Este corespondentul Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) la Chișinău și reporter al Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova. Are studii în istorie și diplomație. A avut burse și a făcut stagii de pregătire în jurnalism în SUA, Europa și Orientul Mijlociu. Scrie pentru Balkan Insight, Euronews și alte media europene.
Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
Maia Sandu și PAS sunt finanțați masiv pe linia Partidului Popular European (PPE), iar operațiunea de finanțare externă cuprinde o suveică de partide națioanale afiliate PPE, se afirmă într-un articol New Europe promovat de socialiști și presa afiliată lor. Articolul conține date inexacte, nu prezintă niciun fel de dovezi și reia, totodată, o serie de narațiuni false promovate atât de mass-media afiliată Kremlinului, cât și de forțele filo-ruse de la Chișinău.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au o miză importantă pentru București din mai multe puncte de vedere – parteneriatul cu Chișinăul, existența a sute de mii de persoane cu dublă cetățenie etc. Actori politici și non politici au participat și încă participă în campania electorală ce a intrat în linie dreaptă în Republica Moldova, în condițiile în care duminica viitoare, pe 11 iulie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. O scurtă radiografie a unor acțiuni recente ilustrează un tablou interesant de interese directe ale statului român, dar și unele particulare, de cele mai multe ori din zone gri sau chiar negre.
Maia Sandu vrea să elimine concurența electorală în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a condus înainte de a deveni președinte, potrivit unei narațiuni false promovate de AUR și forțele pro-ruse de la Chișinău. Promotorii narațiunii ignoră cu bună știință realitățile politice și administrative din Republica Moldova, într-o încercare de a submina formațiunea dată ca favorită de sondaje.
Rusia ar fi pregătit, în 2020, un plan de influențare a alegerilor din Republica Moldova, dar l-ar fi abandonat când s-a aflat de el. O analiză a actualei campanii sugerează, însă, că cel puțin parțial, ideile serviciilor secrete rusești sunt în continuare puse în practică.
România caută să absoarbă teritorii pentru că nu recunoaște existența unei „limbi moldovenești”, afirmă socialiștii din Republica Moldova. Teza privind „pericolul” românesc este reactivată în contextul campaniei electorale de la Chișinău, după ce Bucureștiul i-a cerut Ucrainei să admită că nu există o limbă moldovenească, aceasta reprezentând o invenție politică folosită în scop expansionist de URSS.
Izolată de Rusia și marcată de criză economică, Transnistria se vede forțată să accepte măsuri ale Chișinăului pe care altădată le-ar fi ignorat. Tiaraspolul se agață de retorica agresivă
Republica Moldova rămâne ținta măsurilor active ale Moscovei. O parte din actorii politici proruși de la Chișinău, cu șanse la funcții importante, sunt consiliați de FSB.
Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.
Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.
Proiectul președintelui francez, Emmanuel Macron, privind o „Comunitate politică europeană” a ajuns din nou în atenție, după câteva luni în care nu s-a prea vorbit de el. Se știe că proiectul vizează și state partenere din afara UE, dar nu e deloc clar ce înseamnă acesta pentru țările care-și doresc aderarea la UE; există temeri că, prin formarea Comunității, aderarea ar putea fi amânată pe termen nedefinit., că executivul de la Bruxelles va susține propunerea franceză.
Stabilitatea internă a Republicii Moldova este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țară. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme penale, precum Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului” de dolari, și fostul președinte socialist Igor Dodon, trimis în judecată cu cinci capete de acuzare. Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, amenință cu arma energetică.
Regiunile ocupate de ruși în Ucraina au dreptul la auto-determinare și referendumurile organizate de Rusia în acestea sunt la fel de legitime precum independența Kosovo, potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație din România. Aceasta reia și teza falsă a propagandei rusești privind superioritatea militară a Rusiei față de Occident.
