Este corespondentul Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) la Chișinău și reporter al Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova. Are studii în istorie și diplomație. A avut burse și a făcut stagii de pregătire în jurnalism în SUA, Europa și Orientul Mijlociu. Scrie pentru Balkan Insight, Euronews și alte media europene.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit într-un interviu pentru Veridica despre planurile Chișinăului de aderare la UE și despre măsurile pe care le pregătește Republica Moldova pentru această etapă, despre sprijinul constant al României, dar și despre elementele de război hibrid utilizate astăzi de Rusia pentru a deturna Republica Moldova de la parcursul european.
Strategia Rusiei în Moldova este să insiste pe discreditarea UE și subminarea procesului de integrare europeană și să pună mai puțin accentul pe promovarea sa, este de părere Florent Parmentier, unul dintre cei mai buni tineri cercetători francezi pe spațiul ex-sovietic.
Izolată de Rusia și marcată de criză economică, Transnistria se vede forțată să accepte măsuri ale Chișinăului pe care altădată le-ar fi ignorat. Tiaraspolul se agață de retorica agresivă
Propaganda rusă își adaptează constant narațiunile în contextul războiului din Ucraina și, pe măsură ce propaganda fățișă își pierde eficacitatea, pune tot mai mult accentul pe dezinformare și trunchierea unei părți din adevăr.
Mulți deputați au votat pentru independența Republicii Moldova din frică, dar s-au opus unirii cu România, deși Bucureștiul ar fi acceptat, afirmă academicianul basarabean Valeriu Matei.
Republica Moldova rămâne ținta măsurilor active ale Moscovei. O parte din actorii politici proruși de la Chișinău, cu șanse la funcții importante, sunt consiliați de FSB.
Chișinăul își întărește armata în contextul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva sa, potrivit ministrului Apărării. Într-un interviu acordat Veridica, Anatolie Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu UE, NATO și România.
Rusia e angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova, potrivit ministrului de interne de la Chișinău, Ana Revenco. Într-un interviu acordat Veridica, Revenco a notat și că, deși se află în cea mai dificilă situație de securitate de după războiul din Transnistria, Republica Moldova beneficiază, în paralel, și de atenția Occidentului, care dă semne clare Rusiei despre „liniile roșii” în privința Chișinăului.
Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.
Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
Regiunile ocupate de ruși în Ucraina au dreptul la auto-determinare și referendumurile organizate de Rusia în acestea sunt la fel de legitime precum independența Kosovo, potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație din România. Aceasta reia și teza falsă a propagandei rusești privind superioritatea militară a Rusiei față de Occident.
Proiectul președintelui francez, Emmanuel Macron, privind o „Comunitate politică europeană” a ajuns din nou în atenție, după câteva luni în care nu s-a prea vorbit de el. Se știe că proiectul vizează și state partenere din afara UE, dar nu e deloc clar ce înseamnă acesta pentru țările care-și doresc aderarea la UE; există temeri că, prin formarea Comunității, aderarea ar putea fi amânată pe termen nedefinit., că executivul de la Bruxelles va susține propunerea franceză.
Statele Uniunii Europene vor abandona Ucraina în prag de sezon rece de teamă oprii furnizării de gaze din Rusia și de frica amenințărilor de tip nuclear venite de la Moscova, iar pentru a se justifica aceste decizii, în țările UE vor fi orchestrate o serie de proteste cu ajutorul serviciilor secrete.
Stabilitatea internă a Republicii Moldova este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țară. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme penale, precum Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului” de dolari, și fostul președinte socialist Igor Dodon, trimis în judecată cu cinci capete de acuzare. Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, amenință cu arma energetică.
Rusia nu este de vină pentru creșterea globală a prețurilor la energie, ci Europa tot mai lacomă care a creat „bule energetice”. Această narațiune falsă, promovată într-o publicație online din România, reia teze ale propagandei rusești și ignoră acțiunile Moscovei care au dus la situația actuală.
Republica Moldova s-a distanțat tot mai mult de Rusia odată cu preluarea puterii la Chișinău de către forțele pro-europene, după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021. Noua guvernare a luat o serie de măsuri pentru a reduce influența Moscovei și dependența față de aceasta și a căutat, totodată, să se alinieze cât mai mult la pozițiile Occidentului.
