„Predau ștafeta unei generații noi. Acesta este cel mai bun mod de a uni națiunea”, a spus Joe Biden in discursul rostit din Biroul Oval în care a explicat de ce a abandonat cursa electorală.” „Am spus clar: cred că America este într-un punct de inflexiune, unul dintre acele momente rare din istorie când deciziile pe care le luăm acum determină soarta națiunii noastre și a lumii pentru zeci de ani de acum înainte. America va trebui să aleagă între a merge înainte sau înapoi. Între speranță și ură.”
Joe Biden nu numai că apără democrația prin această mișcare, dar produce și acel schimb de generație la nivelul cel mai înalt al leadershipului american pe care mulți și-l doreau. Iar acum, „bătrânul” este Donald Trump, cel care a forțat această mișcare fără precedent în politica americană, lovit în plin de efectul de bumerang al acesteia.
În istoria SUA, Joe Biden este al patrulea președinte care renunță la cursa pentru Casa Albă, dar singurul care o face atât de aproape de Convenția partidului în care ar fi urmat să fie nominalizat. În ordine cronologică, aceștia sunt John Tyler în 1844, Harry Truman în 1952, Lyndon Johnson în 1968 și Joe Biden. Remarcabil este cazul lui Lyndon Johnson, care își începuse campania pentru nominalizarea, dar a surprins întreaga lume cu decizia de a se retrage. A făcut-o însă foarte devreme, înainte de alegerile primare din partid, ținând cont de sondajele dezastruoase.
Chiar dacă a fost nominalizată de Joe Biden drept succesoarea sa, iar Kamala Harris a reușit să obțină în mai puțin de 72 de ore sprijinul a peste 3 000 de delegați și o creștere record a donaților, de peste 100 de milioane de dolari, ea nu devine automat candidata democraților la președinția Americii.
O cursă contracronometru
În fața acestei rocade, democrații au recurs la în premieră la unele proceduri. Spre deosebire de cazurile de mai sus, când președinții-candidat au fost înlocuiți cu alți candidați desemnați în cadrul alegerilor primare din partid, de data aceasta, Comitetul național pentru regulile Convenției s-a reunit online și a votat planul de bătaie după aproape 2 ore de dezbateri.
Până pe 19 august, când începe Convenția la Chicago, vor fi parcurși mai mulți pași. Astfel, cei care intenționează să obțină nominalizarea au la dispoziție două zile, de pe 25 până pe 27 iulie, ca să se înscrie. Apoi, mai au la dispoziție încă trei zile pentru a întruni criteriile cerute pentru validarea candidaturii, respectiv cel puțin 300 de semnături electronice ale delegaților. Nu trebuie să fie mai mult de 50 de cetățeni dintr-un singur stat și trebuie să fie membri ai Partidului Democrat. Dacă mai mult de un candidat se califică, se anticipează că apelul nominal virtual, adică votul online, va avea loc până pe 3 august, cel târziu. Pat Moore, unul dintre membrii Comitetului, a spus că apelul nominal virtual va oferi tuturor celor 4 699 de delegați o cale de a vota pentru candidatul prezidențial. De notat că delegații sunt și ei aleși în timpul primarelor din partid. Ei sunt, de fapt, cei care transmit votul cetățenilor mai departe.
Planul democraților aprobat de acest comitet este practic o procedură care substitute comprimat alegerile primare din partid la care Kamala Harris nu a participat și care ar urma să evite contestațiile în justiție care ar putea da peste cap planurile electorale. Practic, oricine poate contesta in justiție, mai puțin membrii partidului, nominalizarea unui candidat. Motivele pot fi diverse, de la nerespectarea procedurilor, până la incompatibilitatea candidatului cu funcția pentru care intra în cursă. Asta nu înseamnă că se opește campania. De-a lungul celor 90 de minute de discuții ale acestui Comitet, s-a invocat foarte des amenințarea republicanilor potrivit căreia, dacă pierd alegerile, vor contesta rezultatul alegerilor, invocând orice temei le-ar permite legea. Tabăra republicană și Donald Trump au pregătit terenul în acest sens chiar înainte de a se retrage Joe Biden din cursă.