Statele Uniunii Europene vor abandona Ucraina în prag de sezon rece de teamă oprii furnizării de gaze din Rusia și de frica amenințărilor de tip nuclear venite de la Moscova, iar pentru a se justifica aceste decizii, în țările UE vor fi orchestrate o serie de proteste cu ajutorul serviciilor secrete.
Rusia nu este de vină pentru creșterea globală a prețurilor la energie, ci Europa tot mai lacomă care a creat „bule energetice”. Această narațiune falsă, promovată într-o publicație online din România, reia teze ale propagandei rusești și ignoră acțiunile Moscovei care au dus la situația actuală.
România, ca și celelalte țări europene, va suferi cumplit din pricina prețului la gaze și a deciziei Rusiei de a stopa parțial livrările de gaze înspre Europa, dar acest lucru este numai vina liderilor europeni, care au sancționat Moscova pentru invadarea Ucrainei. Narațiunea falsă ignoră faptul că Rusia are nevoie de banii europenilor, iar aceștia din urmă și-au luat măsuri pentru a evita o criză energetică majoră.
Majoritatea cetățnilor români își doresc ieșirea țării lor din NATO și UE și nu există niciun partid care să poată capitaliza politic acest curent, potrivit unei narațiuni false promovate pe Gold FM, un post asociat anterior cu promovarea unor dezinformări și știri false. Narațiunea este contrazisă de barometrele de opinie.
Forumul Economic Mondial plănuiește implantarea de microcipuri pentru a controla copiii sub pretextul rezolvării problemelor medicale, potrivit unei narațiuni false apărute și în România. Narațiunea este tipică unor teorii ale conspirației mai vechi.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit într-un interviu pentru Veridica despre planurile Chișinăului de aderare la UE și despre măsurile pe care le pregătește Republica Moldova pentru această etapă, despre sprijinul constant al României, dar și despre elementele de război hibrid utilizate astăzi de Rusia pentru a deturna Republica Moldova de la parcursul european.
Strategia Rusiei în Moldova este să insiste pe discreditarea UE și subminarea procesului de integrare europeană și să pună mai puțin accentul pe promovarea sa, este de părere Florent Parmentier, unul dintre cei mai buni tineri cercetători francezi pe spațiul ex-sovietic.
Propaganda rusă își adaptează constant narațiunile în contextul războiului din Ucraina și, pe măsură ce propaganda fățișă își pierde eficacitatea, pune tot mai mult accentul pe dezinformare și trunchierea unei părți din adevăr.
Mulți deputați au votat pentru independența Republicii Moldova din frică, dar s-au opus unirii cu România, deși Bucureștiul ar fi acceptat, afirmă academicianul basarabean Valeriu Matei.
Chișinăul își întărește armata în contextul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva sa, potrivit ministrului Apărării. Într-un interviu acordat Veridica, Anatolie Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu UE, NATO și România.
Rusia e angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova, potrivit ministrului de interne de la Chișinău, Ana Revenco. Într-un interviu acordat Veridica, Revenco a notat și că, deși se află în cea mai dificilă situație de securitate de după războiul din Transnistria, Republica Moldova beneficiază, în paralel, și de atenția Occidentului, care dă semne clare Rusiei despre „liniile roșii” în privința Chișinăului.
Izolată de Rusia și marcată de criză economică, Transnistria se vede forțată să accepte măsuri ale Chișinăului pe care altădată le-ar fi ignorat. Tiaraspolul se agață de retorica agresivă, dar nu prea are multe variante la îndemână.
Mulți deputați au votat pentru independența Republicii Moldova din frică, dar s-au opus unirii cu România, deși Bucureștiul ar fi acceptat, afirmă academicianul basarabean Valeriu Matei.
Diplomația rusă pare a fi intrat într-o logică a escaladării cu privire la propunerile de redenumire a parcului Tolbuhin din București. După reacții inițiale ale ambasadei Rusiei la București, chestiunea a fost abordată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de externe de la Moscova.
Donații
Veridica.md