2024: Anul „Marii resetări"?

Alegeri locale în Polonia: încredere în tabăra pro-europeană, dar și pro-ruși tot mai vocali

Liderul Platformei Civice Donald Tusk și liderii coaliției Calea a Treia, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz și Szymon Holownia, Varșovia, Polonia, 24 octombrie 2023.
© EPA-EFE/Pawel Supernak   |   Liderul Platformei Civice Donald Tusk și liderii coaliției Calea a Treia, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz și Szymon Holownia, Varșovia, Polonia, 24 octombrie 2023.

Susține jurnalismul independent

La data de 7 aprilie, în Polonia vor avea loc alegeri locale: vor fi aleși președinții celor 16 capitale de provincie și primarii tuturor celorlalte orașe, iar în urma votului din aprilie vor fi formate noi consilii locale și provinciale. Aceste alegeri nu vor fi doar o serie de competiții locale. Ele vor fi și un play-off al luptei din toamnă (alegerile parlamentare au avut loc la 15 octombrie 2023 și au fost câștigate de partidele aflate atunci în opoziție, care au format o coaliție de guvernare) dintre noul guvern și Partidul Lege și Justiție (PiS), care pare tot mai slăbit, al lui Jarosław Kaczyński. Dar va fi și o luptă pentru hegemonie în cadrul Coaliției de la 15 octombrie, care astăzi este formată din patru partide: Coaliția Civică (KO), Partidul Popular Polonez (PSL), Polonia 2050 și Nowa Lewica (Noua Stânga).

Partidele care au câștigat alegerile parlamentare din 2023 concurează între ele, dar au încă un adversar comun: PiS

„O administrație centrală bună este aceea care, fără nicio teamă, predă resurse și competențe unor oameni care vor să își decidă soarta la nivel local [...] Timp de 8 ani autoritățile PiS, autoritățile centrale, au făcut totul pentru a îngreuna viața administrațiilor locale [...] Vrem să câștigăm alegerile locale pentru a pune capăt războiului la acest nivel”, a declarat premierul Donald Tusk  la Convenția Coaliției Civice (KO), înainte de alegerile locale.

Tusk a adăugat că lupta electorală pentru viitoarele alegeri locale se desfășoară în numele acelorași valori ca la alegerile parlamentare din 15 octombrie 2023: „Polonezii așteaptă noi schimbări [...] Polonia merită o bună guvernare la toate nivelurile. Polonia merită o soartă mai bună și securitate”.

A treia cale (Trzecia Droga), o coaliție formată din două partide – Partidul Popular Polonez (PSL) și Polonia 2050 – și-a organizat convenția la Kielce (180 km sud de Varșovia). Președintele Sejmului (camera inferioară a parlamentului) și lider al PL2050, Szymon Hołownia,  a declarat  că A treia cale intenționează „să dezlănțuie puterea administrațiilor locale” și să reasigure respectul față de comunitățile locale. „Administrațiile locale și comunitățile merită acest lucru pentru că au demonstrat că uneori pot face față problemelor mult mai bine și mai rapid decât administrația centrală”, a spus Hołownia. El a mai anunțat că administrația locală nu poate fi „infectată cu conflicte politice transferate de sus”. În discursul său, Președintele Sejm-ului a promis că „după 20 de ani de politică marcată de conflict, este timpul pentru 20 de ani de politică marcată de cooperare”.

Liderul Partidului Popular Polonez, Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a subliniat că subiectele cheie pentru PSL în această campanie sunt securitatea națională, opoziția față de obiectivele Pactului Verde în domeniul agriculturii, și „preluarea frâielor țării după perioada stăpânirii PiS”.

Kosiniak-Kamysz a recunoscut că rezultatul alegerilor locale este important pentru „credibilitatea și eficacitatea” coaliției A treia cale în cadrul guvernului. „Cu cât rezultatul pentru A treia cale va fi mai bun și mai solid, cu atât mai puternică va fi poziția noastră în guvern și parlament. Aceste lucruri sunt clar legate”, a spus el.

PiS în stare de șoc: după opt ani de exercitare totală a puterii în întreaga țară, își pierde brusc aproape toată influența

În timp ce opoziția este încrezătoare că va obține o nouă victorie la alegeri, în partidul Lege și Justiție pare să fie haos. La începutul lunii martie, la doar o lună până la alegeri, PiS încă nu își anunțase candidații pentru președinții de provincie la Katowice, Wrocław sau Olsztyn – o premieră pentru un partid politic polonez important – în timp ce candidatul pe care l-a propus pentru Varșovia are șanse aproape inexistente de a câștiga.

