirmă că dacă opoziția va pierde alegerile, va contesta rezultatul și va încerca să preia puterea organizând un Maidan.
Presa pro-Dodon încearcă să arate că guvernul socialist are o orientare socială mult mai vizibilă față de precedente, inclusiv al Maiei Sandu.
Știre falsă prin care se încearcă influențarea electoratului proeuropean și a rudelor acestora care sunt plecate la muncă în Occident.
Teza este cea a „amestecului străin în treburile interne”, o temă clasică încă de pe vremea Uniunii Sovietice, prin care tot răul intern se datorează străinilor.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
