Jurnalist, realizator de filme documentare și scriitor. Lucrează de peste 25 de ani în televiziune şi radio, ca moderator și producător de diverse formate publicistice. Este producător la TVR. A fost manager de proiect la Radio România Chişinău, post lansat în 2011. Cel mai recent film documentar este Război și pace în Ucraina (2019); cel mai recent volum publicat este Matrioșka mincinoșilor: Fake news, manipulare, populism (București: Humanitas, 2018). A primit mai multe premii naționale și internaționale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru filmul documentar Exodul: O tragedie siriană (2015). A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2014).
De ce 2024 este un test pentru democrațiile liberale din întreaga lume iar dezinformarea le-ar putea fi fatală
Una din cele mai recente teorii ale conspirației este cea a „Marii resetări”, prin care „Guvernul mondial” ar urmări să instaureze un regim totalitar la scară globală.
Românii au încercat timp de mai bine de o sută de ani să rezolve diferendul privind Tezaurul aflat la Moscova în diferite formate. Nu au reușit. Restituirile din 1935 (arhive) și 1956 (patrimoniul artistic) s-au datorat „bunăvoinței” și „mărinimiei” Moscovei, după cum arătau oamenii politici ai vremii, nu solicitărilor Bucureștiului. Acesta a încercat de câteva ori să internaționalizeze litigiul, reușind o singură dată, la Conferința de la Genova din 1922, dar fără urmări. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 este al doilea act internațional de după 1917 care cere Rusiei să restituie României Tezaurul confiscat.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Siria rămâne o țară marcată de conflict și de o criză umanitară profundă, în care se ciocnesc și interese multiple ale unor actori statali și non-statali, potrivit Însărcinatului cu afaceri al UE, Dan Stoenescu*. Într-un interviu acordat TVR și VERIDICA, Dan Stoenescu a explicat că UE, chiar dacă nu recunoaște regimul Assad, discută cu acesta pentru a putea să le ofere asistență sirienilor, dar a vorbit și despre legătura dintre războiul din Siria și cel din Ucraina.
Pandemia de coronavirus a fost dublată de un adevărat val de fake news, al doilea în doar un deceniu. Dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale. Kremlinul și-a adaptat astfel strategia de diseminare a dezinformării la rusofobia notorie a românilor.
Republica Moldova se află din nou la răscruce, între Est și Vest. Mâine au loc alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Despre miză, dar și despre dezinformarea care vine de la Moscova, într-un interviu cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl. Victor Chirilă.
Literatura ne ajută să înțelegem actul justiției. Iar pentru a depăși traumele, moștenite din partea victimelor sau călăilor, avem nevoie atât de literatură cât și de justiție, de memorie și dreptate. Scriitorul și expertul în drept internațional Philippe Sands explică de a pornit într-o adevărată vânătoare de naziști literară și de ce este relevantă și astăzi.
Republica Moldova se va integra în UE până în 2030, crede președinta Maia Sandu. Într-un interviu în exclusivitate, Maia Sandu a vorbit și despre presiunile Rusiei asupra Moldovei, decizia sa de a candida pentru al doilea mandat, dar și despre războiul din Ucraina și importanța sprijinirii Kievului.
Tătarii din Crimeea au fost primele victime ale agresiunii rusești din Ucraina și continuă să fie persecutați de Moscova, potrivit ministrului adjunct de externe de la Kiev, Emine Japarova. Într-un interviu acordat Veridica, Japarova, care coordonează strategia pentru Platforma Crimeea și este responsabilă, printre altele, cu diplomația publică și relația cu organizații internaționale, a explicat cum încalcă Rusia convențiile de Geneva și de ce crimele sale din Ucraina pot fi considerate genocid.
Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.
Vladimir Soloviov este un jurnalist rus stabilit în Republica Moldova. Lucrează pentru Kommersant. Veridica a stat de vorbă cu Soloviov, la Chișinău, despre evoluțiile politice din Republica Moldova, pretențiile imperiale ale Rusiei și războiul din Ucraina, dar și despre relația cvasi-inexistentă dintre Rusia și România.
Românii au încercat timp de mai bine de o sută de ani să rezolve diferendul privind Tezaurul aflat la Moscova în diferite formate. Nu au reușit. Restituirile din 1935 (arhive) și 1956 (patrimoniul artistic) s-au datorat „bunăvoinței” și „mărinimiei” Moscovei, după cum arătau oamenii politici ai vremii, nu solicitărilor Bucureștiului. Acesta a încercat de câteva ori să internaționalizeze litigiul, reușind o singură dată, la Conferința de la Genova din 1922, dar fără urmări. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 este al doilea act internațional de după 1917 care cere Rusiei să restituie României Tezaurul confiscat.
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, dar e condusă de la Moscova.
Donații
Veridica.md