România, ca și celelalte țări europene, va suferi cumplit din pricina prețului la gaze și a deciziei Rusiei de a stopa parțial livrările de gaze înspre Europa, dar acest lucru este numai vina liderilor europeni, care au sancționat Moscova pentru invadarea Ucrainei. Narațiunea falsă ignoră faptul că Rusia are nevoie de banii europenilor, iar aceștia din urmă și-au luat măsuri pentru a evita o criză energetică majoră.
Republica Moldova s-ar putea confrunta în această toamnă cu o serie de provocări majore, în contextul în care Rusia este interesată să readucă această țară în sfera de influență. În plan intern, e de așteptat ca Moscova să folosească pârghiile pe care le are în regiunea separatistă transnistreană și în Găgăuzia. La aceste presiuni se vor adăuga cele făcute în zona energetică.
Majoritatea cetățnilor români își doresc ieșirea țării lor din NATO și UE și nu există niciun partid care să poată capitaliza politic acest curent, potrivit unei narațiuni false promovate pe Gold FM, un post asociat anterior cu promovarea unor dezinformări și știri false. Narațiunea este contrazisă de barometrele de opinie.
Statutul incert al limbii oficiale a Republicii Moldova, la 31 de ani de la independența acesteia, arată cât de dificilă a fost și rămâne definirea și acceptarea unei identități naționale. Incapacitatea de a clarifica chestiunea limbii și de a se desprinde de invenția sovietică a „moldovenismului” nu e singurul eșec al Chișinăului: la 31 de ani de independență, acesta încă nu își controlează propriul teritoriu și e incapabil să își asigure securitatea energetică și militară.
Forumul Economic Mondial plănuiește implantarea de microcipuri pentru a controla copiii sub pretextul rezolvării problemelor medicale, potrivit unei narațiuni false apărute și în România. Narațiunea este tipică unor teorii ale conspirației mai vechi.
Cu o graniță de peste 1000 de kilometri cu Ucraina, Republica Moldova a fost și ea afectată de războiul declanșat de Rusia pe 24 februarie. Veridica a stat de vorbă cu mai mulți analiști de la Chișinău pentru a afla care sunt principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, stat care se confruntă, simultan, cu o criză economică și una energetică și trebuie, în plus, să gestioneze un număr semnificativ de refugiați ucraineni.
Vaccinarea împotriva COVID-19 este cauza morții unei baschebaliste de 18 ani din Liga Națională de Baschet Feminin a României, potrivit unei publicații online care a promovat numeroase narațiuni false despre coronavirus. Articolul a fost publicat înainte de a se ști cauza decesului sau dacă tânăra a fost vaccinată sau nu.
Parcursul european al Republicii Moldova implică și o ruptură cu trecutul recent în care țara s-a aflat, practic, la cheremul unor oligarhi extrem de influenți, care și-au folosit puterea politică și mediatică pentru a instaura o adevărată cleptocrație. O soluție ar putea fi aplicarea modelului Ucrainei, care a adoptat o lege anti-oligarhi.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski pregătește o lege care va prelungi războiul cu Rusia încă 50 de ani, potrivit unei narațiuni false apărute la București. Aceasta a fost publicată de Sorin Roșca Stănescu, fost colaborator al Securității și condamnat penal care a răspândit numeroase dezinformări în spațiul public.
Guvernul de la Chișinău al Nataliei Gavrilița, susținut de majoritatea formată din deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), s-a evidențiat în ultimul an printr-un slalom continuu printr-o multitudine de crize fără precent, o inflație record de circa 32%, dar și cea mai mare reușită din 1991 până în prezent – obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE.
Parteneriatul strategic nu ar fi produs niciun rezultat palpabil, ci doar a transformat România într-un importator de armament american.
România va primi mulți africani și asiatici care s-au refugiat în România din calea invaziei Rusiei în Ucraina, iar autoritățile române țin secretă naționalitatea acestora.
Contextul de securitate, dar și voința politică de la Chișinău, au fost argumentele valide ale diplomației române în sprijinirea Republicii Moldova pe calea europeană.