Dinamica evenimentelor nu e deloc favorabilă pentru PiS. Comisiile parlamentare anchetează activitățile fostei guvernări și este foarte probabil că fiecare dintre ele va descoperi informații suplimentare care vor compromite PiS, ceea ce va afecta poziția electorală a partidului  Până acum au ieșit la iveală subvenții absurd de mari, inclusiv de la Fondul pentru justiție, a cărui menire este să ajute victime, martori și persoane eliberate din închisoare.

Noul ministru al Justiției Adam Bodnar a reținut, de exemplu, 37,5 milioane de zloți (9 milioane de euro) acordate de guvernul PiS fundației Profeto condusă de controversatul exorcist Michał Olszewski (l-a alungat pe Satana folosindu-se de tobă din carne de porc). În 2020 fundația primise deja 43 de milioane de zloți din Fondul pentru justiție pentru construirea unui centru terapeutic pentru victimele infracțiunilor. A câștigat competiția în ciuda faptului că nu avea experiență în acest domeniu (Profeto deține un post de radio, un portal, o aplicație mobilă, un canal YouTube și face conferințe, cursuri și emisiuni online). Fundația plănuia să amplaseze în clădire studiouri de înregistrare și camere pentru servere. Este clar că acea clădire urma să fie sediul televiziunii Profeto (concurenta TV Trwam, condusă de un cleric, Tadeusz Rydzyk). Fondurile pentru justiție au fost folosite pentru a plăti prieteni și apropiați ai ministrului Justiției Zbigniew Ziobro, pompieri, precum și zeci de portaluri și inițiative care calomniau comunitatea LGBT și inițiativele de promovare a drepturilor femeilor  În timp ce toate acestea erau finanțate de guvernarea PiS, de pe lista instituțiilor susținute de stat au fost eliminate: Asociația BABA Lubuskie pentru Femei și Centrul pentru Drepturile Femeii, care de peste 20 de ani ajută femeile care au fost victime ale violenței.

De când guvernul lui Donald Tusk a depus jurământul, societatea poloneză a aflat despre multe abuzuri ale PiS, iar politicienii KO anunță că acesta este doar începutul. Sunt dezvăluite  salariile de milioane de zloți ale jurnaliștilor și managerilor televiziunii publice TVP , pe care PiS a transformat-o într-o portavoce a propagandei ce amintește de modul în care mass-media publică e folosită în Rusia, scandalul interceptărilor telefonice folosind softul Pegasus  (jurnaliști, judecători, procurori și politicieni din opoziție erau supravegheați), judecători numiți ilegal la Curtea Constituțională și Curtea Supremă, cazuri șocante de nepotism, abuz și management defectuos în ministere. Lista este una lungă.

La cel mai recent sondaj Ipsos pentru OKO.press și radio TOK FM, s-a pus întrebarea: „Sunteți de acord că ar trebui să-i pedepsim și să-i înlocuim pe cât mai mulți dintre aceia care au lucrat în instituții publice în anii 2016-2023?”, iar 57%  dintre respondenți au spus că sunt pe deplin în favoarea unor astfel de acțiuni.

Un element în plus care a dus la slăbirea recentă a PiS ar putea fi nivelul ridicat al criticilor din interior, lansate astăzi în mod deschis din partea foștilor miniștri din guvernul lui Mateusz Morawiecki, dar și a publiciștilor de dreapta, care sunt din ce în ce mai critici la adresa lui Jarosław Kaczyński însuși. Există multe indicii că PiS, ca efect al alegerilor locale din aprilie,  ar putea pierde puterea în aproape toate consiliile locale pe care le controlează - chiar și în bastioanele sale din Podkarpacie și Lubelskie (provinciile din sud-estul Poloniei) sunt în pericol.

Un exemplu interesant aici este Świdnik din regiunea Lubelskie, unde dreapta a câștigat în ultimii 30 de ani. La viitoarele alegeri pentru primăria din Świdnik se vor înfrunta doi candidați asociați cu PiS: viceprimarul, Marcin Dmowski, în vârstă de 40 de ani, nominalizat de primarul în funcție, Waldemar Jakson, care a condus orașul neîntrerupt din 1998, și Marcin Magier, în vârstă de 33 de ani, sprijinit de Artur Soboń, fost ministru adjunct al finanțelor. Niciunul dintre ei nu vrea să fie asociat acum cu PiS, așa că, atunci când portalul local a raportat că viceprimarul din Świdnik ar fi candidatul PiS, Dmowski a trimis imediat o corecție, spunând revoltat că nu este adevărat. PiS începe să fie perceput de unii ca o povară, un obstacol în calea carierei lor politice.

