Donații
Veridica.md
Alegerile parlamentare din 26 octombrie din Georgia sunt percepute drept un scrutin existențial pentru fosta republică sovietică. Va fi nu doar o luptă pentru putere, ci și un eveniment geopolitic important care va defini viitorul unei țări aflate la răscrucea dintre orientarea pro-occidentală și apropierea de Rusia. Oligarhul și fondatorul partidului de la putere, Visul Georgian, este la rândul lui văzut drept o forță pe plan intern care distanțează Georgia de UE în favoarea Moscovei, ceea ce înseamnă că viitoarele alegeri ar putea reprezenta o provocare serioasă pentru echipa lui.
O alegere între pace și război
Partidul de la guvernare, Visul Georgian, a catalogat alegerile parlamentare drept un fel de referendum, unde populația este chemată să aleagă între pace și război. Acest lucru se întâmplă pe fondul unei crize fără precedent în relația dintre guvernul georgian și Occident, în contextul apropierii de Moscova.
Pentru prima dată în istoria Georgiei, toți cei 150 de membri ai Parlamentului vor fi aleși în baza unui sistem de reprezentare proporțională pe liste, spre deosebire de sistemul mixt folosit anterior. Doar acele partide care vor depăși pragul de 5% vor putea intra în Parlament. Dacă niciunul dintre acestea nu va obține majoritatea, se va forma un guvern de coaliție.
Cu toate acestea, Visul Georgian este încrezător că va obține o victorie categorică la alegerile din 26 octombrie. Pentru prima dată de la proclamarea independenței, un partid de guvernământ care s-a aflat la putere timp de 12 ani va participa pentru a patra oară la alegeri. În fruntea listei de candidați a Visului Georgian se află oligarhul și conducătorul din umbră al Georgiei, Bidzina Ivanișvili, considerat principalul responsabil pentru schimbările de poziție ale Georgiei în dosare de politică externă.
În 2012, după ce a câștigat alegerile și a fost desemnat premier, Ivanișvili a rămas în funcție doar aproximativ un an. La finalul anului 2013, Ivanișvili a ieșit din politică și, deși a revenit de mai multe ori de atunci, nu a mai ocupat nicio funcție la nivel înalt. Cu toate acestea, înaintea actualelor alegeri, Bidzina Ivanișvili a gestionat personal campania electorală a Visului Georgian. În timpul acțiunilor de campanie și al mitingurilor de partid, Ivanișvili a ținut fiecare discurs din spatele unui pupitru încadrat de gemuri antiglonț.
Punctele cheie din discursul lui Ivanișvili au vizat presupusele încercări ale „grupării războiului global” de a influența politicienii occidentali și georgieni, cu scopul de a aduce opoziția la putere și de a deschide un „al doilea front” împotriva Rusiei în Georgia.
Bidzina Ivanișvili a susținut că provocările în relația cu Europa și SUA vor dispărea odată ce Visul Georgian va câștiga alegerile. În plus, oligarhul georgian a discutat pe larg despre propunerea Visului Georgian de a reflecta rolul special al Bisericii în Constituție și de a adopta amendamente constituționale sub pretextul protejării valorilor familiei tradiționale, o decizie menită să limiteze drepturile comunităților LGBTQ.
Opoziția strânge rândurile, promițând să salveze viitorul european al țării
Și opoziția se confruntă cu provocări. În ultimii ani, aceasta a fost alcătuită în general din partide mici. Cel mai mare dintre acestea a fost partidul fostului președinte, Miheil Saakașvili – Mișcarea Națională Unită (UNM). În aceste condiții, cele mai multe partide de opoziție nu ar fi avut nicio șansă să depășească pragul electoral de 5%, necesar accederii în Parlament. Astfel, pentru o bună parte a opoziției, coagularea eforturilor și propunerea de candidați pe liste comune a devenit o mișcare decisivă.
UNM a propus ca partidele de opoziție să participe la viitoarele alegeri pe o singură listă. Cu toate acestea, doar partidele „Da pentru Europa – Construim strategia” și „Georgia Europeană” s-au alăturat acestui demers.
Alte două alianțe de opoziție relativ mari („Coaliția pentru schimbare” și „Georgia puternică”) ar urma la rândul lor, conform sondajelor, să depășească pragul electoral. Fostul prim-ministru Giorgi Gakharia a ales la rândul lui să participe la alegeri separat împreună cu propriul său partid, „Pentru Georgia”.
Majoritatea partidelor de opoziție își concentrează campaniile electorale pe salvarea viitorului european al Georgiei.
În plus, majoritatea formațiunilor de opoziție pro-occidentale au semnat „Carta georgiană”, o inițiativă a președintei Salome Zurabișvili. Documentul cere abrogarea legilor antidemocratice care obstrucționează integrarea europeană imediat după alegeri. Președintele va propune un guvernul de tranziție, iar după finalizarea reformelor prezentate în cartă, vor fi organizate alegeri libere și corecte.
Cu șase zile înainte de alegeri, opoziția a organizat un marș la Tbilisi intitulat „Georgia alege Uniunea Europeană”. Aproximativ o sută de mii de oameni s-au adunat în Piața Libertății pentru a lua parte la manifestație. Președinta Salome Zurabișvili, care a devenit un personaj unificator pentru opoziția georgiană înainte de alegeri, s-a adresat mulțimii, subliniind importanța libertății și a păcii și cerând cetățenilor să facă alegerea corectă pe 26 octombrie.
Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, partidul de la putere, Visul Georgian, a organizat o acțiune de contra-protest la Tbilisi, în încheierea turneului regional din campania electorală. Câteva sute de mii de oameni au participat la acest ultim miting al lui Bidzina Ivanișvili, deși majoritatea erau angajați la stat aduși din toată țara în capitală cu autobuzele.
Occidentul urmărește îndeaproape alegerile, temându-se de o intervenție a Rusiei similară cu cea din scrutinul din Moldova
Între timp, partenerii occidentali au lansat semnale clare către autoritățile de la Tbilisi înaintea alegerilor parlamentare, declarând că vor monitoriza îndeaproape procesul electoral. Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și Vicepreședinte al Comisiei Europene, a descris alegerile drept „un test important pentru democrația georgiană și eforturile sale de aderare la UE”.
„Acțiunile, declarațiile și promisiunile partidului de guvernământ din Georgia îndepărtează țara de aderarea la UE și sunt o dovadă a tendințelor sale autoritariste. Prin urmare, procesul de aderare la UE este efectiv suspendat”, a declarat Borrell.
Șeful diplomației europene a comparat situația din Georgia cu alegerile recente din Moldova. Totuși, el a menționat că, în ciuda presiunii crescânde din partea Rusiei, Chișinăul a făcut progrese semnificative pe calea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce la Tbilisi realitatea este mai sumbră.
În urma referendumului de săptămâna trecută din Moldova, când alegătorii au fost foarte aproape de a respinge aderarea la UE, Occidentul urmărește îndeaproape Georgia pentru a detecta orice semne de influență rusă, așa cum s-a întâmplat și în alte republici sovietice.
Între timp, conducerea Visului Georgian a criticat alegerile din Moldova. Premierul Irakli Kobakhidze a declarat că poporul și conducerea georgiană sunt induse în eroare de afirmațiile conform cărora Moldova, nu Georgia, merită statutul de candidat UE și începerea negocierilor cu UE.
„Uitați-vă la alegerile din Moldova. Ați văzut ce s-a întâmplat: Moldova a picat toate testele democratice, unul după altul. Au fost scoși din cursă candidați din motive inventate... Moldova, o țară care a organizat asemenea alegeri, este pusă înaintea noastră. Dacă este nevoie să criticăm pe cineva, atunci trebuie criticată Moldova”, a argumentat Kobakhidze.
Reacția dură a Visului Georgian pare să fie legată de o declarație a miniștrilor din 13 state membre UE, publicată săptămâna trecută, care precizează că Georgia nu va deveni membră a UE atâta timp cât guvernul refuză să își schimbe actuala orientare.
După reacția liderilor europeni, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, și-a exprimat și el îngrijorarea cu privire la alegerile din Georgia.
„Ne dorim alegeri libere și corecte în Georgia și le vom monitoriza îndeaproape în zilele următoare”.
Anterior, Departamentul de Stat și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la acțiunile antidemocratice ale autorităților georgiene, declarând că acestea sunt incompatibile cu standardele și valorile UE și NATO.
Moscova neagă orice implicare în alegerile din Georgia
Temerile privind amestecul Federației Ruse sunt susținute și de un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA.
„Kremlinul speră probabil să profite de pe urma poziției pro-ruse din ce în ce mai pronunțate a Visului Georgian în încercarea de a promova acțiuni hibride pe termen lung, cu scopul de a controla Georgia și Caucazul de Sud, reducând totodată influența Occidentului în regiune”, se arată în raport.
La rândul său, Visul Georgian invocă o influența externă fără precedent în alegerile parlamentare din Georgia, deși spune că pericolul vine nu de la Moscova, ci din partea așa-zisului „partid al războiului global”.
„Pe zi ce trece vedem două-trei declarații din străinătate, echivalentul unei ingerințe directe... Astfel de anomalii nu s-au mai întâmplat vreodată în Georgia”, a declarat președintele Parlamentului, Șalva Papuașvili, pentru Imedi TV.
Declarații similare au venit și de la Moscova. În ultimele șase luni, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a acuzat în repetate rânduri SUA că pregătesc o „revoluție colorată” și o serie de proteste la Tbilisi de tipul Euromaidanului din Ucraina. Cu toate acestea, Kremlinul neagă orice intenție de a se amesteca în afacerile interne ale Georgiei.
„Se observă încercări flagrante ale țărilor occidentale de a pune presiune pe autoritățile georgiene și de a influența direct campania electorală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Presa de stat din Rusia a preluat la rândul ei aceste narative. De exemplu, propagandistul rus Dmitri Kiseliov a dedicat un întreg segment al rubricii sale duminicale alegerilor din Georgia, invocând presupuse încercări ale Occidentului de a influența rezultatul scrutinului.
Un rezultat incert
Sondajele preelectorale prezintă mai multe scenarii: unele arată că partidul de la putere este în frunte, în timp ce altele indică faptul că partidele de opoziție ar putea obține laolaltă mai multe mandate. Rezultatul alegerilor rămâne complet deschis, deși un lucru este cert: actualul scrutin va reprezenta cea mai serioasă provocare la adresa guvernării Visului Georgian.
Pe fondul pivotării către Rusia și al relațiilor tensionate cu Occidentul, peste 80% dintre cetățenii Georgiei susțin în continuare aderarea la UE, ceea ce înseamnă că ar putea vota pentru partidele pro-europene.
