Donații
Veridica.md
A început numărătoarea inversă până la alegerile din Statele Unite. Sondajele de opinie spun că ambii candidați merg umăr la umăr și atât Kamala Harris cât și Donald Trump se concentrează acum, pe ultima sută de metri, asupra statelor care vor face, până la urmă, diferența pe 5 noiembrie.
„Blue wall” vs. „Red wall”, colegiul elector, vot popular vs. votul electorilor
Atenția este concentrată acum pe „zidul albastru”, adică pe statele câștigate de democrați la fiecare ciclu electoral prezidențial din 1992 până în 2012. Sunt 18 la număr, plus districtul Columbia și împreună reprezintă cel mai mare număr de electori din Colegiul electoral. Până să înțelegem ce este un elector și Colegiul electoral, firește că se naște întrebarea dacă există și un „zid roșu”? Da. Există! Termenul este însă folosit prea puțin pentru simplul fapt că statele câștigate constant de republicani au mai puține voturi în Colegiul electoral.
Americanii nu își aleg președintele și membrii legislativului prin vot direct. Campania electorală începe cu un an înaintea votului și începe cu selectarea candidaților. Sunt mulți oameni care vor să ajungă la Casa Albă și fiecare are propriile idei despre cum ar trebui să funcționeze guvernul. Pentru a se face o selecție și a-i alege pe cei mai buni, partidele, Democrat și Republican, organizează mai întâi CAUCUS și apoi ALEGERILE PRIMARE. Într-un Caucus, membrii partidului selectează cei mai buni candidați după mai multe discuții preliminare, încheiate printr-un vot. În cadrul Alegerilor primare, membrii partidului aleg candidatul cel mai bun care îi va reprezenta la alegerile generale. Dar asta nu le conferă automat statutul de candidat. Mai este nevoie și de aprobarea Convenției Naționale a fiecărui partid. La finalul acestei Convenții, la care participă delegațiile din toate statele, este votat candidatul care intră în cursa pentru Casa Albă.
Când americanii vor merge la vot în noiembrie, își vor alege candidatul preferat la președinție și partenerul lor de candidatură, vicepreședintele. Dar îi aleg și pe electorii care fac parte din Colegiul elector. Iar acești electori sunt cei care desemnează președintele.
Sistemul funcționează așa. Dacă un candidat primește majoritatea voturilor de la alegătorii unui stat, atunci ia toate voturile electorilor din statul respectiv, și de aceea este votul popular important. Există doar două excepții de la această regulă, Maine și Nebraska, state care folosesc sistemul proporțional, împărțind voturile Colegiului elector în funcție de câte voturi primește fiecare candidat.
Fiecare stat are un număr de electori în funcție de populația sa. California, care are o populație de aproape 40 de milioane de locuitori, are 55 de voturi în Colegiul Elector, în timp ce Dakota de Nord, cu 762.000 de locuitori, are doar trei voturi. În Colegiul elector sunt 538 de electori, iar candidatul care este votat de cel puțin 270 dintre ei devine președintele SUA. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută, atunci Camera Reprezentanților alege președintele.
Este posibil ca deși la votul popular să fie ales un candidat, iar Colegiul elector să voteze altceva? Da. Și s-a întâmplat de mai multe ori în istoria SUA, ultima oară fiind în 2016, când Hillary Clinton a câștigat cu aproape trei milioane de voturi mai multe decât Donald Trump, dar acesta a câștigat președinția cu 304 de voturi în Colegiul Electoral față de 227 de voturi ale ei.
Nu există nicio prevedere constituțională sau lege federală care să impună electorilor să voteze în funcție de rezultatele votului popular din statele lor dar, în practică, s-a întâmplat extrem de rar ca vreun elector să voteze altfel. În plus, acum 4 ani Curtea Supremă a SUA a decis că statele pot adopta cerințe privind modul în care votează electorii.
Dacă votul popular nu contează atunci de ce să mai mergi la vot, s-ar întreba, pe bună dreptate, un european, să zicem. Păi, pentru simplul fapt că prin votul său, americanul îi spune statului său pentru ce candidat să voteze în Colegiul elector.