Un alt factor important în criza Dreptei Unite (coaliția de partide de dreapta condusă de PiS) este pierderea completă a presei publice, care a fost „departamentul de propagandă al PiS” și care ajungea destul de eficient la electorat. Starea liderului de partid este, de asemenea, o sursă a problemelor – după alegeri, el se afundă și mai adânc în narațiunea care l-a făcut să piardă puterea. Acest lucru poate consolida partidul pentru o vreme, dar membrii săi sunt îngrijorați și se întreabă dacă Jarosław Kaczyński  mai are simț politic și vreo idee pentru viitorul partidului.

Pe măsură ce partidele convenționale își continuă cearta, extrema-dreaptă și pro-rușii sunt în creștere și vorbesc despre Polexit

Un PiS slab este o șansă la rezultate mai bune pentru extrema-dreaptă și alte partide de nișă. Partidul eurosceptic de extremă-dreaptă Konfederacja e în creștere în sondaje, deoarece include pe listele sale la alegerile locale în principal politicieni neafiliați, dar se formează și grupuri de dezamăgiți de liderii acestui partid anti-UE. Politicienii pro-ruși au decis să folosească viitoarele alegeri locale și campaniile electorale în curs pentru a-și face publice inițiativele. În prima jumătate a lunii martie, pe străzile din Lublin a avut loc o demonstrație la care participanții au strigat: „Nu mutați capitala la Kiev” și „Rusia nu este inamicul nostru”.

Manifestația numită Marșul Păcii a susținut în mod deschis interesele Kremlinului, iar la încheierea acesteia, Leszek Sykulski, liderul grupului Bezpieczna Droga (Drumul sigur), a anunțat că s-a format o coaliție de grupări pro-ruse în Polonia care își prezintă deja candidații la alegerile din aprilie, deși se vor concentra în principal pe alegerile pentru Parlamentul European din iunie. Pactul electoral al grupurilor anti-ucrainene și anti-UE a fost numit: Vocea Poloniei Puternice (Głos Silnej Polski). „Aici, în Lublin, vrem să anunțăm formarea unei coaliții pro-poloneze care va spune: E timpul să luăm în considerare Polexit! Care va spune: Da fermierului polonez!”, a anunțat Sykulski.

Vocea Poloniei Puternice include: Drumul sigur, Mișcarea anti-război poloneză, Frontul lui Krzysztof Tołwiński (fost deputat PiS) și Vocea cetățenilor. Până acum, aceste grupuri au încercat să-și ascundă oarecum atitudinea pro-rusă. Cu doar un an în urmă, Leszek Sykulski susținea că scopul organizației sale era să lupte pentru pace și să ceară încetarea războiului cât mai curând posibil. De-a lungul timpului, partidul său a exprimat revendicări din ce în ce mai radical anti-ucrainene, iar Sykulski însuși a încetat să-și mai ascundă simpatia pentru ambasadorul rus în Polonia.

Invitatul de onoare al Marșului Păcii a fost Ryszard Zajączkowski, candidat la președinția orașului Lublin (capitala provinciei Lubelszczyzna) la alegerile locale. Profesor la Universitatea Catolică din Lublin, Zajączkowski s-a opus restricțiilor sanitare din timpul pandemiei de coronavirus și a participat la multe proteste împotriva vaccinării. Acum Zajączkowski s-a alăturat cercurilor pro-ruse. Aceasta este o altă dovadă a întrepătrunderii mișcărilor antisistem și grupărilor pro-Kremlin din Polonia. De data aceasta, însă, nu este vorba doar de sprijin reciproc în organizarea acțiunilor de protest, ci și de activitate politică și electorală. Nu există nicio îndoială că influența oamenilor cu opinii pro-ruse în Polonia se extinde. În același timp, nu există niciun semn că autoritățile încearcă să o prevină, probabil tratând astfel de grupuri ca fiind de nișă, care nu reprezintă o amenințare.

