Jurnalist cu o experienţă de peste 30 de ani, mai întâi la Radio România, apoi la TVR, unde a prezentat, moderat şi realizat jurnale de ştiri, talk-showuri politice şi emisiuni de analiză. Între 2006 şi 2023 a fost preşedintele Comisiei de etică din serviciul public de televiziune. A absolvit un masterat în Ştiinţe Politice cu dizertaţia „Populismul, versiunea tabloidă a democraţiei”.
Legislativele din 2008 au fost primele după aderarea la UE, primele separate de prezidențiale, și au avut loc pe fondul „războiului dintre palatele” foștilor aliați Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu.
Alegerile din 2004 marchează revenirea la putere a forțelor anti-PSD, impulsionate de popularitatea candidatului la președinție, Traian Băsescu. Lupta împotriva corupției devine o temă publică majoră.
Marele șoc al alegerilor a fost scorul bun obținut de extremiștii conduși de Corneliu Vadim Tudor, care au devenit a doua forță politică a României.
Alegerile prezidențiale și legislative din 1996 au dus la prima alternanță a puterii de după Revoluția din 1989. Formațiuni percepute ca reformiste au învins forțele conservatoare, văzute drept moștenitoare ale defunctului Partid Comunist Român și reprezentate de Ion Iliescu și PDSR.
Alegerile din 1992 au dus la o relativă echilibrare a scenei politice și dispariția dominației unui singur partid, dar au consfințit, totodată, victoria unui curent conservator, rezistent la reformă, format din aripa dură a FSN și partide naționaliste/populiste/neo-comuniste.
Alegerile din România post-comunistă au fost, constant, o confruntare între forțe declarat reformiste și pro-occidentale și cele care au reciclat – în diferite partide, discurs și unele politici – oamenii și moștenirea Partidului Comunist Român.
Rușii încearcă să își răspândească dezinformările mascându-le în așa-zise știri care au sigla unor organizații media internationale. Aceeași tehnică a fost folosită și pentru a acuza India că ar fi fost în spatele tentativei de deturnare a unui zbor Dubai – Tel Aviv.
Cele mai recente campanii de dezinformare ale Rusiei vizează NATO și SUA. În cazul NATO, avertismentele privind sabotaje rusești sunt prezentate drept pregătiri de război, iar la americani se încearcă discreditarea democraților.
Presa americană, pe de altă parte, pune la îndoială „amintirile” președintelui Donald Trump despre 11 septembrie 2001, mai ales că poveștile sale se tot schimbă iar martorii spun altceva.
Catastrofa din Himalaya a fost provocată de tehnologia HAARP, iar centrele de date omoară animalele domestice, potrivit celor mai recente teorii ale conspirației.
Israelul a lansat o nouă campanie de influenţare a modului în care modelele lingvistice bazate pe Inteligenţa Artificială de tip LLM (Large Language Model), precum ChatGPT, răspund la întrebări despre Gaza și acţiunile armatei israeliene, pe fondul scăderii sprijinului pentru acţiunile Israelului în rândul publicului american.
Zecile de mii de migranți care au luat cu asalt enclava spaniolă Ceuta au fost manipulați cu dezinformări lansate pe rețele de socializare – dar deocamdată nu e clar de unde au plecat. Mai puțin misterioasă e sursa campaniei de dezinformări care vizează alegerile locale din Germania: e vorba de Rusia.