Avertizorii publici sunt „turnători”, la fel ca foștii colaboratori ai Securității din perioada regimului comunist, potrivit unei narațiuni false promovate la București de un astfel de fost colaborator, Sorin Roșca Stănescu. Narațiunea circulă în contextul în care Camera Deputaților a adoptat o lege a avertizorilor care îi privează pe aceștia de protecția avută în vedere de UE.
Contextul regional al invaziei ruse din Ucraina a determinat inevitabil și o schimbare a Conceptului Strategic al NATO. Accentele s-au schimbat, iar Rusia a devenit, din partener strategic al NATO, o „ameninţare directă” pentru securitatea statelor membre ale Alianței, cum este și pentru unii din vecinii acestora, inclusiv Republica Moldova.
Statele Unite vor testa în România reactoarele modulare mici (SMR), fapt ce ar putea cauza probleme de mediu și un pericol major de accident nuclear, potrivit unei narațiuni apărute în presa de la București.
Anunțul de la finele săptămânii trecute potrivit căruia Republica Moldova a primit statutul de țară candidată va fi un „game changer” pentru Chișinău, dar va aduce în același timp și provocări noi.
Datele românilor despre sănătate, natalitate și mortalitate ar putea ajunge la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care le va folosi în scopuri obscure, potrivit unei narațiuni false promovate în România de controversata Josefina Pascal. Narațiunea preia elemente din teoria conspirației privind „Marea resetare”.
Rusia deține în Republica Moldova cele mai importante obiective strategice care furnizează gaze și energie electrică și le folosește abil pentru a pune nu numai presiune economică, dar și politică asupra deciziilor majore ale Chișinăului. Schema pusă la cale de Moscova întreține regimul separatist de la Tiraspol îi și oferă Kremlinului un instrument de presiune asupra Chișinăului pentru datoriile acumulate de Transnistria.
Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.
Statele Unite sunt responsabile de declanșarea războiului din Ucraina și îl întrețin pentru a profita economic, dar și pentru a transforma Europa și unele țări din Asia în anexele lor economice, potrivit unei narațiuni false publicate la București. Aceasta reia tezele propagandei Moscovei care încearcă să își justifice agresiunea împotriva Ucrainei acuzând Occidentul că ar fi vinovat de conflict.
Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională.
Fostul președinte prorus al Republicii Moldova și liderul de facto al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a fost reținut cu implicarea serviciilor speciale din România, potrivit unei narațiuni false lansate la București.
Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.
Presa occidentală minte, iar ororile comise de ruși în Ucraina nu sunt reale. Producătorii de armament vor o Nouă Ordine Mondială și plătesc presa occidentală să facă propagandă pro-ucraineană, potrivit unor narațiuni false publicate la București.
Războiul din Ucraina a stârnit îngrijorare și în Republica Moldova, unde s-a înțeles cât de vulnerabilă este țara în cazul unui posibil atac rusesc. Neglijată ani de zile din lipsă de fonduri, incompetență sau în numele neutralității țării”, armata pare puțin pregătită să apere eficient țara. Occidentul încearcă să dea o mână de ajutor și promite echipamente.
Țările occidentale duc un război prin proxy în Ucraina împotriva Rusiei și vor distrugerea acesteia, dar conflictul armat afectează mai mult Occidentul decât pe Rusia.
Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.
Putin a anunțat Al Treilea Război Mondial și va folosi arme nucleare deoarece, din cauza Occidentului, forțele sale nu reușesc să câștige războiul. Narațiunea e promovată de fostul condamnat penal Sorin Roșca Stănescu, cunoscut pentru punctele sale de vedere asemănătoare cu cele ale propagandei ruse. Aceasta din urmă promovează de la un timp ideea declanșării unui conflict nuclear, pentru a determina Occidentul să nu mai sprijine Ucraina.
9 mai a fost așteptat cu anxietate la Chișinău: o lege recentă interzice afișarea simbolurilor armatei ruse și invadării Ucrainei, panglica Sf. Gheorghe și literele Z și V, iar filo-rușii spuseseră că vor ignora legea. Existau temeri că vor fi tulburări. N-au fost, iar manifestarea a părut mai degrabă cea a unor nostalgici comuniști decât una de solidarizare cu Rusia.