Alegerile locale, o etapă înainte de alegerile prezidențiale, care vor reprezenta punctul final al ciclului electoral din Polonia

Am observat în ultima vreme o tensiune crescută în cadrul coaliției de guvernământ din Polonia, dar acesta este în mare parte un spectacol jucat pentru a mobiliza activele de partid la nivel local. Fiecare parte dorește să obțină cel mai bun rezultat posibil pentru a-și consolida poziția. Tusk îi convinge pe alegători că votul tactic pentru A treia cale (pentru a învinge PiS) nu mai are sens și de data aceasta „ar trebui să votați conform propriilor convingeri”. E o modalitate prin care Tusk face referire  la disputa privind avortul (PSL și o parte din PL2050 sunt împotriva liberalizării legii avortului). El este conștient de faptul că votanții KO și ai Polskie 2050 se aseamănă. Tusk mai știe că o mare parte din alegătorii PL2050 sunt în favoarea legii liberale a avortului, așa că vrea să le arate că votul pentru A treia cale înseamnă votul pentru conservatori. Și îi încurajează să susțină KO.

În ciuda tuturor frământărilor și a posibilelor dispute tăioase de la sfârșitul campaniei, este puțin probabil ca alegerile locale să dezbine coaliția de partide care a preluat puterea la 15 octombrie, deoarece acestea au încă un inamic comun – PiS – și trebuie să se pregătească pentru o nouă rundă de alegeri, de data aceasta pentru Parlamentul European.

Numai după acestea se poate manifesta criza așteptată în cadrul PiS și se poate produce chiar și fragmentarea acestui partid. Sau, pe de altă parte, s-ar putea să fim martorii erodării Coaliției de la 15 octombrie, dacă guvernul se împiedică de alte obstacole (Coaliția de la 15 octombrie la guvernare este împărțită în legătură cu mai multe probleme importante: legea avortului, reforma asistenței medicale, taxele și obiectivele Pactului verde). Protestul acut al fermierilor pune PSL într-o situație neclară, deoarece trebuie să găsească un echilibru între sprijinul pentru guvern și simpatia pentru fermierii care protestează în toată țara de câteva săptămâni, opunându-se Pactului verde și importurilor de cereale din Ucraina.

Reconstrucția politicii poloneze este în desfășurare și va culmina cu alegerile prezidențiale de anul viitor. Aici se vede clar că, pentru prima dată în istoria celei de-a treia republici poloneze, după 1989, nu vor fi doi favoriți, ci trei: aliații de astăzi Rafał Trzaskowski și Szymon Hołownia și candidatul încă necunoscut al dreptei convenționale.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Michal Kukawski

Michal Kukawski




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 11 min
Alegeri și „resetări” în România post-comunistă. 1996: revanșa reformiștilor și cei „15 mii de specialiști”
Alegeri și „resetări” în România post-comunistă. 1996: revanșa reformiștilor și cei „15 mii de specialiști”

Alegerile prezidențiale și legislative din 1996 au dus la prima alternanță a puterii de după Revoluția din 1989. Formațiuni percepute ca reformiste au învins forțele conservatoare, văzute drept moștenitoare ale defunctului Partid Comunist Român și reprezentate de Ion Iliescu și PDSR.

Horia Grușcă
Horia Grușcă
07 Apr 2024
Alegeri locale în Turcia. Un „punct de cotitură”?
Alegeri locale în Turcia. Un „punct de cotitură”?

Islamiștii AKP ai președintelui Recep Tayyip Erdoğan au suferit o înfrângere usturătoare în alegerile locale. Se îndreaptă Turcia spre o „resetare” și sfârșitul epocii Erdoğan?

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
02 Apr 2024
Putin, reales. Consolidarea dictaturii și „plecarea” Rusiei din Europa
Putin, reales. Consolidarea dictaturii și „plecarea” Rusiei din Europa

„Alegerile” prezidențiale din Rusia sunt încununarea unui lung șir de crime, abuzuri și diversiuni menite să transforme dictatura lui Putin într-un sistem totalitar în adevăratul sens al cuvântului. Lansată ca un regim de mână forte, menit să grăbească modernizarea structurală a țării, aparent după modelul lui Petru cel Mare, dictatura lui Putin a dus în cele din urmă la ieșirea deplină a Rusiei din Europa și ancorarea ei solidă în modelul politic asiatic.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
21 Mar 2024
Alegeri și „resetări" în România post-comunistă. 1992: „Un președinte pentru liniștea dumneavoastră”
Alegeri și „resetări" în România post-comunistă. 1992: „Un președinte pentru liniștea dumneavoastră”

Alegerile din 1992 au dus la o relativă echilibrare a scenei politice și dispariția dominației unui singur partid, dar au consfințit, totodată, victoria unui curent conservator, rezistent la reformă, format din aripa dură a FSN și partide naționaliste/populiste/neo-comuniste.

Horia Grușcă
Horia Grușcă
20 Mar 2024