Câștigătorul va fi decis de statele „swing”. Problemele care contează acolo: migrație, avorturi, minorități, inflația și războiul din Gaza
Vorbeam la început de „zidul albastru” , spart în 2016 de Donald Trump și recâștigat acum 4 ani de Joe Biden, de statele din ”zidul roșu”, dar ce sunt așa numite state „swing”? După cum le spune și numele, acestea sunt statele americane în care votul poate înclina la stânga sau la dreapta în fiecare ciclu electoral. Cu alte cuvinte, nu sunt state democrate sau republicane prin tradiție și mai mult, aceste state „swing” dau viitorul președinte. Li se mai spune și „battlefield states”, câmpuri de luptă. De ce? Pentru că bătăliile electorale, dezbateri, mitinguri, se concentrează în aceste state. Ele nu sunt fixe. Anul acesta bătălia se dă pentru 7 state: Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin. 4 dintre ele fac parte din așa numita „Centură a soarelui” care cuprinde statele sudice de pe o coasta pe cealaltă.
De exemplu, Arizona, are o populație de 7.4 milioane de locuitori și potrivit algoritmului, are 11 din cele 538 de voturi din Colegiul elector. Acum 4 ani, Joe Biden a câștigat președinția SUA cu voturile din acest stat. Cum Arizona se învecinează cu Mexicul, temele de campanie din acest stat au abordat imigrația Arizona a găzduit, de asemenea, o ceartă electorală amară cu privire la accesul la avort , după ce republicanii au încercat fără succes să reintroducă o interdicție aproape totală veche de 160 de ani privind întreruperea sarcinii. Problema a devenit și mai polarizantă din 2022, când Curtea Supremă a SUA a anulat o hotărâre de referință care acordase femeilor dreptul constituțional la avort. Vorbim de decizia Curții supreme din 1973 în cazul Roe vs Wade prin care cea mai înaltă instanță a SUA a decis că americanii au dreptul la avort .
Cu cei 11 milioane de locuitori ai săi, statul Georgia are 11 voturi în Colegiul elector. O treime din populația Georgiei este afro-americană, una dintre cele mai mari proporții de rezidenți negri din SUA, și se crede că această componență demografică a fost decisivă pentru Joe Biden acum 4 ani. Să nu uităm că un tribunal din Georgia i-a adus lui Donald Trump unul dintre cele 4 procese penale în care a fost acuzat în 2021 de fraudă electorală.
Michigan – cunoscut și ca statul marilor lacuri – are o populatie de 10 milioane de locuitori și găzduiește una dintre cele mai mari comunități arabe din SUA. Acum 4 ani Biden a câștigat voturile celor 15 electori dar anul acesta, din cauza sprijinului Casei Albe pentru Israel după declanșarea războiului din Gaza, democrații riscă să piardă voturile arabilor din Michigan, iar acest lucru s-ar putea să conteze la numărătoarea finală a voturilor și să încline balanța în favoarea lui Trump.
Nevada are 6 electori din cei 538. Deși în așa-numitul stat de argint la alegerile precedente au câștigat democrații, acum sunt semnale ale înclinării balanței spre republicani. Ambii candidați se luptă aici pentru votul populației latino-americane în condițiile în care Nevada este unul dintre statele cu o rată a șomajului ridicată: 5,1 %.
Carolina de Nord se învecinează cu Georgia și împărtășește unele dintre preocupările sale electorale de top, precum și cele din Arizona, un alt stat Sun Belt. Carolina de Nord are 16 electori și statul a fost câștigat de Donald Trump în 2020. Este considerat un stat ”violet” adică un amestec între roșul republicanilor și albastrul democraților. Cu alte cuvinte, nu există nicio certitudine că aici se va vota clar cu stânga sau dreapta. După votul practic pierdut de acum 4 ani, democrații își fac socoteala că de data asta ar putea câștiga, la limită.
Scena unei tentative de asasinare a candidatului republican Donald Trump, statul Pennsylvania resimte mai mult ca oricare alt stat efectele inflației. Și asta ar putea să o afecteze pe Kamala Harris, deoarece sondajele sugerează că le oferă alegătorilor o viziune nefavorabilă asupra economiei.
În fine, Wisconsin. Are 10 electori care în 2016 au votat pentru cel care avea să devină președintele SUA. Astăzi Donald Trump spune că dacă va câștiga din nou Wisconsinul, va câștiga totul.
În mod normal, un câștigător proiectat este anunțat în noaptea alegerilor, dar votul real al Colegiului Elector are loc în decembrie, când electorii se întâlnesc în statele lor și votează.