România, Polonia, Ucraina și Republica Moldova vor ataca împreună regiunea separatistă transnistreană, potrivit unei dezinformări apărute în presa română. Dezinformarea a fost publicată în România, într-un text care conține o serie de dezinformări specifice propagandei rusești.
Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.
Serviciul de informații militare al Ucrainei a încercat, împreună cu Statele Unite, să păcălească România să trimită militari din forțele speciale la Herson, lângă Crimeea, pentru a fi atacați de ruși. Narațiunea a fost lansată la București.
În Ucraina există în prezent o coagulare mare în jurul ideii naționale și ucrainenii au înțeles rapid, încă din primele zile ale invaziei rusești, că fie luptă, fie vor fi uciși, afirmă directoarea Institutului Ucrainean pentru Politică Internațională din Kiev, Nadija Afanasieva. Într-un interviu acordat Veridica, experta în relații internaționale a explicat la ce s-a referit, de fapt, Vladimir Putin când a spus că Rusia are „intenții nobile”, dar și care este rolul regiunii transnistrene în economia acestui război.
Uniunea Europeană se transformă într-un imperiu în care țările de la periferie sunt folosite pentru interesele celor mai puternice state membre. Narațiunea falsă e promovată de Adrian Severin, fost politician care a fost încarcerat pentru corupție.
Republica Moldova își intensifică eforturile de combatere a propagandei rusești. Parlamentul de la Chișinău a adoptat, în primă lectură, o serie de acte normative prin care, pe de-o parte, sunt interzise simboluri asociate cu armata rusă și invadarea Ucrainei, iar pe de altă parte instituțiile statului primesc noi instrumente pentru a opri propaganda în mass-media audio-vizuală și mediul online.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski condiționează ocrotirea drepturilor minorității române din Ucraina de un ajutor pe care România ar trebui să-l ofere autorităților de la Kiev în acest război.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
NATO/SUA forțează Ucraina să lupte împotriva Rusiei pentru ca această să fie înfrântă și Vladimir Putin răsturnat. Narațiunea intră în categoria propagandei rusești care încearcă să mute responsabilitatea războiului de la agresor la victimă (Ucraina) și susținătorii acesteia (NATO). În România, narațiunea e promovată de Ion Cristoiu, prezent în spațiul public și cu alte dezinformări pro-rusești.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și în Republica Moldova, care are – și ea – pe teritoriul său militari ruși, un conflict înghețat și o entitate separatistă agresivă sprijinită de Moscova. Scenariul unei invazii e tot mai puțin probabil, date fiind dificultățile întâlnite în Ucraina de armata rusă, ceea ce nu înseamnă însă că a dispărut riscul ca unele provocări să degenereze.
Minele amplasate în Marea Neagră de Ucraina ar putea provoca explozia hidrogenului sulfurat din mare și un cataclism în Europa. Narațiunea falsă a fost răspândită în România de Sorin Roșca Stănescu în emisiunea lui Cozmin Gușă. Ambii au promovat anterior dezinformări și fake news și au avut poziții similare cu cele ale Rusiei.
Prin tacticile sale din Ucraina, armata rusă amintește mai degrabă de armata sovietică din Afghanistan decât de o forță modernizată. Veridica a stat de vorbă cu istoricul și cercetătorul militar de la Chișinău, Ion Xenofontov, pentru a vedea care sunt asemănările și diferențele dintre cele două războaie purtate de URSS și succesorul său legal, Rusia.
Armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare și un elicopter ale Forțelor Armate Române în Dobrogea, după ce le-a confundat cu cele ale armatei ruse. Știrea falsă este promovată de publicații și personaje – unele asociate cu extrema dreaptă – care de-a lungul timpului au publicat dezinformări, fake-news și narațiuni similare cu cele ale Rusiei.
Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.
România trebuie să își proclame neutralitatea față de conflictul din Ucraina, afirmă controversatul fost-ministru de externe și condamnat penal, Adrian Severin. Într-o scrisoare adresată autorităților române, Severin, care în ultimii ani a promovat teze suveraniste și anti-occidentale similare cu cele care apar în narațiunile răspândite de Rusia, reia și unele teze ale propagandei de război a Rusiei.