Așa că democrații nu-si permit vreo omisiune sau greșeală. Tabăra lui Trump deja a sesizat Comisia Federală electorală cu privire la transferul fondurilor electorale de la Biden la Harris. Ei susțin că banii au fost strânși pentru campania actualului locatar de la Casa Albă și că transferul acestor donații pentru campania Kamalei Harris este illegal. Sistemul de finanțare al acestor campanii din Statele Unite are trei piloni importanți. Pe de o parte, Comitetul Național Democrat, în cazul de față, care strânge donațiile și le distribuie în funcție de nevoi, contribuția federală cu limite de cheltuieli și, în cele din urmă, grupurile independente care includ corporații, sindicate, organizații nonprofit și comitetele de acțiune politică PAC. Toate strâng și cheltuie bani fără limită pentru sau împotriva unor candidați sau pentru a promova sau nu o lege.
Deocamdată, Kamala Harris este singura care și-a anunțat intenția de a obține nominalizarea. Asta înseamnă că este aproape sigur că va obține voturile din primul tur al votului online care începe pe 1 august, cu 18 zile înainte de Convenția Partidului democrat. Cum Kamala Harris are o susținere impresionantă, a aproximativ 3 000 de delegați și a celor mai importanți lideri ai partidului, inclusive Barack și Michelle Obama, acest vot pare o formalitate în condițiile în care cifra magică, pragul, este de 1 976 de voturi. În plus, este și greu de crezut că va apărea un contracandidat în actualele circumstanțe neobișnuite. Convenția va fi cea care va statua oficial nominalizarea Kamalei Harris în cursa pentru Casa Albă.
Așadar, totul trebuie să decurgă fără cusur în zilele rămase până la Convenție. Și dacă în acest timp nu apare nici un contracandidat, atunci, în urma votului pre-Convenție lucrurile vor fi fost clarificate și planul va rămâne același ca în cazul președintelui Biden.
La Chicago, vor fi prezenți aproximativ 70 de mii de oameni, inclusiv delegații, ziariștii și vizitatorii.
Așadar, Convenția rămâne în concordanță cu programul celor anterioare, iar candidatul pentru vicepreședinte va accepta nominalizarea printr-un discurs pe 21 august, urmând ca în ultima zi, pe 22 august, candidatul la președinție să primească official nominalizarea.
Există contracandidați?
Pentru că nominalizarea nu este încă oficială, nici numele candidatului pentru funcția de vicepreședinte nu e încă stabilit, dar presa de peste ocean vehiculează deja 5 nume - 4 bărbați și o femeie. Este vorba despre Josh Sapiro, guvernatorul Pennsylvaniei sau senatorul de Arizona, Mark Kelly. Lista scurtă cuprinde numele guvernatorilor sau senatorilor din așa numitele state-cheie.
Josh Shapiro este un star al democraților, un politician în plină ascensiune. El ar putea ajuta partidul să câștige cel mai mare „swing state”, Pennsylvania, un stat pe care republicanii îl consideră ca obligatoriu de cucerit după ce Donald Trump l-a pierdut acum 4 ani. La cei 51 de ani, Josh Shapiro și-a dobândit faima unui politician moderat. A fost și el procuror în statul al cărui guvernator este acum, și din această poziție a intrat în politică și nu face un secret din faptul că vrea să fie primul președinte evreu al SUA. La minusuri, am putea nota poziția sa pro-israeliană fermă, în dezacord cu alegătorii mai tineri și mai liberali, precum și o ruptură cu cel mai mare sindicat al profesorilor din stat în ceea ce privește voucherele pentru școlile private.
Dacă în privința votului pre-Convenție privind nominalizarea la președinție democrații întenționează să termine acest capitol cel târziu pe 3 august, în ceea ce privește vicepreședintele, termenul limită pentru alegerea sa este 7 august. Este data limită până la care vicepreședintele mai poate intra pe buletinele de vot din Ohio. Statul și-a amânat termenul limită pentru ca partidele politice să-și depună candidații oficiali până la 1 septembrie, dar noua lege nu va intra în vigoare până la sfârșitul lunii august. Prin urmare, orice candidatura anunțată după 7 august nu va apărea pe buletinele de vot din acest stat.
În concluzie, regulile stabilite de Comitetul national al democraților au trasat termene clare, criterii clare, astfel încât toată povestea votului online să se încheie pe 7 august cel târziu.
Deocamdată, Kamala Harris a intrat în turneul electoral făcând, deocamdată, campanie pentru nominalizarea la candidatura în cursa pentru Casa Albă, în timp ce Donald Trump și echipa sa de campanie par să fie dezorientați, dacă luăm ca indicator cantitatea de injurii și invective pe care Donald Trump le rostește de la tribuna mitingurilor sale electorale.