Fostul ministrul al Apărării, Viorel Cibotaru, în prezent analist politic și militar de la Chișinău a luptat în Războiul de pe Nistru, din 1992, dintre forțele moldovenești și cele paramilitare transnistrenene, ajutate de Armata a 14-a rusă. Într-un interviu acordat Veridica, Viorel Ciboraru a explicat care au fost premisele conflictului, rolul serviciilor speciale și al veteranilor ruși și cum a existat un plan de conservare a defunctei URSS în fostele republici unionale.
Publicului din România și Europa i se inoculează frica de război pentru ca Rusia să fie denigrată, presa rusă să poată fi cenzurată și vânzătorii de armament să se îmbogățească. Narațiunile false sunt promovate de controversatul jurnalist Ion Cristoiu, care mai spune și că aceleași „tehnici” au fost folosite pentru a teroriza populația în timpul pandemiei.
Vecină cu Ucraina, Republica Moldova este interesată direct de modul în care decurge războiul din Ucraina, atât din motive militare, cât din perspectivă umanitară.
Statele Unite nu consideră că Rusia invadează Ucraina trimițând trupe în republicile separatiste Donețk și Luhansk, din Donbass, întrucât nu a adoptat sancțiuni mai severe. Narațiunea falsă e promovată de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist cu probleme penale în ale cărui texte se regăsesc cu regularitate teze similare cu cele emise de propaganda rusă.
Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Presa occidentală dezinformează cu privire la criza din Ucraina, care este, de fapt, o diversiune a Occidentului. Aceste narațiuni false sunt promovate de unul dintre cei mai controversați jurnaliști români, Ion Cristoiu, și amplificate de portavocea Kremlinului, Sputnik.
Bucureștiul a înțeles în ultima decadă că investițiile în partea sentimentală a relației cu Republica Moldova ar trebui înlocuite cu ajutoare concrete, care să reziste în timp.
România cumpără arme de la americani în loc să bage banii în educație și a ajuns un investitor important în Statele Unite fără să primească nimic în schimb, potrivit unor narațiuni promovate de portavocea Kremlinului, Sputnik. Narațiunile pornesc de la un text al jurnalistului Patrick André de Hillerin.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău s-a angajat că va combate corupția și va reforma justiția. Ambele sunt procese anevoiase și este de văzut cât de departe se va merge sau dacă nu se va opta pentru mai convenabila „justiție televizată”, cu cazuri spectaculoase, menite să atragă audiență și, implicit, voturi.
România va fi dezmembrată de vecinii săi dacă va lupta, alături de NATO, într-un război împotriva Rusiei. Narațiunea falsă a fost aruncată pe piața din România cu scopul de a submina încrederea în NATO, dar și de a arăta că, în actuala criză ucraineană, nu Rusia ar fi agresorul.
Guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist din Transnistria. Chișinăul se transformă mai degrabă în avocatul acestui regim, decât în jucătorul care ar trebui să înglobeze și apoi reintegreze un teritoriu rebel.
NATO amenință Rusia și mobilizează forțe semnificative la granițele acesteia, afirmă presa afiliată Kremlinului. De fapt NATO își consolidează flancul estic ca răspuns la amenințările Rusiei, iar forțele trimise de Alianță reprezintă o fracțiune din cei peste 100 de mii de militari mobilizați de Moscova.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
SUA a propus dezmembrarea României și a vrut să o ofere Rusiei la sfârșitul Războiului Rece, potrivit unei dezinformări apărute la București. Oferta ar fi fost făcută în baza tezelor din „Ciocnirea civilizațiilor”, lucrare care a apărut câțiva ani mai târziu.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.
Izolată de Rusia și marcată de criză economică, Transnistria se vede forțată să accepte măsuri ale Chișinăului pe care altădată le-ar fi ignorat. Tiaraspolul se agață de retorica agresivă, dar nu prea are multe variante la îndemână.
Mulți deputați au votat pentru independența Republicii Moldova din frică, dar s-au opus unirii cu România, deși Bucureștiul ar fi acceptat, afirmă academicianul basarabean Valeriu Matei.
Donații
Veridica.md